Lavrov critică liderii europeni şi laudă administraţia Trump: Au pus dorinţa de a pedepsi Rusia mai presus de bunăstarea cetățenilor
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a formulat critici severe la adresa oamenilor politici din Uniunea Europeană, pe fondul unei apropieri între Kremlin şi noua administraţie de la Washington, relatează Digi24.
Politicieni precum şefa diplomaţiei germane în exerciţiu, Annalena Baerbock, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas, şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au arătat „cât de jos a căzut UE”, a declarat Lavrov vineri pentru agenţiile de presă ruse.
„Aceşti politicieni nu s-au gândit la alegătorii lor, ci au pus dorinţa de a pedepsi Rusia mai presus de bunăstarea propriilor cetăţeni”, a spus Lavrov în contextul unei reuniuni a miniştrilor de externe din Comunitatea Statelor Independente (CSI) în oraşul kazah Almatî.
În schimb, şeful diplomaţiei ruse şi-a exprimat respectul faţă de administraţia SUA condusă de preşedintele Donald Trump.
Contactele cu partea americană au demonstrat că există o înţelegere de principiu a necesităţii dialogului, protejând în acelaşi timp interesele naţionale ale ambelor părţi, potrivit ministrului rus.
„Spre deosebire de Europa, care – şi aici includ şi Marea Britanie – ignoră complet cauzele situaţiei actuale, există o dorinţă în Statele Unite de a aborda miezul problemei”, a spus Lavrov.
Rusia a lansat o invazie pe scară largă în Ucraina în urma cu peste trei ani. În timp ce aliaţii occidentali au oferit un sprijin militar masiv Kievului pentru a rezista în faţa invaziei ruse care a făcut mii de morţi de ambele părţi, eforturile de negociere a încetării războiului au primit un nou impuls abia după ce preşedintele american Donald Trump a preluat funcţia în ianuarie.
Aliaţii europeni au fost efectiv lăsaţi în afara discuţiilor dintre SUA şi Rusia, alimentând temerile că Washingtonul ar putea negocia un acord favorabil Moscovei.
Dacă între Ucraina şi SUA se află un ocean, războiul declanşat de Rusia se duce pe continentul european, iar ţările europene sunt îngrijorate de cum ar putea arăta viitorul lor dacă ar avea câştig de cauză un stat agresor, afirmă analişti europeni.
Printre cauzele primare care au condus la actualul conflict, Moscova menţionează protejarea rusofonilor din Donbas, zonă minieră compusă din regiunile Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei.
Conform datelor ONU, în întregul an 2021, până la declanşarea invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în regiunile Doneţk şi Lugansk – unde era în vigoare un armistiţiu relativ între rebelii separatişti proruşi şi armata ucraineană – au murit în total 36 de civili, majoritatea din cauza minelor şi a manipulării neglijente a muniţiilor neexplodate, care proveneau în mare parte de la rebelii separatişti pro-Kremlin, alimentaţi cu arme şi muniţii de Moscova.
De la începutul invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie 2024, cel puţin 12.737 de civili ucraineni au fost ucişi şi cel puţin 29.768 au fost răniţi, dar bilanţul efectiv este mult mai mare, conform datelor Naţiunilor Unite.
O altă cauză numită de Kremlin este „revolta populară din Maidan”, mişcarea de contestare a regimului preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, calificată de Rusia drept o „lovitură de stat” cu sprijin occidental. Ucrainenii au ieşit atunci în stradă nu numai pentru a protesta pentru că Ianukovici, la presiunea Moscovei, nu semnase acordul de asociere la UE, ci mai ales împotriva corupţiei care proliferase sub regimul său.
Deşi acuză NATO de extinderea spre Est după încheierea Războiului Rece, Kremlinul nu se întreabă de ce fostele republici sovietice şi ţările din fostul lagăr socialist s-au grăbit să bată la porţile Alianţei Nord-Atlantice imediat după căderea comunismului, afirmă analistul ucrainean Ruslan Bortnik.
Dacă voia, Rusia putea să se transforme din 1991 încoace într-un pol de atracţie pentru fostele republici şi nu să devină o „sperietoare” pentru vecinii ei, mai spune expertul citat.
