ISW: O schimbare recentă în retorica Rusiei ar putea avea ca scop justificarea unei “viitoare agresiuni ruse în toată Moldova”
Schimbarea retoricii Kremlinului, care acum se declară îngrijorat de „persecutarea” vorbitorilor de limbă „moldovenească” din R. Moldova, și nu doar de cea a vorbitorilor de limbă rusă, ar putea avea ca scop justificarea unei „viitoare agresiuni ruse în toată Moldova”, se arată în analiza Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) dedicată evenimentelor din ziua de 9 mai, scrie G4Media.
„Cele două regiuni pro-ruse din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și republica separatistă Transnistria, găzduiesc populații mari de vorbitori de limbă rusă, iar trecerea Kremlinului de la acuzațiile privind persecutarea vorbitorilor de limbă rusă la persecutarea vorbitorilor de limbă moldovenească indică faptul că Kremlinul încearcă probabil să justifice o viitoare agresiune rusă în toată Moldova”, potrivit sursei citate.
Analiza ISW a pornit de la declarația purtătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe (MAE), Maria Zaharova, care a afirmat că Guvernul este implicat într-un „genocid” de tip nazist în Moldova – o inflexiune notabilă în retorica oficialilor de la Kremlin cu privire la Moldova, care este probabil menită să creeze condițiile pentru un efort rusesc de a asigura controlul asupra Moldovei și nu doar asupra unor regiuni ale acesteia, subliniază think-tank-ul.
„Zaharova a acordat un interviu de Ziua Victoriei pentru agenția de presă a Kremlinului, TASS, în care a susținut în mod absurd că Maia Sandu și administrația sa se angajează în practici „eugenice” comparabile cu cele ale celui de-al Treilea Reich nazist. Zaharova s-a concentrat foarte mult pe politicile guvernului moldovean față de limba moldovenească, susținând că guvernul Sandu înlocuiește limba moldovenească cu limba română și că acest lucru constituie elemente de genocid împotriva unui întreg popor”, notează sursa citată.
Zaharova a susținut că „limba, cultura și identitatea moldovenească” vor continua să existe după ce Maia Sandu va părăsi funcția de președinte și că actuala șefă de stat va lăsa „o pată întunecată în istoria Moldovei”, sugerând că Kremlinul se așteaptă ca în viitor să vină la putere o nouă administrație care nu va mai fi la fel de orientată spre Occident ca actuala guvernare. Zaharova nu a atacat în mod deosebit guvernul Sandu pentru politicile sale față de vorbitorii de limbă rusă din Moldova, așa cum au făcut recent alți oficiali ruși și pro-Kremlin din Moldova, concentrându-se în schimb asupra limbii „moldovenești”. Kremlinul a invocat în mod repetat nevoia autoproclamată de a proteja „compatrioții” Rusiei, în special vorbitorii de limbă rusă care se presupune că se confruntă cu discriminarea, pentru a justifica agresiunea rusă în străinătate, inclusiv în Ucraina și Moldova.
