Între „Șantajată. Speriată. Pe alocuri – coruptă” și „Sper că în 2023, în luna mai, să avem un CSM funcțional”. Experți, despre justiția din R. Moldova în anul 2023
Deși Comisia pre-vetting, care are misiunea de a evalua integritatea candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), ar urma să-și încheie activitatea până la 30 iunie 2023, unii experți contactați de ZdG nu se arată prea încrezători în privința reformei sistemului de justiție din R. Moldova.
„Da, speranțe au fost, poate mai sunt, dar să fim obiectivi, nu prea sunt premise”
Președinta Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC), Galina Bostan, afirmă că impactul unora dintre deciziile luate de actuala guvernare privind justiția ar putea, pe termen lung, să fie „extrem de negativ”. Totodată, aceasta subliniază că există riscul ca puterea judecătorească să fie influențată de actorii politici.
„De obicei, rezultatele unei reforme le judeci după premise. Acum, care sunt premisele pentru reușita reformei? Nu știu ce se va întâmpla cu Consiliul Superior al Magistraturii și dacă vom avea un CSM funcțional, având în vedere durata pre-vetting-ului și tot ce se întâmplă. Sunt lucruri care îmi permit să mă îndoiesc că în timpul apropiat vom avea un CSM funcțional. Da, sunt anumite lucruri pozitive privitor la promovarea integrității în cadrul sistemului judecătoresc. Dar uneori am impresia că, pe lângă aceste elemente pozitive, sunt promovate persoanele care sunt loiale politic, iar acesta este cel mai prost lucru care se putea întâmpla, pentru că vom avea o putere judecătorească aservită politicului. Este periculos, pentru că în momentul în care aservești definitiv, și nici măcar nu mai există aparența independenței, acest lucru se va întâmpla indiferent de guvernare. Nici actele legislative, pe care le promovează Parlamentul, nu inspiră prea multă speranță, de exemplu proiectul de lege privind taxele, sau ceea ce se vrea a fi timbrul judiciar. (…) În ultimul proiect de lege (privind taxele de stat n.r.) nu prea văd aspecte pozitive, deși autorii vorbesc despre creșterea veniturilor la buget. Impactul negativ este mult mai mare. (…) Se pare că a fost prelungit mandatul doar persoanelor care sunt loiale politic, pentru că printre persoanele cărora nu le-a fost prelungit mandatul erau persoane oneste, doar că ele erau vocale.
(…) Nu văd premisele pentru a se întâmpla ceva pozitiv. Da, speranțe au fost, poate mai sunt, dar să fim obiectivi, nu prea sunt premise. Impactul pe termen lung, a anumitor decizii adoptate acum, s-ar putea să fie extrem de negativ. Dacă noi înainte aveam, cel puțin, aparența independenței justiției, pe urmă nu vom avea nici măcar aparența. Orice guvernarea va veni, chiar dacă i se va reproșa privitor la lipsa de independență, va arăta cu degetul la actuala guvernare. Sunt introduse anumite precedente care vor avea un impact extrem de negativ în viitor”, a afirmat Galina Bostan.
„Ar trebui să avem o resetare a Procuraturii Anticorupție”
Pe de altă parte, Vladislav Gribincea, directorul interimar al Programului justiție din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), spune că schimbările din sistemul de justiție vor fi observate de cetățeni peste mai mult de un an. În plus, potrivit expertului, în vara anului 2023 ar urma să înceapă evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor.
„Sper că în 2023, în luna mai, deja să avem un Consiliul Superior al Magistraturii funcțional, iar în iunie – un Consiliu Superior al Procurorilor funcțional. După toate estimările, vom avea, probabil, o nouă Curte Supremă de Justiție prin toamna anului 2023. De asemenea, în vara acestui an va începe probabil evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor. Va începe, deja când se va termina – în vreo doi ani și jumătate (…).
Ar trebui să avem o resetare a Procuraturii Anticorupție, după cum s-au angajat guvernanții. Trebuie să ia o decizie, cine este totuși cel mai mare pe investigarea marii corupții și care este legătura dintre Centrul Național Anticorupție și procurorii anticorupție, așa încât procurorii să se poată concentra pe marea corupție. Cred că ar trebui să se întâmple foarte rapid, prin februarie-martie. Întotdeauna am spus că expectanțele privind reforma justiției, că se va întâmpla rapid, nu sunt realiste. Începutul va fi, rezultatele – percepția schimbărilor, cred că va veni mai târziu, peste un an, un an și jumătate”, conform lui Vladislav Gribincea, care a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală.
„Sensibilă politic”
Și avocata Cristina Ciubotaru, expertă în politici anticorupție, consideră că justiția va fi în 2023 „și mai puțin independentă”. Aceasta remarcă „paradoxurile” sistemului, care ar fi în același timp „incapabil să se opună guvernării” și „incapabil să-i facă pe plac”.
„Cum va fi justiția R. Moldova în 2023? Plină de speranță proverbială: capul plecat – sabia nu-l taie. Lăsată și mai puțin independentă. Oprită de a se autoguverna altfel decât vrea executivul sau prin altcineva decât îi alege executivul. Marcată în continuare de interimate fără mandate. Șantajată. Speriată. Pe alocuri – coruptă. Plină de paradoxuri. Incapabilă să se opună guvernării (de azi și de mâine) în dosarele administrative. Incapabilă să-i facă pe plac guvernării (de azi și de mâine) în dosarele penale. Sensibilă politic. Prevăzătoare la schimbări. Atentă la evoluția ratingurilor din sondaje. Conștientă de soluțiile așteptate pe dosarele în privința oponenților guvernării. Ezitantă să dea rapid soluțiile așteptate. Terifiată că mâine s-ar putea să răspundă în fața inculpaților de azi de ce n-au avut curaj să procedeze legal – orice o fi însemnând acest termen pentru oricare dintre guvernări. Încă docilă puterii de azi. Deja docilă puterii de mâine. Tăcută în continuare?! Nu știu”, a menționat Cristina Ciubotaru într-un răspuns scris expediat redacției.
Cinci judecători, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei pre-vetting. Membrii Comisiei anunță miercuri, 4 ianuarie, că au finalizat procesul de evaluare în privința a cinci candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, și a transmis deciziile sale candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului.
Deciziile îi vizează pe magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău, sediul Central, care, potrivit Comisiei, „nu corespund criteriilor de integritate și nu promovează evaluarea”.
Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 înscriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
