Josep Borrell acuză că unele state europene vor să intimideze judecătorii care decid privind mandatul de arestare al lui Netanyahu

Josep Borrel, înaltul reprezentat pentru afaceri europene al UE, a solicitat guvernelor europene și celui israelian să nu pună presiuni asupra celor trei judecători care se vor pronunța privind solicitarea procurorului Curții Penale Internaționale de a emite mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și a trei lideri Hamas, relatează Reuters. Completul de trei judecători este condus de judecătoarea română Iulia Motoc, scrie Hotnews.ro.

„Procurorul nu a făcut nimic altceva decât să aducă o acuzație și instanța va decide”, a declarat Josep Borrell pentru televiziunea spaniolă TVE. „În același timp, cer tuturor, începând cu guvernul israelian și unele guverne europene, să nu intimideze judecătorii”.

„Nu îi amenințați, nu încercați să le influențați decizia, uneori prin amenințări sau comentarii dure”, a adăugat el.

Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) a cerut luni, 20 mai mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al ministrului Apării, Yoav Gallant, precum și pe numele a trei lideri ai Hamas pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.

Cererea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară. Camera va fi compusă din trei magistrați: judecătoarea-președinte Iulia Motoc din România, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera și judecătoarea Reine Alapini-Gansou din Benin.

Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă vor emite mandatele de arestare. În cazurile anterioare, judecătorilor au luat o decizie într-o lună sau într-o perioadă care a durat câteva luni.

În cazul în care judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” pentru a crede că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, vor emite un mandat de arestare. Mandatul trebuie să menționeze numele persoanei, crimele specifice pentru care se solicită arestarea și o defalcare a faptelor care ar constitui aceste crime.

Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și Gallant includ „provocarea exterminării, provocarea de foamete ca metodă de război, inclusiv refuzul aprovizionării umanitare, țintirea deliberată a civililor în perioadă de război”, a spus Khan. Acuzațiile împotriva lui liderilor Hamas includ „exterminare, omor, luarea de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

Mandatele împotriva politicienilor israelieni marchează o premieră în care Curtea vizează politici dintr-un stat aliat SUA. Decizia îl pune pe Netanyahu în compania președintelui rus Vladimir Putin, pentru care CPI a emis un mandat de arestare pentru războiul Moscovei împotriva Ucrainei.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale. Cu toate acestea, CPI susține că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimul de Est și Cisiordania, după ce liderii palestinieni au convenit în mod oficial să fie subordonați principiilor fondatoare ale curții în 2015.