Între „jocurile de noroc crează victime și dependență” și „ceea ce putem noi să facem este să atenționăm despre risc și să încasăm niște bani”. De ce s-a răzgândit PAS și vrea să permită, cu unele condiții, publicitatea pentru jocurile de noroc
După ce la început de mandat a interzis publicitatea pentru jocurile de noroc, spre final de mandat, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) revine la legea modificată și vrea să permită promovarea acestora, cu unele condiții. Opoziția parlamentară a criticat inițiativa, amintind că, în 2021, „un deputat din majoritatea parlamentară, actualmente ministru al Economiei, se lăuda pompos că a făcut un lucru bun pentru țară, limitând publicitatea jocurilor de noroc”.
Expertul Stas Madan susține că, acum aproape trei ani, ar fi fost făcută „o greșeală”, iar acum s-ar reveni la „buna logică”.
ZdG a analizat proiectul de lege, a discutat cu unul dintre autorii noii inițiative legislative, cu unul dintre promotorii ultimei legi, dar și cu un expert economic, și vă prezintă cele mai importante schimbări care ar urma să fie făcute în privința jocurilor de noroc.
Doi deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian și Dorian Istratii, au înregistrat, aproape de sfârșitul sesiunii de primăvară a Parlamentului, un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, Legii cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc și Codului serviciilor media audiovizuale al R. Moldova.
Unul dintre cei doi autori ai proiectului de lege: „Ajungem într-o situație jenantă”
Într-un comentariu pe rețelele de socializare, președintele Comisie economie, buget și finanțe, Radu Marian, a spus că se propun modificări „acolo unde interdicția totală nu este practică”.
„În primul rând, accentuez că marea majoritate a restricțiilor de publicitate rămân în vigoare. Cea mai invazivă publicitate, cea din online și de pe bannerele în afară (outdoor), rămâne categoric interzisă. La fel, rămâne interzisă publicitatea pentru jocurile de noroc cu cel mai mare risc social (ex. aparate de joc, păcănele, cazino), dar și publicitatea la TV/radio până la ora 22:00.
Intervenim acolo unde interdicția totală nu este practică, și anume, permitem publicității a pariurilor sportive și loteriei (cu risc social scăzut) în anumite situații când acest lucru nu este practic, și anume permitem publicitatea la pariuri sportive și loterie în timpul transmisiunilor la nivel național TV/radio a evenimentelor sportive, dar și în intervalul orelor 22:00-07:00.
Explic de ce facem asta: În marea majoritate a țărilor europene este permisă publicitatea de pariuri, inclusiv la competițiile sportive internaționale care sunt transmise în direct și pe teritoriul Republicii Moldova, cum ar fi Liga Campionilor, sau campionatele europene și mondiale la fotbal. Această diferență majoră de reglementări între restul țărilor și țara noastră creează situații în care orice transmisiune de eveniment sportiv internațional în spațiul audiovizual al țării noastre încalcă legea.
De exemplu, recent a avut loc campionatul european de fotbal în Germania, iar unul din sponsorii principali a fost o companie de pariuri – statul Republica Moldova neavând nicio posibilitate să interzică ce fel de reclame se afișează în Germania. La fel, am avut situații când în Moldova joacă echipe sportive din alte țări care au inscripționate pe tricou logotipuri ale companiilor de pariuri sportive. Și din nou, ajungem într-o situație jenantă și un risc ca aceste meciuri să nu poate fi jucate.
Și ca să nu punem în dezavantaj compania de stat națională de loterie a Moldovei (care contribuie substanțial la buget) față de companiile străine, am intervenit cu permisiunea de a permite publicitatea pentru pariuri sportive și loterie în spațiul audiovizual în intervalul 22:00-07:00, atunci când audiențele sunt cele mai joase. Amintesc că 75% din profiturile care se generează de pe urma jocurilor de noroc ajung la bugetul stat. În 2023, în visteria statului au ajuns 290 de milioane de lei urmare a acestor activități”, a explicat deputatul PAS.
Contactat de ZdG despre prevederile pe care nu le-a menționat, cum ar fi excluderea sancțiunii cu privire la suspendarea activității, care era prevăzută în cazul nerespectării legislației privind publicitatea jocurilor de noroc, Radu Marian a făcut referire la parteneriatul public-privat, dintre Agenția Proprietăţii Publice și S.A. „Loteria Națională a Moldovei” și companiile „NGM SPC Limited” şi „NGM Company” S.R.L, care „este efectiv monopol de stat pe jocurile de noroc”. Acesta a fost semnat în 2018 și este valabil până în 2034.
Prevederi fără sens?
„Acum nici nu este practicabil. Prevederea aceea după ce a fost aplicată am văzut că nu-și are sensul pentru că noi avem deja monopol de stat și alte entității nu au dreptul să practice. În contract sunt prevederi pe care trebuie să le respecte, care dacă nu ar fi respectate s-ar desface contractul și s-ar încheia activitatea de facto. Aceasta este o chestiune tehnică, pe care putem să o discutăm suplimentar”, a spus deputatul, menționând că așteaptă avizele instituțiilor de stat pentru proiect.
Cât despre afișele publicitare A4 care ar urma să fie permise la unitățile comerciale, Radu Marian a declarat că „sunt din păcate oameni care cumpără, iar acum este încălcare de lege să scrii că acolo se vând sau să pui un bilet”.
„Este un fel de viciu, ca și țigările. Nu avem acum posibilitatea să interzicem oamenilor să fumeze. Ceea ce putem noi să facem este să atenționăm despre risc și să încasăm niște bani (în bugetul de stat, n.r.)”, susține deputatul.
Întrebat dacă crede că clienții nu ar cunoaște deja unde se vând bilete la loterie, parlamentarul a spus că „așa cum știi că la magazin este o foaie A4 unde scrie că aici se vând țigări, ni s-a părut logic să oferim o foaie A4 unde să poată să scrie (despre jocurile de noroc n.r.)”.
„Asta se întâmplă deja. Benzinăriile deja plasează un bilet sau ceva și asta este confuz. Poți interpreta asta ca încălcare de lege (…)”, a subliniat Radu Marian.
Noutatea adusă de proiectul de lege, permiterea publicității la TV și radio între ora 22 și ora 7, este explicată de alesul poporului prin faptul că „dacă este permisă publicitatea în timpul evenimentelor sportive transmise la nivel internațional, ajungem într-o situație absurdă în care este permisă publicitatea companiilor străine, care nu varsă nimic în buget, și desconsiderăm compania de stat”.
Dumitru Alaiba, în 2020: „Tentația unei persoane care încearcă să se recupereze de la dependența jocurilor de noroc este în permanență alimentată de publicitate”
Dumitru Alaiba, acum ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, este unul dintre autorii proiectului de interzicere a oricăror forme, directe sau indirecte, de acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line), a pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive și a altor activități din domeniul jocurilor de noroc.
Acesta a prezentat textul, care s-a găsit în noua lege din noiembrie 2021, încă în iunie 2020, pe blogul său personal, și a anunțat în despre adoptarea actului „după o lungă și grea bătălie”.
Actualul ministru a vorbit atunci despre consecințele jocurilor de noroc și a subliniat că „în condițiile în care statul nu oferă servicii calitative de asistență psihologică, tentația unei persoane care încearcă să se recupereze de la dependența jocurilor de noroc este în permanență alimentată de publicitate”.
„În lume sunt câteva industrii legale, dar foarte departe de morală: industria tutunului, industria alcoolului și jocurile de noroc. Dependența de jocurile de noroc nu e considerată doar viciu, ci boală psihică. În Moldova avem o industrie care finanțează generos campanii agresive de marketing și promovare ca să atragă noi și noi jucători.
Industriei date i-a fost oferit un teritoriu fertil pentru a se dezvolta. E și normal că s-a dezvoltat vertiginos în doar câțiva ani. Și planurile de viitor sunt la fel de ambițioase. Dar la ce preț?”, scria în 2020 Dumitru Alaiba.
Conform notei informative a proiectului de lege din 2021, scopul era de a diminua impactul negativ al jocurilor de noroc în societate.
„Jocurile de noroc crează victime și dependență printre cele mai vulnerabile pături ale societății noastre, inclusiv printre minori. Jocurile de noroc au specificul de a crea o dependență rapidă, iar opinia psihologilor este că această dependență este o boală psihică, nu doar un simplu viciu. Dependența jocurilor de noroc are un efect devastator și asupra stării financiare ale populației. Pe lângă cheltuielile ordinare pe jocurile de noroc (salariu, propriile economii), persoanele de asemenea adesea se îndatorează, apelează la credite și împrumuturi, punând în gaj averile familiei, bunuri mobile și imobile, care uneori nu mai sunt recuperate.
Aceste acțiuni au caracter nociv de lungă durată. Pe de o parte crearea unor astfel de datorii duce la stări de depresie, izolare de societate. Pe de altă partea creșterea datoriilor pentru acoperirea celor vechi, gajarea bunurilor mobile și imobile, duc la conflicte și violențe în familie, unde adesea martorii acestor certuri sunt copii minori, iar în multe cazuri se ajunge și la procesul de divorț și la distrugerea familiilor.
Un alt aspect al acestei probleme, este creșterea ratei criminalității, inclusiv a delicvenței juvenile. Jucătorii dependenți pot fi vulnerabili în fața tentațiilor și să ajungă să fie antrenați în activități criminale, pentru a putea obține surse adiționale financiare, pentru a-și finanța dependența de jocurile de noroc. Acest fapt poate duce la consecințe grave și la condamnări periodice pe parcursul vieții (recidiva)”, a argumentat atunci Dumitru Alaiba.
Având în vedere că legea prevedea încă din 2017 interzicerea oricăror acţiuni publicitare pentru stimularea jocurilor de noroc desfășurate în cazinouri, Alaiba a propus atunci interzicerea activităților de promovare a loteriilor, pariurilor și a altor jocuri de noroc.
„Proiectul dat propune extinderea prevederilor legale privind interdicția publicității asupra tuturor categoriilor de jocuri de noroc, cum ar fi: loteriile, pariurile la competiții și evenimente sportive, şi altor forme de servicii din domeniul jocurilor de noroc (inclusiv cele online). Or, aceste jocuri de noroc sunt la fel de nocive și provoacă dependență de rând cu celelalte jocuri de noroc, cum ar fi: jocurile de noroc din cazinouri, automatele de joc cu câştiguri băneşti, chiar dacă conform art. 6 alin.(2) lit.b) acestea sunt calificate drept jocuri de noroc cu risc social scăzut.
Întrucât publicitatea pentru tipul de jocuri de noroc prevăzute la art. 6 alin.(2) lit.b) este permisă fără careva restricții, considerându-se drept jocuri de noroc cu risc social scăzut, adesea victimele și consumatorii de publicitate ai acestora sunt minorii, care se află în grupul de risc, fiind mai vulnerabili manipulărilor și tentației de a obține profit mare, rapid și cu investiții minime. Anume acest mesaj îl promovează agenții economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc, prin intermediul campaniilor de publicitate”, mai atrăgea atenția atunci deputatul PAS.
S-a răzgândit PAS?
Președintele Comisiei economie, buget și finanțe susține că „direcția inițiată de acea lege este corectă” și PAS „o susține în continuare”.
„Suntem probabil unica țară din Europa cu astfel de restricții. În continuare noi credem că astfel de activități sunt dăunătoare, dar avem niște chestii practice pe care trebuie să le ajustă. Nu spun că nu mai suntem de acord cu ceea ce s-a spus atunci, doar că intervenim acolo unde nu este practic să ai interdicții totale (…)”, a reiterat Radu Marian.
Acesta a mai făcut referire la o potențială interdicție a publicității jocurilor de noroc la nivelul Uniunii Europene, care ar putea fi adoptată din 2028, și la care R. Moldova s-ar putea alinia.
„Pentru că era ideea să avem și noi această prevedere și să fie în vigoare aceste relaxări minime până în 2028, dar așteptăm să avem un răspuns de la UE și atunci noi cu cea mai mare (plăcere n.r.), imediat ce avem claritate, vom da și noi o dată limită la aceste relaxări ca să fim aliniați la nivel UE. Noi am demonstrat că putem fi și mai duri decât UE, dar iată am avut situații de imposibilitate de a aplica legea”, a mai declarat Marian.
Întrebat despre „bătălia” dusă de Dumitru Alaiba pentru aprobarea proiectului de lege în 2021 și despre modificările propuse acum, Radu Marian a spus că „dacă ar fi și el jurnalist, și-ar pune aceleași întrebări”.
Contactat de ZdG, Dumitru Alaiba s-a arătat rezervat, spunând că „este vorba despre o inițiativă legislativă și că discuțiile acestea trebuie să aibă loc în Parlament”.
„Să presupunem că se votează. Oricum rămân în picioare foarte multe prevederi care sunt mult mai bune decât ce era doi ani în urmă. (…) Îmi amintesc că chiar și atunci a fost discuția aceasta – de permis publicitatea după ora 22:00. Nu știu ce să spun”, a comentat actualul viceprim-ministru.
Acesta a recunoscut că încă din 2021 a fost discutat subiectul transmisiunilor directe internaționale în care este publicitate, dar a fost oricum interzisă orice formă de promovare, crezând că „aceasta nu este neapărat o problemă, atâta timp cât este la nivel internațional”.
„Într-adevăr a fost votat un proiect foarte dur (…). Chiar și cu prevederile acestea noi, înseamnă un grad foarte avansat de protecție, outdoor-ul (publicitatea exterioară n.r.) rămâne interzis, online-ul rămâne interzis. Evident că este un proiect de „înmuiere” (…). Haideți să vedem ce vor face deputații până la urmă”, a mai îndemnat Alaiba.
Expert: „Atunci s-a luat o decizie proastă”
Stas Madan, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent Expert Grup, susține că „de fapt, se repară o greșeală care a fost făcută în anul 2021”, atunci când a fost interzisă orice formă de publicitate a jocurilor de noroc.
„Atunci s-a luat o decizie proastă, care acum este reparată. Nicăieri în Europa, cu excepția Albaniei, publicitatea la jocurile de noroc nu este interzisă total, pentru că sunt anumite motive obiective. Este inclusiv jurisprudența Curții Europene de Justiție, unde există decizii pe reglementarea sau cum trebuie statele să abordeze publicitatea jocurilor de noroc (…). Anumite prevederi care se includ sunt o revenire la buna logică, pentru că statul în 2021 a impus niște reglementări prin lege pe care nu le putea controla efectiv (…). Un alt aspect important ține de sponsorizare. Din cauza acelui proiect din 2021 au avut de suferit mult federațiile sportive, dar și bugetul presei inclusiv”, a explicat Stas Madan.
Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament la 24 iulie. Deși a fost inclus pe ordinea de zi a celor două ședințe ale Legislativului care au urmat după înregistrare, actul normativ nu a fost examinat, iar Guvernul nu l-a avizat deocamdată.
La începutul ședințelor din 25 și 31 iulie, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) a cerut excluderea proiectului de lege de pe ordinea de zi a ședinței în plen a Parlamentului, solicitare care nu a întrunit voturile necesare.
Unul dintre cei doi deputați socialiști care au luat cuvântul pentru a solicita retragerea de pe ordinea de zi a ședinței proiectului de lege, Petru Burduja, a făcut referire la faptul că modificările vin de la aceeași fracțiune parlamentară care a propus interzicerea publicității și că deputații din opoziție, dar și cetățenii, „nu înțeleg în ce constă această schemă”.
Contactat de ZdG, Burduja a spus că fracțiunea BCS nu a votat împotriva inițiativei de interzicere a publicității, în noiembrie 2021.
„Actualul ministru al Economiei a venit cu un proiect de lege prin care a solicitat anularea publicității la jocurile de noroc pentru că este cu impact social, având în vedere că rata sărăciei este 31% și impactul pentru păturile social vulnerabile este nociv. Avem mulți cetățeni care visează să devină bogați într-o noapte și apelează la diferite formule de a găsi bani pentru a procura aceste bilete de loterie, până și credite.
Noi am fost creduli atunci și am susținut această idee, dar astăzi vedem că se încearcă revenirea la această publicitate. Nu înțelegem când au fost corecți și sinceri. Atunci sau acum? Pentru că dacă atunci era clar, acum jocurile de noroc se prefac în „noroc de jocuri”. S-a spus doar că în spațiul european lucrurile acestea se practică. Și atunci se practica (…). Se creează impresia că apare un lobbyism. De ce ei în doi ani s-au răzgândit așa brusc, și-au revenit la această formulă, răspunsul nu l-am primit de la autori”, a declarat Petru Burduja.
Publicitate la TV, radio și în ziare, dar doar după ora 22 și cu mențiuni despre impactul negativ al jocurilor de noroc
Autorii propun admiterea unor excepții de la interdicțiile intrate în vigoare la 1 ianuarie 2022, pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut, definite în lege – „loterii şi pariuri la competiţiile/evenimentele sportive”. Jocurile de noroc ar urma să poată fi promovate la posturile TV, la radio, dar și în ziare, cu aplicarea unor limite.
Modificările propuse la Legea cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc
Mai exact, se propune exceptarea de la interdicție a publicității şi programelor audiovizuale „sponsorizate de către persoanele juridice a căror activitate principală este organizarea, desfăşurarea sau exploatarea jocurilor de noroc cu risc social scăzut, ce sunt difuzate între orele 22:00-07:00 şi programele audiovizuale referitoare la competițiile/evenimentele sportive difuzate în direct de un furnizor de servicii media cu acoperire națională”.
„În produsele publicitare se vor face menţiuni obligatorii privitor la impactul negativ al jocurilor de noroc, care va cuprinde cel puțin 20% din timpul sau suprafaţa materialului publicitar”, se precizează în proiectul de lege.
O altă excepție propusă spre admitere este publicitatea în publicațiile periodice publice sau private, unde „spațiul rezervat publicităţii jocurilor de noroc cu risc social scăzut ar urma să nu depășească 15% din spațiul unui număr al ediției”. Și în astfel de produse publicitare „se vor face mențiuni obligatorii privitor la impactul negativ al jocurilor de noroc, care va cuprinde cel puțin 20% suprafaţa materialului publicitar”.
Pe lângă legalizarea publicității în presă, Loteria Națională a Moldovei (LNM) va putea iniția sau participa la activități de sponsorizare sau de filantropie, și nu va mai constitui publicitate publicarea pe pagina web a LNM a rezultatelor jocurilor de noroc de tipul loteriilor.
Deși nu revin afișele publicitare în spațiile publice, va fi permisă afişarea materialelor publicitare pentru jocurile de noroc de tipul loteriilor ce nu depăşesc mărimea formatului A4, „la unitățile comerciale prin intermediul cărora sunt distribuite mijloacele de joc specifice pentru genul dat de activitate”. Propunerea este motivată de autorii proiectul prin faptul că „clienții trebuie să cunoască dacă în aceste puncte comerciale este posibilă cumpărarea unui bilet de loterie”.
Modificările propuse la Codul contravențional
Codul contravențional ar urma să fie modificat luând în considerare legea care reglementează domeniul jocurilor de noroc, dar cu o relaxare a sancțiunilor aplicate.
Astfel, în articolul privind încălcarea legislaţiei cu privire la jocurile de noroc, la alineatele care prevedeau amenzi și suspendarea activității pe un termen de la 6 luni la un an, pentru amplasarea şi/sau difuzarea publicităţii, dar și pentru activității de filantropie care ar servi drept publicitate, sancțiunea cu suspendarea activității ar urma să fie exclusă.
„Amplasarea şi/sau difuzarea publicităţii în favoarea promovării şi/sau stimulării jocurilor de noroc cu risc social sporit (jocurile de noroc din cazinouri, automatele de joc cu câştiguri băneşti, indiferent de modul lor de organizare n.r.) şi/sau difuzarea publicităţii, sau a programelor audiovizuale sponsorizate de către persoanele juridice a căror activitate principală este organizarea, desfăşurarea sau exploatarea jocurilor de noroc cu risc social scăzut în intervale de timp interzise, în locuri, în moduri sau în formate interzise, ori în favoarea organizatorilor care nu sunt autorizaţi în modul stabilit, dacă aceasta nu constituie infracțiune,
se sancţionează cu amendă de la 60 la 120 de unități convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice”, propun deputații.
În 2021, Dumitru Alaiba a declarat de la tribuna Parlamentului că în R. Moldova se vindeau zilnic 1 milion și 300 de mii de bilete la loterie, „într-o țară de… haideți să-i spunem, 2 milioane de oameni”. ZdG a solicitat Loteriei Naționale a Moldovei date despre biletele vândute în acest an, dar și după intrarea în vigoare a restricțiilor impuse anterior, și va publica răspunsul când îl vom primi.
