Istorici, despre panglica negru-oranj, interzisă în R. Moldova: „Panglica bicoloră devine simbolul agresiunii Federației Ruse față de Ucraina”
Deși asocierea panglicii negru-oranj cu Ziua Victoriei împotriva Germaniei naziste, sărbătorită la 9 mai, vine de la medaliile numite „Pentru Victoria împotriva Germaniei”, oferite după cel de-al Doilea Război Mondial, panglica în sine nu a fost folosită în Uniunea Sovietică după război.
Lenta bicoloră apare în discursul public și în acțiunile oficiale ale Rusiei, începând cu anul 2005, atunci când, relatează istoricii, Kremlinul a încercat să reabiliteze poziția Rusiei și să pretindă la supremația ei, căutând astfel anumite evenimente și simboluri care să-i ajute în acest demers.
Panglica a fost purtată de militarii ruși în războiul Rusiei împotriva Georgiei, ulterior, în 2014, de soldații ruși care au participat la anexarea Crimeei, iar, în prezent, aceeași lentă este folosită de armata rusă în războiul din Ucraina. „Simbolul și-a schimbat sensul și acest simbol nu mai are nimic cu victoria asupra Germaniei, pentru că acum simbolizează agresiunea Federației Ruse în țările vecine”, susțin istoricii solicitați de ZdG să vorbească despre simbolul și trecutul panglicii negru-oranj.
De fapt, panglica nici măcar nu este reprezentativă celui de-al Doilea Război Mondial și nu reprezintă ordinul „Sfântul Gheorghe”, ci ordinul „gvardeiskaia lenta” (ordinul de gardă – n.r.), care este cu totul altceva, potrivit istoricilor.
Anatol Petrencu: „Panglica bicoloră devine simbolul agresiunii Federației Ruse față de Ucraina”
Istoricul Anatol Petrencu precizează că istoria panglicii negru-oranj pornește din perioada țarismului rus (anul 1769) de la un ordin dat de Ecaterina a II-a, care prevedea instituirea unor distincții militare, însoțite de această panglică, pentru ofițerii armatei ruse, care s-au manifestat în lupte. Totodată, istoricul susține că negru înseamnă culoarea prafului de pușcă, iar oranj – flacăra.
Odată cu venirea bolșevicilor la putere, aceste distincții au fost interzise. Asocierea panglicii negru-oranj cu „Ziua Victoriei”, sărbătorită la 9 mai, vine de la medaliile numite „Pentru Victoria împotriva Germaniei”, oferite după cel de-al Doilea Război Mondial. Medaliile atârnă de o plăcuță acoperită cu această panglică bicoloră.
„Acum, în ceea ce privește cel de-al Doilea Război Mondial. Bineînțeles că bolșevicii, intrând în război, nu au agreat panglica, dar aici este un lucru curios. Panglica a fost purtată de către Andrei Andreevici Vlasov, care este simbolul colaboraționismului ruso-german. El a trecut de partea lui Hitler și cu armata rusă de eliberare, așa cum s-a numit, a luptat împotriva regimului lui Stalin. Adică, de fapt, această panglică a simbolizat aliații naziștilor cu care luptau pe atunci sovieticii. Toate acestea sunt istorii și nu ne deranjează, și nici nu ne-ar fi deranjat, dacă după venirea și instalarea lui Putin la putere, în 2000, nu s-ar fi vorbit despre revenirea la acest simbol”, constată Petrencu.
Panglica a început să fie distribuită masiv populației civile începând cu anul 2005, la inițiativa Comunității Studențești din Rusia, în urma unei campanii inițiate de agenția de propagandă rusă RIA Novosti, controlată de Kremlin.
Anatol Petrencu susține că panglica reapare în atenția publică în 2008, în războiul Rusiei împotriva Georgiei, atunci când militarii ruși au început să poarte această panglică. Ulterior, aceeași lentă apare ca un simbol al victoriei exclusiviste a Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste.
„Până în 2014, când Federația Rusă a anexat Crimeea, acest simbol a devenit un simbol al victoriei exclusive a URSS asupra Germaniei naziste. După 2014, lucrurile se agravează și mai mult. La anexarea Crimeei, nerecunoscută de comunitatea internațională, soldații care au apărut în regiune și pe urmă la Sevastopol purtau această panglică. Deci, atunci panglica aceasta bicoloră devine simbolul agresiunii Federației Ruse față de Ucraina. Și deja după 24 februarie curent, după invazia împotriva Ucrainei, vedem că soldații ruși au, pe lângă literele „Z” și „V” pe mașinile blindate, și panglica asta. Deci, este clar pentru noi, cei din R. Moldova, că acest simbol este, de fapt, un simbol al morții, al unui război. Acum știți că Dodon și Voronin ar vrea să defileze la 9 mai… Dar nu poți cu simbolul victoriei asupra Germaniei naziste, cu același simbol să omori mii de oameni, copii, bătrâni… Câte clădiri, orașe distruse!.. Cu acest simbol nu poți să spui că noi luptăm împotriva neonaziștilor – asta este absurd”, remarcă Petrencu.
Cum a fost popularizată panglica negru-oranj în R. Moldova?
Lucia Argint, profesoară de istorie, susține și ea că în anii postbelici, panglica negru-oranj nu era asociată cu cel de-al Doilea Război Mondial, iar „Ziua Victoriei” împotriva Germaniei naziste nu era considerată de mulți dintre contemporanii războiului o zi de sărbătoare și petreceri, această zi fiind celebrată mai mult ca o zi de reflecție. Istorica punctează că, prin anii ’70 ai secolului trecut, ziua comemorării sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial a început tot mai activ a fi serbată, fiind însoțită de elemente care urmau a scoate în evidență, în mod special, gloria armatei sovietice și triumful URSS. Astfel, zilele de 9 mai erau însoțite nu doar de tradiționala paradă militară, dar și de concerte, dansuri sau diverse petreceri consacrate „Zilei Victoriei”. Și de această dată însă elementul panglicii bicolore la piept lipsea.
„Deci, această panglică a început să fie folosită mult mai târziu în calitate de simbol la 9 mai. Aceasta a fost activ promovată de reprezentanții și susținătorii politicii pro-ruse din fostul spațiu sovietic, inclusiv din R. Moldova, începând cu anii 2000. Atunci apăreau cazuri când tinerii, fără să se intereseze în ce constă sensul panglicii, și-o agățau ca element decorativ pe unde le erau comod, de exemplu, fetele o legau de brâul pantalonilor și, într-un fel, profanau însăși ideea mesajului care se pretindea că l-ar fi avut panglica. Dar, prin anul 2010, a început să fie popularizată în mod deosebit această panglică. Puteai întâlni tineri care, probabil, doreau să se asocieze cu gloria și imaginea pozitivă a fostului stat biruitor, cum era considerat, după 1945, URSS, motiv pentru care, în luna mai demonstrativ își agățau sau lipeau imaginea panglicii bicolore pe automobilele lor. Paradoxal, aceste mașini erau cel mai frecvent de producție germană: Mercedes, Volkswagen sau BMW, iar tinerii, pe lângă panglică, mai adăugau inscripții provocatoare: „Putem repeta!”, sau „Spre Berlin!”. Este interesant că ei, probabil, nici nu realizau sensul mesajului pro-război: Cum adică, putem repeta? Înțelegeau sau înțeleg oare astfel de tineri tupeiști și puțin școliți ce își doresc să repete și care poate fi prețul acestei repetări? Iată toate aceste fenomene care au început a se răspândi în următorii ani, undeva au indicat asupra faptului că ideile neonaziste sunt încă vii și că ideile și tendințele de manifestare șovină și xenofobă, care conduc la nazism sau fascism, apar pe teritoriul acelui fost stat care cel mai mult a suferit și a luptat cu nazismul la vremea sa”, constată istorica.
„Cei ce susțin activ folosirea în continuare a acestei panglici, de 9 mai, nu vor încă să înțeleagă că interzicerea ei la nivel oficial în R. Moldova nu reprezintă o politică sau o manifestare de ignoranță pentru cei ce au luptat în cel de-al Doilea Război Mondial sau neaprecierea rezultatelor celor care au contribuit la pacea din anul 1945. Interzicerea panglicii are justificarea în următoarele: aceasta nu a are nicio legătură cu memoria pentru rezultatele conflagrației sau victoria fostei URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, ci vădit se asociază cu acțiunile criminale ale celor care au venit pe teritoriul Ucrainei și omoară oameni, promovând un genocid împotriva poporului ucrainean. Toți cei care scandează acum că li se încalcă dreptul de a sărbători 9 mai, cu toate simbolurile caracteristice acestei zile, inclusiv cu panglica aceasta bicoloră, așa cum își doresc, trebuie să țină cont de faptul că cei din conducerea R. Moldova niciodată nu s-au eschivat de la omagierea celor ce au luptat împotriva Germaniei hitleriste în perioada 1939-1945 sau de la comemorarea celor care s-au jertfit ca noi, cei de azi, să trăim în pace. Ideea este că, de fapt, acest simbol a început să contribuie la dezbinarea societății noastre. Iar acceptându-l și tolerându-l, într-un fel, promovăm agresiunea și șovinismul sau tacit susținem războiul care este acum în Ucraina. Asta e problema”, explică Lucia Argint.
Panglica nu este reprezentativă celui de-al Doilea Război Mondial și nu reprezintă ordinul „Sfântul Gheorghe”
De fapt, panglica negru-oranj, interzisă în R. Moldova nu este reprezentativă celui de-al Doilea Război Mondial și nu reprezintă ordinul „Sfântul Gheorghe”, ci ordinul „gvardeiskaia lenta” (ordinul de gardă, n.r.), care este cu totul altceva, precizează istoricul Sergiu Musteață.
Istoricul susține că această panglică nu a fost folosită în Uniunea Sovietică sau în Rusia și că ea apare în discursul public și în acțiunile oficiale ale Rusiei, începând cu anul 2005. „Ea apare de la 2005 încoace, când Kremlinul a încercat să reabiliteze poziția Rusiei, să pretindă la puterea ei, supremația ei și să caute anumite evenimente, simboluri, care să-i ajute în acest demers. Și vedeți cu ce s-a soldat, cu războaiele din Cecenia, cu atacul asupra Georgiei, cu anexarea Crimeei și deschiderea unor zone de conflict în estul Ucrainei, iar din din februarie, un război deschis împotriva Ucrainei. Deci, un simbol care duce spre un nou război, trebuie să fie, cel puțin, pentru societățile din afară, un motiv de a se gândi serios și de a-l interzice”.
„Această panglică apare în armata Imperială Țaristă și, de fapt, era galben negru. Era un ordin, într-adevăr, care a existat până la Primul Război Mondial, cât a existat Imperiul Țarist. După care, ea dispare, reapare în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, deja oranj-negru, dar era „gvardeiskii ordin” (ordin de gardă, n.r.), nu era ordinul „Sfântul Gheorghe”. Deci, cumva, ceea ce se întâmplă după 2005 încoace, atunci când această panglică reapare, e un amestec de simboluri și bineînțeles că este o speculație pe seama celui de-al Doilea Război Mondial și prin faptul că Uniunea Sovietică a obținut Marea Victorie, iar Rusia și-a asumat ca moștenitor al Uniunii Sovietice acest drept. De aceea, nu prea se potrivesc una cu alta. Deci, cetățenii R. Moldova trebuie să conștientizeze că trecutul nu-l poți întoarce, iar speculațiile pe anumite evenimente și anumite simboluri ale trecutului pot conduce la conflict, la ură. Și noi parcă vrem să construim o societate democratică, să fie o coeziune socială. În context dat, mi se pare că era demult nevoie de această ordine, să zicem, în ceea ce înseamnă relația noastră cu trecutul și anumite simboluri, mai ales în contextul actual, când Rusia a atacat și poartă un război nedrept împotriva Ucrainei. Și amintiți-vă că acest simbol a fost interzis, demult, în Belarus, Kazahstan – țări prietene și aliate ale Rusiei. De aceea pe mine mă uimește atitudinea unor politicieni de stânga de la noi. Să se uite ce au făcut alții, tot din zona de influență a Rusiei. Ei au considerat-o un pericol pentru societatea și statul lor și noi trebuie să o tolerăm. Deci, președinta a fost foarte clară. Noi avem simbolurile noastre, pe care trebuie să le susținem, să le promovăm și să încercăm să construim o societate cu adevărat liberă un stat de drept”, a explicat istoricul Sergiu Musteață.
Oficial: Simbolurile războiului din Ucraina, „V”, „Z” și panglica negru-oranj, sunt interzise în R. Moldova
Simbolurile agresiunii ruse asupra Ucrainei „V”, „Z” și panglica negru-oranj sunt, oficial, interzise pe teritoriul R. Moldova. Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a anunțat marți, 19 aprilie, în cadrul unui briefing de presă, că a promulgat legea privind interzicerea simbolurilor care instigă la ură și război.
„Nu putem accepta folosirea, în țara noastră, a simbolurilor care înfățișează, reprezintă sau sprijină invazia rusă în Ucraina. Simbolurile îşi schimbă sensul în funcţie de context, de realităţi. Simbolurile pe care le incriminăm nu sunt simboluri despre războiul de acum 77 de ani – ele se referă la războiul de azi din Ucraina. Nu putem tolera promovarea unor imagini și acțiuni care sunt asociate războiului din Ucraina, care sunt asociate cu uciderea a mii de oameni, cu suferințele altor milioane de refugiați și care îndeamnă la teroare, distrugeri și violuri. Nu putem admite mesaje care denaturează informația despre război – e revoltător și inuman să învinuiești victimele de suferinţele proprii”, a precizat Maia Sandu.
„Cei care astăzi justifică uciderea ucrainenilor, mâine – sau chiar azi – pot cere uciderea moldovenilor. Cei care nu condamnă azi războiul sunt la fel ca cei care nu au condamnat, la vremea lor, pogromurile, holocaustul sau deportările. Nu uităm aceste pagini tragice și rușinoase din istoria noastră. Nu putem admite repetarea lor. Şi nu putem permite ca atrocităţile de azi să fie asociate cu memoria eroilor din Cel De-al Doilea Război Mondial, care şi-au dat viața pentru pace”, și-a argumentat decizia șefa statului.
Legea adoptată de Parlament pe 14 aprilie și promulgată de Maia Sandu marți, 19 aprilie, a intrat în vigoare miercuri, 20 aprilie, când a fost publicată în Monitorul Oficial.
Pentru confecționarea, vânzarea și deținerea simbolurilor respective, persoanele fizice riscă o amendă de la 4 500 până la 9 000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 până la 60 de ore, iar persoanele juridice și cu funcții publice, care vor încălca prevederile respective, riscă o amendă de la 9 000 până la 18 000 de lei.
Reacția Ambasadei Rusiei în R. Moldova
Ambasada Federației Ruse în R. Moldova a emis o notă informativă prin care a condamnat interzicerea acestor simboluri și susține că „încercarea de a crea astăzi o nouă realitate inventată a acelor evenimente… îngreunează evoluția spre pace și prietenie”. „Fenomenul „culturii desființării” promovat de societatea occidentală, care vizează în acest caz refuzul de a păstra și proteja memoria, devalorizând eroismul strămoșilor noștri, printre care reprezentanți valoroși ai popoarelor din fosta Uniune Sovietică, inclusiv al actualilor R. Moldova, distruge bazele adevărului istoric și ale justiției (…).”, se precizează în comunicatul Ambasadei. Reprezentanții misiunii diplomatice menționează că, la fel ca și până acum, vor prețui și vor onora „simbolurile Marii Victorii a soldatului sovietic în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.
MAEIE a dispus convocarea ambasadorului Federației Ruse în R. Moldova
În context, la 20 aprilie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene anunța, într-un comunicat de presă, că a luat act de declarația reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, făcută în cadrul briefingului din 20 aprilie, prin care se menține retorica neconstructivă și inacceptabilă la adresa Președintelui R. Moldova, iar evenimentele istorice sunt instrumentalizate în scopuri de propagandă. Dat fiind limbajul inacceptabil utilizat în adresa șefei statului din partea reprezentantului oficial al diplomației ruse, MAEIE a dispus convocarea ambasadorului Federației Ruse în R. Moldova, Oleg Vasnețov.
Între timp, miercuri, 20 aprilie, câțiva oameni s-au adunat astăzi în fața Parlamentului pentru a protesta față de majorarea tarifelor, dar și contra interzicerii panglicii „Sf. Gheorghe”. Oamenii au venit cu pancarte cu mesaje ca: „Ajunge să răbdăm”, „Claxonează dacă ești împotriva cenzurii” sau „dacă ești împotriva prețurilor”, dar și „Mulțumesc bunicule pentru victorie”. Astfel, dacă unii au venit să se manifeste împotriva legii care interzice panglica negru-oranj, fără a putea explica cum anume îi deranjează interzicerea acesteia, alții s-au arătat nemulțumiți de actuala guvernare, de pensii și de majorarea prețurilor.
Parlamentul Lituaniei a votat, marți, 19 aprilie interzicerea literei „Z” atunci când aceasta este folosită drept simbol de susținere al invaziei rusești din Ucraina și panglica negru-oranj, care exprimă susținere pentru invazia rusă în Ucraina. La sfârșitul lunii martie, Letonia a votat o lege similară.
