„La spital, cu poliție, cu tot, el m-a bătut”. Povestea unei moldovence care caută protecție în Germania
„A venit polițistul de la noi din sat. Și ce crezi că a făcut? A intrat mai întâi el (concubinul, n.r.), m-a bătut și pe mine, și pe copii. La spital, cu poliție, cu tot, m-a bătut. După aia a intrat poliția în urma lui și m-a întrebat: „Totul e bine?”. Vedea că eu sunt bătută, vedea că plâng copiii. Și eu am zis: „Da, totul e bine”. S-a întors și s-a dus”, relatează, plângând, Ana (nume schimbat, n.r.), o moldoveancă care caută protecție în Germania, după ce autoritățile din R. Moldova au eșuat în a o proteja de concubinul violent. Femeia este una dintre cei peste 729 de refugiați moldoveni care, în prezent, așteaptă un răspuns la solicitarea de azil în Germania.
Ana a ajuns la Berlin acum trei ani, împreună cu trei copii, două fete gemene, de doar trei ani și fiica mai mare, de cinci ani. „Autocarul care m-a luat de la aeroport m-a lăsat la marginea unei pădurici, iar șoferul mi-a arătat direcția în care să merg. Era noapte, iar eu, cu trei copii mici, cu bagaje. Acum, când îmi amintesc, mă îngrozesc. Nu știu cum am izbutit, eram în stare de șoc, nu vedeam o altă ieșire”, spune femeia.
„El a ajuns să dea droguri la copii”
La întrebarea ce a adus-o în Germania, femeia izbucnește în plâns și își îngroapă fața în palme. Plânge în hohote, abia de reușește să zică ceva printre lacrimi: „Nu ai nici o apărare în Moldova. Găseam copiii vineți de bătaie când reveneam acasă. El a ajuns într-atât, încât să dea droguri la copii, ca ei să stea în liniște, să nu-l deranjeze, înțelegeți? Eu nu știam despre asta, de ce fetele se comportă așa, de ce fac crize de epilepsie, de ce nu pot merge, de ce nu pot vorbi normal”, mărturisește femeia, referindu-se la fostul ei concubin.
În una din zile, atunci când una din cele două copile gemene și-a pierdut cunoștința, Ana a chemat ambulanța. Abia atunci a aflat adevărul despre ce se întâmpla, de fapt, cu copiii.Publicitate
„Îi curgea sânge din nas și din gură. La spital, după câteva analize, mi-au zis că nu e o criză de epilepsie, dar e o intoxicație cu droguri”, își amintește femeia.
„La spital, cu poliție, cu tot, m-a bătut”
Ana era într-o relație de opt ani cu concubinul său și locuiau împreună într-un sat din raionul Dondușeni. Femeia relatează că scenele de violență au început să apară în familia lor odată ce bărbatul a început să facă abuz de alcool. În ultimii trei ani, însă, odată cu căderea acestuia în plasa dependenței de droguri, violența fizică și psihologică a devenit o normă pentru familia lor. Cuvintele Anei sunt confirmate și de o decizie a instanței de judecată, consultată de ZdG, prin care bărbatul este condamnat la șapte zile de arest pentru încălcarea interdicției de a se apropia de femeie și copii.
După două săptămâni petrecute în secția de reanimare alături de cele două fete, Ana a găsit curaj și a chemat poliția.
„A venit polițistul de la noi din sat. Și ce crezi că a făcut? A intrat mai întâi el (concubinul, n.r.), m-a bătut și pe mine, și pe copii. La spital, cu poliție, cu tot, m-a bătut. După aia a intrat poliția în urma lui și m-a întrebat: „Totul e bine?”. Vedea că eu sunt bătută, vedea că plâng copiii. Și eu am zis: „Da, totul e bine”. S-a întors și s-a dus”, relatează Ana și izbucnește în plâns.
Femeia mărturisește că nu a fost prima dată când s-a ciocnit de ignoranța organelor de drept. Deși a depus plângeri pe numele concubinului ei și chema poliția atunci când bărbatul o agresa, nu s-a simțit protejată niciodată. „Înțelegeți, poliția acolo, în sat, nu e serioasă. Veneau și ziceau: «Ce s-a întâmplat? Ce iar chemări?» Ieșeau cu el afară, fumau, îl lăsau și iar mai departe. Nu e așa ca să ajute”, povestește Ana.
Avionul cu destinația Berlin
După acest incident, Ana a plecat la mama sa, care trăia în altă localitate. Femeia căuta un refugiu departe de concubin, însă, susține că și mama i-a întors spatele, iar bărbatul tot venea pe urmele ei.
„În altă parte, unde să mă duc? Cu mama, însă, nu suntem în relații prea bune, știți, să mă ajute… nu prea. A zis: «Du-te la apartament, du-te unde vrei, nu ai ce sta aici…». Dar unde să stau eu cu trei copii mici?”, relatează Ana.
A aflat despre posibilitatea de a se refugia în Germania de la o femeie din microbuzul cu care se ducea la mama sa. Femeia își amintește că a depus cerere pentru a-și perfecta pașaportul timp de 10 zile, iar la scurt timp, a urcat în avionul cu destinația Berlin, fără a mai privi în urmă.
La Berlin, însă, nu o aștepta cineva cu brațele deschise. La scurt timp, autoritățile germane i-au refuzat solicitarea de azil. Ulterior, după ce Ana a atacat refuzul în instanța de judecată, a obținut șansa de a depune o cerere repetată. Deocamdată, răspunsul la noua solicitare se lasă așteptat. Ana spune că așteptarea este chinuitoare pentru ea, mai ales că este conștientă că probabilitatea de a primi un răspuns pozitiv este mică.
Șansele de a primi protecție sunt sub 1%
Șansele Anei de a primi protecție în Germania variază între 0,8% și 0,1%, reieșind din rata de acordare a azilului în Germania solicitanților din R. Moldova. Șansele ei de a reveni în R. Moldova cresc odată cu amenințările de acasă. Femeia nu ține legătura cu concubinul său, în schimb, este amenințată cu regularitate de familia acestuia.
„Fratele lui mai mare, din închisoare, îmi scrie diferite nebunii, că dacă iese la libertate, mă omoară. Pentru că nu am avut dreptul să iau copiii și să plec de acolo”, mărturisește Ana.
Potrivit informațiilor Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (OFMR), pot găsi protecție în Germania persoanele din toate colțurile lumii care fug de violență, război și teroare. În ceea ce privește R. Moldova, în general, într-un răspuns al Ministerului Federal de Interne pentru ZdG, se arată că nu se presupune că există persecuție relevantă în temeiul dreptului de azil.
„Prin urmare, ca regulă, nu este acordată nicio cerere de protecție. Moldova este parte la acorduri internaționale importante privind drepturile omului și este partener asociat al UE în cadrul Parteneriatului estic din 2014, precum și țară candidată din iunie 2022”, se arată în răspunsul autorităților germane.
Între timp, la Berlin, moldovenii au ajuns să fie cel mai numeros grup etnic ce are obligația de a părăsi țara. Circa 3200 de cetățeni ai R. Moldova, în mare parte familii cu copii, trebuie, în prezent, să plece de bunăvoie, în caz contrar, vor fi deportați.
Potrivit datelor Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați, în 2021, comparativ cu 2020, numărul moldovenilor care au solicitat azil în Germania s-a dublat. În 2022 numărul lor rămâne la fel de mare. Circa 10 mii de moldoveni au solicitat protecție în Germania doar în ultimii doi ani.
La sfârșitul anului 2022 refugiații moldoveni au devenit motiv de disensiuni pentru guvernarea locală din Berlin și au generat acuzații de rupere a coaliției formate din trei partide. Nu este pentru prima dată când solicitanții de azil din R. Moldova ajung motiv de scandal în Germania.
