Lacune și provocări în reforma instituțiilor de învățământ superior din R. Moldova

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) al R. Moldova anunță, la data de 27 iunie, despre „începerea celui mai important proces de modernizare a universităților și a sistemului de cercetare din R. Moldova din ultimii ani”. Acest proces de modernizare include reorganizarea prin absorbție a mai multor instituții de învățământ superior.

Prin această decizie, Ministerul Educației își propune să consolideze sistemul universitar și de cercetare prin concentrarea resurselor, atât umane, cât și financiare, să apropie cercetarea științifică de studenți prin integrarea institutelor de cercetare în structura universităților și să aloce mijloace financiare suplimentare pentru a susține procesul de modernizare a învățământului superior și a sectorului de cercetare.

Scăderea constantă a studenților lasă universitățile goale

Tot mai mulți tineri din R. Moldova părăsesc țara din diverse motive.În ultimul deceniu, numărul studenților înmatriculați la universitățile din R. Moldova este în continuă scădere, în timp ce numărul tinerilor care aleg să-și facă studiile peste hotare crește constant.

Cu toate acestea, cele mai recente date statistice, prezentate de către Biroul Național de Statistică (BNS), arată că, în anul de studii 2021/2022, a fost înregistrată o ușoară creștere comparativ cu anul de studii precedent, cu 1,2%, a studenților înmatriculați în universitățile din țară.

Acest fapt, declară expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, se datorează, însă, în mare parte, situației pandemice, care a limitat libera circulație inclusiv a tinerilor. „În ultimii doi ani, în instituțiile de învățământ superior din R. Moldova au fost admiși cu 3600 de studenți mai mulți. Din cauza pandemiei, mai mult de o mie de tineri nu au reușit să meargă la studii peste hotare și au ales să învețe acasă. Dacă în 2019, rata medie a tinerilor, de la 19 la 24 de ani, care au mers la universitate a fost în proporție de 28%, în 2020 a fost de 31%, iar în 2021 estimativ este de 32,7%”, menționează Veaceslav Ioniță.

Totuși, această creștere are loc doar în perioada pandemiei, pentru ca, ulterior, să revină la situația de până acum. Respectiv, per general, numărul studenților în instituțiile din R. Moldova este în continuă scădere.

Importanța realizării reformei instituțiilor de învățământ superior în R. Moldova

Una dintre provocările cheie cu care se confruntă universitățile din R. Moldova în îndeplinirea rolurilor sale la nivel academic (cercetare, predare și transfer de cunoștințe), social și economic, este de a asigura un aflux constant de potențiali studenți.

Această condiție este necesară pentru supraviețuirea instituțiilor de învățământ superior pe termen lung. Lipsa potențialilor studenți este resimțită și mai sever, luând în considerare capacitatea actuală instituţională (nivelul de cadre, săli de curs etc.)  prea mare, care nu s-a micșorat odată cu scăderea numărului de studenți înmatriculați în instituții de învățământ superior.

La sesiunea de admitere, pentru anul de studii 2021, la studii superioare de licență la locurile cu finanțare bugetară au fost înmatriculați 4 170 de studenți, iar 840 de locuri bugetare au rămas vacante. Cele mai multe locuri bugetare neacoperite sunt în domeniile Științe exacte, Științe fizice, Ecologie, Științe ale educației, Inginerie, Științe agricole.

În ce constă reforma instituțiilor de învățământ superior. Explicațiile Ministerului

Guvernul R. Moldova aprobă, la 13 iulie, Hotărârea nr. 485 „cu privire la reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții din domeniile educației, cercetării și inovării”. Ministerul argumentează necesitatea acestei reforme ca fiind un proces care s-a pornit din 2015, dar care a fost amânat de mai multe ori.

Prin urmare, patru universități din Chișinău (Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” și  Academia de Studii Economice din Moldova) se reorganizează absorbind o serie de institute și universități, precum: Universitatea de Stat din Tiraspol, Universitatea de Stat „Grigorii Țamblac” din Taraclia, Universitatea Agrară de Stat din Moldova.

ZdG a contactat, în mod repetat, reprezentanții MEC pentru a solicita informații privind procesul de reorganizare, însă nu am primit răspuns invocându-ne faptul că „întrebările sunt complexe și includ mai multe aspecte”.

Un comunicat oficial de pe site-ul MEC menționează că argumentele principale pentru această reformă constau în faptul că, „la ora actuală, avem prea puțini studenți și prea multe universități” și că există o „influență slabă a cercetării asupra procesului de instruire”.

Admiterea 2022 în contextul reformei în învățământul superior

Procesul de admitere în acest an, în urma fuziunii a patru universități cu diverse institute și universități, s-a produs, relativ, în aceeași măsură ca și în anii precedenți, spun rectorii principalelor universități.

„Universitatea de Stat a absorbit 13 institute de cercetare. Aceste institute sunt axate pe procesul de cercetare și nu pe procesul de formare profesională, deci admiterea nu s-a făcut în acele instituții. Nici într-un fel absorbirea acelor institute nu influențează admiterea din acest an. Ajustări s-au produs în cazul fuziunii cu Academia de Administrare Publică, pentru că dumnealor au cinci programe de master, ceea ce înseamnă că avem cadrul legal ca să realizăm admiterea la studii de master”, declară Otilia Dandara, prorectoră pentru activitatea didactică în cadrul USM.

„Toți studenții care, în prezent, își fac studiile la Universitatea Agrară (UASM) sunt studenții Universității Tehnice (UTM). Specialitățile din cadrul universităților care au fuzionat fie se contrapun, iar studenții urmează să însușească un singur program de studii, fie continuă să existe ca specialități aparte în cadrul unor noi facultăți create”, menționează Viorel Bostan, rectorul UTM.

La mare căutare au rămas a fi domeniile de top și din anii precedenți: Business și Administrare, Drept, Finanțe, Design, Tehnologii informaționale şi comunicaționale.

Practica țărilor europene

Conform unei analize, realizată de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), „Învățământul superior din Republica Moldova la răscruce sau bani aruncați în vânt?”, țările europene s-au confruntat, în ceea ce privește învățământul superior, cu probleme și practici asemănătoare.

Drept urmare a necesității stringente de reformare/raționalizare a sistemului de învățământ superior, în ianuarie 2006, ministrul învățământului superior din Danemarca a expediat scrisori către 11 universități și 15 institute/centre de cercetare, solicitându-le să examineze posibilitatea fuziunilor.

Consiliile rectorilor, precum și reprezentanți academici și tehnici ai universităților, au luat parte la procesul de discuții/raționalizare. Procesul de negociere și raționalizare a avut loc fără negociatori externi. Universităților li s-a acordat 12 luni pentru a fuziona. După această perioadă, Ministerul urma să intervină, pentru a finaliza procesul în locul universităților/institutelor de cercetare (acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece procesul de fuziune a fost finalizat la timp și în mod voluntar).

Consecințe pe termen scurt și termen lung

Consecințele pe termen scurt ale acestei reforme pot fi deduse din problemele și potențialele soluții la momentul actual. Studenții, dar și profesorii, inclusiv cercetătorii vor avea ocazia să activeze într-un mediu academic mai consolidat, să profite de un suport de cercetare mai dinamic, calitativ și eficient.

În ceea ce privește rezultatele pe termen lung, experții în educație, consideră că schimbările se vor resimți cel mai pronunțat în relațiile noi și mai dinamice dintre învățământul superior și viața profesională. „Traiectoriile de învățare ale studenților vor deveni din ce în ce mai complexe, întrucât învățământul superior nu se mai limitează la faza inițială de pregătire suficientă a practicienilor pentru câmpul muncii”, punctează aceștia.