Lacunele legislative și drepturile foștilor angajați ai MAI: „S-au schimbat mai mult de zece guvernări. Niciuna nu a făcut ceva”

Militarii care îndeplinesc serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și trupele organelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și ale sistemului penitenciar, ofițerii de protecție, dar și colaboratorii organelor securității statului și ai Centrului Național Anticorupție (CNA), au dreptul la pensie specială. Astfel, aceștia se pot pensiona pentru vechime în muncă  după ce activează în sistem un termen prestabilit.  

Totuși, mulți dintre ei continuă să lucreze în alte domenii după pensionarea pentru vechime în muncă, plătind în continuare taxe, inclusiv pentru fondul de pensii. Doar că, din cauza unor lacune în legislație, pensia acestora nu poate fi recalculată. 

„Este o problemă a întregului sistem”

Sergiu (nume schimbat, n.r.) este fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Acesta a activat ca inspector în cadrul Departamentului Serviciului Operativ timp de 25 de ani și s-a pensionat în 2007 pentru vechime în muncă. Ulterior, el s-a angajat din nou în câmpul muncii, în alt domeniu. 

Bărbatul are deja peste 10 ani lucrați după pensionarea pentru vechime în muncă. Totuși, deși Sergiu plătește în continuare toate taxele la stat, pensia lui nu a fost recalculată. 

„Lunar, din salariu îmi sunt opriți bani pentru polița medicală, deși sunt asigurat de stat, dar și bani pentru fondul pensionar, fără a fi recalculată însă pensia. Unde se duc atunci acești bani? Logic ar fi ca pensia să fie recalculată sau ca aceste taxe să nu fie oprite. (…) Cazul meu nu este unul singular. Este o problemă a întregului sistem, întrucât așa prevede legea. Sunt necesare modificări la legislație”, relatează bărbatul. 

Conform legii speciale nr. 1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor, a persoanelor din corpul de comandă și din  trupele organelor afacerilor interne, acești angajați beneficiază de un regim distinct în ceea ce privește vârsta de pensionare, modalitatea de calculare a pensiei, baza de calcul și sursa de finanțare. În conformitate cu prevederile respectivei legi, acestora li se stabileşte pensia după eliberarea din serviciu.

„Nu poate fi confundată obţinerea şi recalcularea dreptului la pensie în temeiul unei legi speciale, cum ar fi Legea nr. 1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne, cu legea în condiţii generale – Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii”, subliniază Secretarul de Stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Vasile Cușca, într-un răspuns pentru ZdG. 

În același răspuns se precizează că prin prisma legii din 1993, după atingerea vârstei de pensionare, foștii angajați ai MAI pot solicita modificarea mărimii pensiei,  alegând între pensia specială și cea stabilită în condiții generale. 

„Categoriile de pensionari pensiile cărora au fost stabilite în baza legii speciale şi care au un venit realizat după pensionarea în condițiile speciale pot pretinde la o nouă pensie în baza dreptului de opţiune doar la atingerea vârstei standard de pensionare, conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, care în cazul bărbaților este de 63 de ani, iar în cazul femeilor, începând cu 1 iulie 2028, va fi, la fel, de 63 de ani”, se precizează în răspuns.  

Sindicat: „Promisiuni sunt multe și toți spun că avem dreptate” 

Mihail Lașcu, președintele Federației Sindicatelor din Moldova „Sindlex”,  spune că de vreo 15 ani abordează această problemă. „S-au schimbat mai mult de zece guvernări de-atunci. Niciuna nu a zis „nu”, dar niciuna nu a făcut ceva”, susține acesta.  

„Am susținut și conferințe de presă, am făcut și pichetarea Parlamentului, și în comisiile parlamentare am lucrat. Astăzi, iarăși ni se promite. La nivel de Parlament sunt două sau chiar trei proiecte de lege: unul promite că va mai fi o pensie, adică la pensia specială pe care o primim noi, militarii, va mai fi una civilă. Alții promit că vor fi făcute indexări. 

(…) Dar la ziua de astăzi, noi nu avem un proiect care să fi trecut comisia parlamentară. Proiect care să fie aprobat de Guvern și să fie transmis la Parlament noi tot n-avem. 

Noi am cerut Ministerului Muncii să modifice această lege. Noi ne-am adresat Ministerului de Interne, Ministerului Apărării, Ministerului Justiției, ca să facă ei inițiative legislative – n-au făcut-o. Ne-am adresat la niște parlamentari care înțeleg despre ce vorbim, ne-au promis că o să facă (proiectul de lege, n.r.) – au făcut. E pe masă, stă undeva stocat într-un dulap, probabil, pentru că nimic nu se aude: la examinare publică încă n-a fost anunțat. (…) Promisiuni sunt multe și toți spun că avem dreptate”, explică Lașcu. 

Autoritățile sunt în căutarea soluțiilor

Într-un comentariu pentru ZdG, Andrei Cecoltan, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, a informat că MAI a sesizat în „nenumărate rânduri” Ministerul Muncii și Protecției Sociale, autoritatea publică centrală competentă în acest domeniu, în vederea „realizării dreptului recalculării pensiei foștilor angajați ai MAI”. 

Prin decizia prim-ministrului Dorin Recean din 2024, a fost constituit un grup interinstituțional cu misiunea de a revizui și a înainta propuneri de ajustare a cadrului normativ în acest sens. 

Potrivit Cancelariei de Stat, grupul a fost constituit în urma solicitărilor Federației Veteranilor și Rezerviștilor. Scopul este „de a analiza și propune modificări la Legea nr. 1544/1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne”.

„Grupul de lucru, format din reprezentanți ai autorităților relevante, a organizat patru ședințe pentru a examina problema reexaminării pensiilor pentru cei care continuă să activeze după ieșirea la pensie. La moment, esența problemei constă în faptul că persoanele vizate nu beneficiază de recalcul la pensie. 
În cadrul ultimei ședințe, desfășurate pe 10 ianuarie 2025, au fost propuse două scenarii pentru recalcularea acestor pensii, urmând ca Ministerul Muncii și Protecției Sociale să analizeze implicațiile financiare și juridice. La moment nu există o soluție identificată, discuțiile interinstituționale fiind în desfășurare”, se arată într-un răspuns al Cancelariei de Stat pentru ZdG.