„Lasă loc de abuz”. Reacția PA la propunerea privind evaluarea procurorilor-șefi pentru „neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor”
La 12 februarie 2025, Procuratura Anticorupție (PA) a trimis un aviz către Cancelaria de Stat, criticând un proiect de lege înregistrat de Ministerul Justiției la 27 ianuarie 2025, care propune schimbări legislative ce ar permite Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) să inițieze din oficiu o procedură de evaluare a procurorilor-șefi „în cazul existenței dubiilor privind neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a atribuțiilor de procuror-șef, fără o justificare rezonabilă”.
Potrivit unui comunicat al PA, CSP este un organ colegial în care procurorii nu au majoritatea, făcând referire în acest sens la constatările Organismului anticorupție al Consiliului Europei.
De asemenea, reprezentanții PA consideră că noul criteriu introdus prin proiectul de lege înregistrat de Ministerul Justiției, prin care CSP poate iniția procedura de evaluare a procurorilor-șefi, este unul „vag, subiectiv și care lasă loc de abuz”.
„Când politicienii deschis spun la televizor și de la tribuna Parlamentului că procurorul-șef Anticorupție nu corespunde atribuțiilor funcției și posibil ar trebui trasă la răspundere penală pentru neglijență în serviciu pentru îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, această tentativă de a introduce o prevedere legală prin lege să permită demiterea unui procuror-șef din funcție pe criterii subiective subminează independența Procuraturii și a sistemului de justiție în general. Aceste inițiative contravin oricăror standarde internaționale”, se arată în comunicat.
În avizul său, Procuratura Anticorupție vine cu argumente care se bazează pe opiniile Comisiei de la Veneția, hotărâri ai Curții Constituțioanle, potrivit comunicatului.
Avizul PA Evaluarea Procuro… by Ziarul de Gardă
Critici la adresa șefei PA și a instituției
Igor Grosu a declarat anterior că instituția condusă de Drăgălin a avut „sprijinul necondiționat” atât în Legislativ, cât și politic „pentru a duce la capăt dosarele de corupție, însă eforturile nu au dat rezultatelor așteptate”. Grosu a sugerat că șefa de la Anticorupție, trebui demisă, însă decizia îi aparține Consiliului Superior al Procurorilor (CSP): „CSP ia decizia, când eu am să ajung la CSP o să vedeți ce propuneri interesante o să fie acolo”.
După ultima ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS), șefa statului a spus că instituția „a eșuat total” în lupta cu corupția. „Trebuie să recunoaștem că schimbările pe care le-am făcut la Procuratura Anticorupție nu au dat rezultate și recomandarea CSS către Guvern a fost să vină cu o propunere nouă pentru a schimba situația de la Procuratura Anticorupție, pentru că am văzut un eșec total din partea acesteia pe lupta împotriva corupției și mai ales a corupției politice”, a declarat Maia Sandu.
În replică, PA a emis un comunicat de presă în care se amintește că, conform noilor atribuții, PA nu mai este responsabilă să gestioneze dosarele de corupție electorală și că instituția se confruntă cu „o lipsă gravă de personal, inclusiv procurori, lipsa unui sediul funcțional și ai tehnicii speciale de investigație”.
După șefa statului, și premierul Dorin Recean s-a arătat „nemulțumit” de activitatea PA, spunând că lipsa sediului „nu ar trebui să fie un impediment”.
Într-o conferință de presă din 30 ianuarie, șefa Pa Veronica Dragalin a spus că nu i s-a reproșat niciodată de nimeni că nu ar avea rezultate concrete. „N-am auzit care sunt pretențiile față de mine personal sau pe PA”.
Totodată, Dragalin a menționat că nu există, din punctul ei de vedere, temei pentru fuzionarea procuraturilor specializate și că ar fi o direcție „total greșită”.
- Ministra Justiției anunță o „eventuală” fuziune a PCCOCS cu Procuratura Anticorupție
- CSP „își exprimă preocuparea”, PA declară că nu a auzit „argumente plauzibile”, iar PCCOCS refuză să comenteze. Reacții după anunțul privind „eventuala” fuziune a celor două procuraturi specializate
Pe 11 februarie, șefa Procuraturii Anticorupție a acuzat Ministerul Justiției, în cadrul emisiunii Rezoomat de la portalul Realitatea Moldova, că a sabotat procedura de extrădare a fostului deputat fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, care până acum se ascundea de justiție în Israel. Dragalin a făcut referire la o scrisoare pe care a expediat-o conducerii țării în iunie 2023 și a calificat drept „nefondate” acuzațiile precum că „Procuratura Anticorupție nu luptă suficient de bine în privința lui Ilan Șor”.
Într-o reacție oficială, reprezentanții ministerului au respins, susținând că „au fost întreprinse toate acțiunile necesare conform competențelor legale și în termenele stabilite, în interesul statului nostru”.
Miercuri, 12 februarie, înainte de ședința Guvernului, premierul Dorin Recean a numit afirmațiile Veronicăi Dragalin drept „politice”, scrie NewsMaker.