Investigație PressOne în Congo, la compania militară privată condusă de Horațiu Potra, apropiat de Călin Georgescu. Printre cei recrutați erau și moldoveni

Timp de patru luni, PressOne, cotidianul francez Libération și ziarul german tageszeitung au investigat activitățile companiilor militare private din Republica Democrată Congo.

Una dintre companiile investigate de cele trei publicații era condusă de Horațiu Potra, apropiat de Călin Georgescu și care a fost audiat de Poliție pentru că în mașina sa ar fi fost descoperite un pistol și mai multe arme albe. De altfel, șeful securității lui Călin Georgescu este tot un fost militar român din Congo, Marius Burcea. 

La sfârșitul lunii august 2024, jurnaliștii PressOne au mers în Congo, la Goma, unde au stat 3 zile cu militari români și congolezi. Printre ei era și Horațiu Potra, șeful uneia din cele două companii private militare care acționează acolo.

Potrivit informațiilor obținute de PressOne, Potra și primii români au ajuns în Goma în urmă cu doi ani. Potra a susținut că românii pe care îi duce în Congo, foști colegi din Legiunea Străină sau militari în Armata Română, caută o viață mai bună. 

Cum a ajuns Horațiu Potra, „locotenentul Henri”, în Africa: legături cu „jandarmul lui Mitterrand” și cu omul de afaceri Frank Timiș

Când misterioșii soldați albi au apărut, în urmă cu doi ani, pe străzile din Goma, în estul Republicii Democrate Congo, zvonul s-a răspândit ca focul, de la rețelele de socializare, până pe coridoarele ambasadelor vestice din capitala Kinshasa, aflată 1.600 de kilometri cu avionul, unde diplomații perplecși se rătăceau în speculații. S-a zvonit că, după Republica Centrafricană și Mali, mercenarii Grupului Wagner tocmai puseseră piciorul în Republica Democrată Congo.

Bărbații ies în evidență, cu armele la piept, la bordul Land Cruiser-urilor, alături de soldații Forțelor Armate Congoleze (FARDC) în traficul aglomerat al orașului sau pe culoarele unui supermarket unde se aprovizionează cu țigări și biscuiți. Unii au părul dezordonat, o barbă stufoasă sau capul ras, uneori un buff negru, tras sub ochi, care îi protejează de praf și le ascunde identitatea, dar le și conferă o aură de mister. În Goma, aceste trupe eclectice fac acum parte din peisaj. Și nu sunt ruși, așa cum s-a zvonit când au fost văzuți inițial, și cum încă cred unii congolezi. Sunt români.

După ce a petrecut cinci ani în Legiunea Străină, în Franța, la începutul anilor ’90,  Horațiu Potra a fost recrutat de Paul Barril, fostul numărul 2 al GIGN (Groupe d’Intervention de la Gendarmerie Nationale, o unitate de elită, n.red.). Barril – supranumit „jandarmul lui Mitterrand” – e încă o figură controversată, descris drept „personaj de roman” de foștii colegi. 

Barril l-a botezat pe Horațiu Potra cu pseudonimul „locotenentul Henri” și i-a mediat o slujbă de gardă de corp și apoi de șef al gărzilor de corp pentru fostul emir al Qatarului. 

Povestea lui în Africa începe în urmă cu 20 de ani, în Republica Centrafricană. În discuția cu reporterul PressOne avută în august 2024 în Congo, la Goma, Potra a relatat că tot prin intermediul lui Paul Barril a ajuns să lucreze în garda prezidențială a președintelui Republicii Centrafricane, Ange-Félix Patassé. 

După răsturnarea regimului, Potra a fost luat prizonier de rebeli, apoi evacuat de Ambasada Franceză. În 2016, s-a întors în Bangui să „antreneze trupele prezidențiale centrafricane” ale noului președinte ales, relatează el.

Tot pe continentul african, Potra a lucrat și în protecția minelor, pentru miliardarul australian de origine română Frank Timiș, proprietarul Gabriel Resources, și suspectat în cazuri de corupție. 

Românii se află într-o zonă gri, între misiunea oficială de instructori și acuzațiile că ar fi mercenari. A durat aproape un an până când președintele congolez Félix Tshisekedi a vorbit despre prezența lor într-un interviu cu RFI și Jeune Afrique. S-a referit la ei ca fiind „instructori.”

Potra, contract printr-o firmă congoleză pentru recrutarea unor cetățeni români și moldoveni 

Două companii militare private (PMC) ale unor europeni activează în Goma, Congo. Una e condusă de Horațiu Potra. 

„Rușii au bătut la ușă, dar nu a funcționat. Primele noastre elemente au sosit în iunie 2022”, spune Romuald Létondot, retras din armata franceză, „expert în managementul crizelor” și care o coordonează pe cealaltă, o companie militară privată franceză înregistrată în Bulgaria. 

• Agemira-RDC angajează cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi, (la începutul lunii octombrie 2024, a fost  redenumită „Bulgarian Global Solutions”) este înregistrată în Bulgaria și e condusă de un om de afaceri francez, pe nume Olivier Bazin
• O firmă numită Agemira, condusă de același Olivier Bazin, a fost înregistrată în Bulgaria, dar și-a schimbat numele în „Bulgarian Global Solutions” la începutul lui octombrie 2024
• Întrebat, Bazin a explicat că nu există legături între companiile cu același nume din Congo și Bulgaria: „Cele două companii au activități diferite, acționari diferiți și nicio relație de capital între ele”, a spus Bazin în declarația sa

Compania militară privată condusă de Horațiu Potra a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023 și a căutat să angajeze aproximativ 1.000 de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor este să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului și să instruiască soldați congolezi. 

Românii se află într-o zonă gri, între misiunea oficială de instructori și acuzațiile că ar fi mercenari. A durat aproape un an până când președintele congolez Félix Tshisekedi a vorbit despre prezența lor într-un interviu cu RFI și Jeune Afrique. S-a referit la ei ca fiind „instructori.”

Potra, contract printr-o firmă congoleză pentru recrutarea unor cetățeni români și moldoveni 

Două companii militare private (PMC) ale unor europeni activează în Goma, Congo. Una e condusă de Horațiu Potra. 

„Rușii au bătut la ușă, dar nu a funcționat. Primele noastre elemente au sosit în iunie 2022”, spune Romuald Létondot, retras din armata franceză, „expert în managementul crizelor” și care o coordonează pe cealaltă, o companie militară privată franceză înregistrată în Bulgaria. 

• Agemira-RDC angajează cetățeni bulgari, belaruși, georgieni, algerieni, francezi și congolezi, (la începutul lunii octombrie 2024, a fost  redenumită „Bulgarian Global Solutions”) este înregistrată în Bulgaria și e condusă de un om de afaceri francez, pe nume Olivier Bazin
• O firmă numită Agemira, condusă de același Olivier Bazin, a fost înregistrată în Bulgaria, dar și-a schimbat numele în „Bulgarian Global Solutions” la începutul lui octombrie 2024
• Întrebat, Bazin a explicat că nu există legături între companiile cu același nume din Congo și Bulgaria: „Cele două companii au activități diferite, acționari diferiți și nicio relație de capital între ele”, a spus Bazin în declarația sa

Compania militară privată condusă de Horațiu Potra a semnat în noiembrie 2022 un contract cu guvernul din Kinshasa printr-o firma congoleză numită Congo Protection, conform unui raport ONU din iunie 2023 și a căutat să angajeze aproximativ 1.000 de cetățeni români și moldoveni. Misiunea lor este să păzească aeroportul, avanposturile din jurul orașului și să instruiască soldați congolezi. 

Primii „Romeos” au ajuns în Congo în decembrie 2022

Profitând un val populist și anti-occidental, șeful statului congolez a decis să pună capăt mandatului căștilor albastre ale Misiunii Națiunilor Unite de menținere a păcii (MONUSCO), care staționa în RDC de peste 20 de ani. Trupele ONU sunt însă încă în Congo.

Armata congoleză însă, cu soldații săi prost plătiți, prost comandați, adesea demotivați, s-a dovedit a fi departe de capacitățile de apărare cerute într-un astfel de context. „De 10 ani, soldații nu au fost instruiți”, recunoaște pentru PressOne generalul Sylvain Ekenge, purtătorul de cuvânt al Armatei, în biroul său din Capitală. Pentru a opri dezastrul, congolezii au căutat sprijin extern în acest război.

Prin urmare, guvernul din Kinshasa a lansat în grabă căutarea de noi aliați. Forța regională a Comunității Est-Africane (EAC) a fost înlocuită de Sami-RDC, o grupare formată din trupe provenind din țări din sudul Africii. „Lucrăm cu mai mulți parteneri. Francezii antrenează ofițeri superiori, belgienii antrenează comandourile belgiene. China ne-a oferit și ea asistență”, a spus generalul. 

Strategii militari ai președintelui au găsit instructorii militari de care aveau nevoie 8.000 de km mai la nord, tocmai în Europa de Est. 

• Primii 92 au ajuns la Goma în decembrie 2022, într-un zbor charter din România. Misiunea lor: să protejeze orașul, în special aeroportul, și să ofere instruire, în special forțelor speciale, dar și infanteriei și artileriei
• Românii din Congo sunt numiți „romeos” – după litera R din alfabetul militar – iar în august 2024 erau în jur de o mie, potrivit liderului lor, Horațiu Potra

„Am venit aici… nu prea credeam… din contracte de-astea (…) multe nu ies,” relata acesta reporterului PressOne, despre prima lui vizită în Goma. S-a întâlnit atunci cu un general care i-ar fi zis „aici vrem să instruim oameni.”

„Au zis că au vreo 20.000 (de soldați congolezi, n.red.) care trebuie instruiți. Au calculat, au zis (că vor) vreo 300 de oameni.”, spunea Potra. 

Până acum, românii au antrenat în Congo peste 2.000 de militari. În august 2024 peste 200 erau în proces de instrucție. Programul de instruire durează 5 luni și include infanterie, tir, utilizarea armelor, atac, apărare, supraviețuire în mediu ostil, combat urban, predarea primului ajutor și drept internațional.

Militarii români părăsesc sistemul și caută o viață mai bună în companiile private 

Inițial Horațiu Potra a încercat să găsească recruți printre foști colegi din Legiunea Străină, care era populară printre bărbații tineri români în anii ’90 și la începutul anilor 2000, când salariile în România erau mult mai mici decât sunt acum. Însă pe lângă aceștia, aplicațiile au început să curgă și din rândul foștilor sau actualilor militari din rândul Ministerului Apărării Naționale, SRI, jandarmerie, al Forțelor de Operațiuni Speciale. Din diferite colțuri din țară, militarii români își dau demisia și pleacă în Congo.

Am vorbit cu Potra în sala de mese a hotelului Mbiza, unde erau cazați câteva zeci de români. Bucătarul șef al companiei private are 52 de ani și a fost la rându-i militar, timp de 27 de ani. Are la activ două misiuni în Afganistan, a lucrat ca observator ONU în Coasta de Fildeș în 2012, și chiar și acolo a câștigat de două ori mai puțin decât se câștigă în Goma. 

A relatat cum într-un an jumate petrecut în Congo a reușit să își cumpere un apartament în România. „Nu vreau să denigrez cu nimic sistemul militar, pentru că m-au plătit, m-au format”, a adăugat. 

Un alt român plecat din armată direct pe frontul din Congo este D.S., de 26 de ani, din Turda. A fost, timp de șase ani, soldat în Armata Română, la forțele aeriene.

După ce a aflat de posibilitatea de a merge în Congo printr-o cunoștință, „nici n-am mai stat pe gânduri, intervenise monotonia. Și știți cum e viața de militar la noi în țară.” 

Conform datelor furnizate de Ministerul Apărării pe anul trecut despre nivelul de încadrare în rândul Armatei, gradul de ocupare este de doar 57% în rândul ofițerilor. Doar în 2023, circa 6.000 de oameni au părăsit Ministerul Apărării.

Românii câștigă în Congo salarii care încep de la 5.500 de dolari pe lună, mult peste salariile de acasă, care sunt, în medie, de 5.500 de lei (puțin peste o mie de euro) și foarte departe de salariul de 150 de dolari pe care îl primesc militarii congolezi, și asta când sunt plătiți.  

Statul african plătește milioane de dolari în fiecare lună către PMC-uri, iar traseul banilor e greu de urmărit, la fel ca originea fondurilor. Potrivit ultimului raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, între 2022-2023, cheltuielile pentru apărare ale guvernului congolez au crescut cu 105% – pentru a ajunge la 794 de milioane de dolari. Asta în condițiile în care Republica Democrată Congo se clasează pe locul 180 din 193 de țări în clasamentul Indicelui Dezvoltării Umane.

Potra și românii din Congo, „instructori” sau mercenari”?  

Potrivit Națiunilor Unite, orice persoană „special recrutată pentru a lupta într-un conflict armat”, care nu este cetățean al unui stat parte la acest conflict, nici membru al forțelor armate ale acestuia, care „ia sau încearcă să ia parte la ostilități directe (…) în vederea obținerii unui avantaj personal este considerată un mercenar.”

În august 2024, Horațiu Potra respingea însă vehement termenul de „mercenar” pe care presa românească i l-a atribuit și a susținut că misiunea românilor este de „instructori militari”. Oamenii lui „nu au venit de plăcere, au venit din necesitate, dintr-o nevoie de a-și câștiga existența, de a-și plăti împrumuturile, impozitele, pentru a-și asigura nevoile familiei”, a spus el.

Un raport al ONU, publicat în decembrie 2023, notează că cele două companii militare private, cea din Bulgaria și cea care contractează militari români, respectiv Agemira-RDC și Congo Protection „și-au intensificat sprijinul strategic și tactic pentru contraofensiva Forțelor Armate ale Republicii Democrate Congo (FARDC) împotriva M23.”

Investigația integrală poate fi citită aici.

Autori: Andreea Câmpeanu, Patricia Huon și Simone Schlindwein.

Cine este Horațiu Potra?

Potra a petrecut cinci ani în Legiunea franceză, în urma serviciului militar primind și cetățenia franceză. După 1997, Potra a început să lucreze pentru Paul Barril, un strateg militar din Paris, apropiat al fostului președinte al Franței Francois Mitterrand.

Între 1997 și 2002 acesta a desfășurat misiuni în Orientul Mijlociu, iar din 2002 a fost șeful gărzilor de corp ale președintelui Republicii Centrafricane, Ange-Felix Patasse. Acesta din urmă a fost înlăturat de la putere în anul 2003.

Potra a lucrat apoi în toate zonele de război din Africa: Sierra Leone, Ciad, Burkina Faso, Coasta de Fildeș, după care a fost angajat de Frank Timiș pentru a asigura securitatea minelor sale de aur din Africa. A fost rănit de opt ori și luat prizonier de două ori. A fost asociat într-o companie care vinde diamante la bursele din Anvers și Tel-Aviv și a desfășurat afaceri imobiliare în sudul Franței.

Din declarație de avere depusă de Potra în calitate de candidat la Primăria Mediaș și pentru funcția de consilier județean la Consiliul Județean Sibiu reiese că acesta deține zeci de imobile, conturi de sute de mii de euro și dolari, lingouri de aur de 10 kilograme, iar din activitățile care i-au adus faima a încasat, doar în 2023, suma de 1,15 milioane de euro, scrie Turnul Sfatului.