Între încălcări „nesemnificative” și „expresii ale solidarității între membrii familiei”. Ce trebuie să ia în considerare Comisia Pre-Vetting în privința celor 21 de candidați care au obținut câștig de cauză la CSJ. În premieră, vor fi audiați martori

Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia Pre-Vetting) a anunțat la începutul lunii septembrie că va relua evaluarea a 21 de candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis în 1 august contestațiile acestora. Mai exact, este vorba despre 18 candidați la funcția de membru în CSM și trei candidați la funcția de membru în CSP.

Solicitați de ZdG, reprezentanții Comisiei au precizat că urmează să fie organizate audierile prevăzute de amendamentele recent aprobate la Regulamentul de organizare și funcționare al Comisiei, dar calendarul nu a fost făcut public deocamdată, pentru că încă nu toți candidații au confirmat prezența. Mai exact, în premieră, vor fi audiați martorii care s-au prezentat la CSJ în susținerea pozițiilor candidaților.

Deciziile prin care 21 de candidați la funcțiile de membri în Consiliul Superior al Magistraturii și în Consiliul Superior al Procurorilor urmează să fie reevaluați de Comisia Pre-Vetting au fost luate de magistrații CSJ – Tamara Chișca-Doneva, Mariana Pitic, Ion Guzun și Ion Malanciuc. Ultimul judecător, care nu a fost de acord cu deciziile majorității, a formulat opinii separate în legătură cu patru candidați. Chișca-Doneva și Guzun au demisionat la scurt timp după pronunțarea deciziilor.

Conform Comisiei Pre-Vetting, se anticipează că evaluarea reluată a celor 21 de candidați ar putea fi încheiată în câteva luni, având în vedere „necesitatea asigurării unei analize complete a tuturor faptelor relevante și unui proces echitabil și transparent pentru toți candidații”. Pe rol există alte cinci contestații depuse de candidați, în privința cărora CSJ urmează să se expună. 

Ziarul de Gardă a analizat argumentele magistraților CSJ care au dispus reevaluarea celor 21 de candidați și vă prezintă cum își motivează aceștia deciziile.

Mihail Bușuleac activează în sistemul magistraturii din octombrie 2011, conform magistrat.md. În prezent este judecător la Judecătoria Cahul. El a candidat la funcția de membru al CSM.

Comisia Pre-Vetting a constatat că judecătorul „nu corespunde criteriilor de etică şi integritate”. Au fost constatate încălcări de integritate financiară la achiziţionarea a patru bunuri imobile în perioada 2007-2017.

Astfel, conform Comisiei de evaluare, pe 10 iunie 2021, Mihail Bușuleac şi soţia lui au achiziţionat jumătate dintr-un teren şi jumătate dintr-o clădire administrativă, bunuri amplasate în centrul oraşului Cahul. Imobilele, potrivit Comisiei, ar fi fost achiziţionate cu 385 658 de lei, sumă achitată în mai multe tranşe până în luna martie 2022. Totodată, Comisia de evaluare a constatat că în perioada 2021-2022, după achiziţionarea spaţiului comercial, candidatul, în calitate de judecător, a pronunţat hotărâri în şase cauze civile la care participa unul dintre avocații de la care acesta ar fi cumpărat proprietățile. În toate cele şase cazuri, potrivit Comisiei, hotărârile pronunţate de candidat au fost în favoarea părţilor reprezentate de acest avocat.

Judecătorii CSJ care au decis reevaluarea lui Mihail Bușuleac susțin că „nu a fost demonstrat că reclamantul a acţionat cu rea-credinţă, mai ales că tranzacţia de vânzare-cumpărare menţionată a fost încheiată de către soţia sa, şi nu de el personal”. Cât privește sursa mijloacelor financiare pentru achiziţionarea a patru bunuri imobile în perioada 2007-2017, completul special al CSJ afirmă că „aşa-numitele încălcări de integritate financiară şi etică au fost apreciate de către Comisie strict izolat de contextul istoric social, ceea ce afectează securitatea raporturilor juridice”.

CSJ: „Nu a fost scoasă la iveală intenția acestuia de a se eschiva de la declararea autoturismului în modul stabilit de legislație”

Sergiu Osoianu este magistrat la Judecătoria Ștrășeni. Activează în sistemul judecătoresc din 2008. El a candidat din rândul judecătorilor la funcția de membru al CSM.

În privința acestuia, Comisia de evaluare a constatat următoarele neconformități: modul de dobândire a averii – acceptarea unei compensații în locul apartamentului și a unui teren alocat gratuit; dubiile privind sursele mijloacelor financiare utilizate pentru procurarea unui apartament în 2014; dezechilibrul de avere în 2016, 2018 și 2021 și sursa de venit pentru numerarul declarat al concubinei candidatului în 2016-2021; donațiile primite în anii 2017 și 2021; faptul că nu a fost declarat un autoturism în modul stabilit de legislație; subevaluarea a două autoturisme și neplata impozitului pentru creșterea de capital în urma vânzării automobilului concubinei judecătorului.

Completul de judecată special al CSJ susține că „din răspunsurile și poziția reclamantului față de aceste subiecte nu a fost scoasă la iveală intenția acestuia de a se eschiva de la declararea autoturismului în modul stabilit de legislație, subevaluarea a doua autoturisme și neplata impozitului pentru creșterea de capital în urma vânzării automobilului concubinei”. Totodată, judecătorii afirmă că „decizia emisă de Comisia de evaluare, contrar prevederilor art. 21 din Codul administrativ, nu întrunește cerințele de legalitate procedurală şi substanțială, iar circumstanțele constatate denotă dreptul candidatului la o decizie de evaluare favorabilă din acest punct de vedere.”

Judecătorul Ion Malanciuc, care a formulat o opinie separată prin care și-a manifestat dezacordul cu soluția pronunțată de ceilalți magistrați în privința lui Sergiu Osoianu, susține că „din argumentele reclamantului formulate în contestație nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în faţa Comisiei şi care ar justifica reluarea procedurii de evaluare a candidatului, nefiind înlăturate dubiile serioase formulate de Comisia de evaluare.”

CSJ consideră nejustificată o concluzie a Comisiei Pre-Vetting

Alexandru Rotari este avocat la Biroul „Parteneriat Academic pentru Justiție”. El a candidat la funcția de membru al CSM din partea Parlamentului.

Magistrații CSJ care au dispus reevaluarea candidatului consideră „nejustificată” concluzia Comisiei Pre-Vetting emisă în privința lui Alexandru Rotari, și anume, cu privire la constatarea unor „dubii serioase în ceea ce privește diferența între veniturile și cheltuielile candidatului pentru anii 2013, 2014, 2017 și 2021”.

„(…) Or, pe de o parte, Comisia de evaluare, în decizia de nepromovare a candidatului Alexandru Rotari a reținut dubii serioase în privința circumstanțelor date, iar pe de altă parte, susține lipsa unor conturi bancare unde ar fi fost păstrate economiile candidatului (…)”, se spune în decizia CSJ.

„Dubii serioase” în legătură cu faptul că nu au fost declarate unele conturi bancare

Ecaterina Buzu activează în sistemul judecătoresc din ianuarie 2012, potrivit magistrat.md. În prezent, este judecătoare la Judecătoria Orhei. Buzu a candidat la funcția de membră a CSM.

Comisia Pre-Vetting a declarat că Ecaterina Buzu nu corespunde criteriilor de integritate, după ce au fost constatate dubii serioase în legătură cu următoarele aspecte: conturile bancare/depunerile de numerar nu au fost declarate  în modul stabilit de legislație; magistrata a folosit apartamentul (de 47,7 metri pătrați, situat în Chișinău, n.r.) fără a plăti chiria în perioada 2004-2018.

Conform Comisiei, în perioada 2012-2015, Buzu a avut patru conturi deschise pe numele ei în băncile din R. Moldova. Sumele depuse în 2011 şi 2012 se apropiau de 90% din salariul total al candidatei în acei ani (salariul total pentru 2011 a fost de 72 056 de lei; salariul total pentru 2012 a fost de 60 082 de lei), dar judecătoarea nu a indicat alte surse de venit pentru depunerile băneşti. Această concluzie este apreciată de Completul de judecată special al CSJ ca fiind „una pripită și necorespunzătoare materialelor cauzei”.

„(…) Reclamanta, în cadrul rundelor de întrebări adresate acesteia prin intermediul poștei electronice de către Comisie, a explicat că: 1) Contul bancar nr. 2 a fost un cont de credit flexibil, în sumă de 30 000 lei, care îl folosea la necesitate și îl alimenta din mijloacele financiare (salariale), iar ulterior, îl alimenta după ce primea salariul. Contul bancar nr. 3 este atașat contului bancar de credit nr. 2, care se deschid în paralel (…). Completul de judecată special nu este solidar cu opinia Comisiei de evaluare precum că candidata nu a oferit nicio explicație pentru nedeclararea contului bancar nr. 2 și contului bancar nr. 4. Or, cu referire la cel din urmă cont, Ecaterina Buzu a menționat în răspunsurile suplimentare pentru Comisia de evaluare că conturile au fost deschise în baza contractelor de împrumut, nefiind în cunoștință de cauză că acestea generează deschiderea unor conturi noi (…)”, se spune în decizia CSJ.

Cât privește cel de-al doilea subiect, judecătorii CSJ susțin următoarele: „Comisia de evaluare extensiv și defavorabil subscrie reclamantei un abuz asupra dreptului minorului (fiica judecătoarei, n.r.) prin folosința apartamentului fără plata chiriei în perioada 2004-2018, făcând referire și la înstrăinarea bunului imobil de către proprietar fiicei reclamantei și soțului acesteia, tranzacție care nu are legătură de cauzalitate cu abitația reclamantei și plata chiriei apartamentului în perioada 2004-2018.”

Magistrata care nu ar fi reușit să demonstreze Comisiei Pre-Vetting sursele de venit ale mamei sale prin care a contribuit la cumpărarea unui apartament

Angela Bostan, care a candidat la funcția de membră în CSM, dar nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, activează în sistemul judecătoresc din februarie 2013. În prezent, este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău. 

În privința acesteia, Comisia de evaluare a constatat două neconformități: sursa mijloacelor financiare pentru procurarea apartamentului din Chișinău al mamei candidatei și dreptul de abitație declarat de judecătoare asupra acestui imobil; încălcarea etică cu referire la  participarea candidatei la Adunarea Generală a Judecătorilor. 

Astfel, Comisia de evaluare a stabilit că magistrata nu a reușit să demonstreze sursele de venit ale mamei sale prin care aceasta a contribuit la cumpărarea unui apartament de 74 de metri pătrați în orașul Chișinău (la prețul de 973 500 de lei, n.r.). Completul de judecată special al CSJ consideră că în acest sens, „Comisia de evaluare nejustificat a constatat dubii serioase în legătură cu sursa mijloacelor financiare pentru procurarea apartamentului mamei candidatei din Chișinău și dreptul de abitație declarat de candidată asupra acestui imobil”.

„(…) La caz, completul de judecată special observă că Comisia a supus examinării un contract de vânzare-cumpărare, care cert indică asupra faptului că mama candidatei a înstrăinat un apartament aflat în proprietatea sa, situat în orașul Cahul. Respectiva tranzacție a avut loc la data de 01 august 2007, iar în rezultatul acestui transfer de proprietate, mama reclamantei a obținut un venit în mărime de 108 756 de lei (6 500 de euro). Totodată, Comisia de evaluare nu a ținut cont de explicația privind înregistrarea unui venit suplimentar de către mama reclamantei, soldat din activitatea de întreprinzător în bază de patentă, raportat la perioada de timp în care acesta ar fi fost realizat (…)”, își argumentează decizia judecătorii care au decis reevaluarea candidatei.

În 2019, Bostan a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Cu referire la acest aspect, judecătorii CSJ susțin: „Comisia de evaluare a apreciat rolul pe care şi l-a asumat candidata la Adunarea Generală şi anume că ea a deschis, în esenţă, Adunarea Generală, în locul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii şi a dat citire atât deciziei, cât şi rezoluţiei completului său de judecată care a dispus convocarea Adunării Generale”. Astfel, CSJ contrazice Comisia Pre-Vetting și spune că judecătoarea nu a încălcat atunci „principiul integrităţii etice”.

În opinia separată a judecătorului Ion Malanciuc se menționează că „orice concluzie precum că procedura a fost fundamental viciată prin erori grave de procedură admise de Comisie este vădit nefondată și nu poate fi acceptată ca temei pentru contestare”. Magistratul a propus respingerea cererii de contestație care a fost depusă de Angela Bostan.

CSJ: „Nu rezultă elemente care să indice de ce candidata este apreciată ca neintegră în raport cu candidații evaluaţi” 

Fosta șefă a Secției evidență şi documentare procesuală a Judecătoriei Călărași, Tatiana Chiriac, a candidat la funcția de membră a CSM din rândul non-judecătorilor.

Comisia Pre-Vetting a constatat existența unor dubii serioase în privința Tatianei Chiriac privind criteriile de integritate financiară și etică, în legătură cu faptul că aceasta nu a depus  declarațiile cu privire la venituri și proprietate la numirea și eliberarea din funcție, dar și în legătură cu valoarea subestimată a unui automobil de model Honda CR-V din 2011. 

Mai exact, Comisia Pre-Vetting a stabilit că pentru perioadă cuprinsă între 2013 și 2016 în care candidata activa la Judecătoria Călărași există declarații anuale depuse de Tatiana Chiriac pentru anii 2013, 2014 și 2015, dar nicio declarație depusă la numirea în funcție și nicio declarație depusă la încetarea activității, așa cum prevedea legea. Cu referire la acest aspect, completul de judecată special al CSJ menționează următoarele: „Comisia de evaluare, în cazul în care acorda un termen suficient reclamantei, ținând cont de circumstanțele invocate, avea posibilitate obiectivă de a forma o imagine exactă a situației financiare a candidatei în baza informației detaliate, eventual prezentate de către candidata Tatiana Chiriac.”

În ceea ce privește valoarea subestimată a unui automobil de model Honda CR-V din 2011, CSJ menționează că „nu rezultă elemente de fapt care să indice de ce candidata Tatiana Chiriac este apreciată ca neintegră în raport cu candidații evaluaţi, dacă starea de fapt este similară.”

CSJ consideră „nesemnificativă” încălcarea privind neplata impozitelor aferente

Cristina Gladcov activează în sistemul procuraturii din iulie 2011. În prezent, este procuroră în cadrul Procuraturii Anticorupție. Cristina Gladcov a candidat la funcția de membră a CSP. 

Comisia de evaluare a constatat existența unor dubii serioase privind criteriile de integritate financiară și etică, în legătură cu faptul că Gladcov nu a declarat  veniturile sale și ale soțului său la Serviciul Fiscal de Stat (veniturile primite din vânzarea terenului din orașul Sângera, municipiul Chişinău, în valoare de 75 154 de lei (circa 3 500 de euro); nu a achitat impozitele aferente (2021); nu a declarat averile și interesele personale în modul prevăzut de legislație, precum și în legătură cu faptul că a subevaluat prețurile de vânzare/cumpărare ale unor bunuri.

Magistrații CSJ consideră „nesemnificativă” încălcarea privind neplata impozitelor aferente și susțin că aceasta nu poate duce la „eșuarea promovării favorabile a evaluării”.

„(…) În speță, completul de judecată special reține relevantă circumstanța prezentării de către candidată Comisiei de evaluare, până la adoptarea deciziei, a ordinului de încasare a numerarului nr. 12073856 din 26 aprilie 2023 cu privire la achitarea impozitului pe venit persoanelor fizice spre plată/achitat – Valentin Gladcov (…). Candidata a reacționat prompt când i-a fost expusă problema respectivă de către Comisia de evaluare, astfel, soțul acesteia a achitat impozitul datorat bugetului de stat (…)”, se arată în hotărârea CSJ.

Cât privește subevaluarea prețurilor de vânzare/cumpărare a unui camion de model MAN, CSJ consideră că aici „Comisia de evaluare a adoptat o decizie nemotivată, fără indicarea temeiului de drept corelat cu circumstanțele de fapt, cu încălcarea principiului proporționalității.”

Judecătorul Ion Malanciuc menționează în opinia lui separată că „din argumentele reclamantei formulate în contestație nu se constată existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării sale în faţa Comisiei”.

CSJ: „S-au stabilit circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat”

Aliona Miron activează în sistemul judecătoresc din aprilie 2009, conform magistrat.md. În prezent, este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție. Ea a candidat la funcția de membră a  CSM.

Aliona Miron nu a promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, după ce s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică şi financiară, în legătură cu posibilitatea financiară a unei rude de a-i acorda un împrumut în valoare de 10 000 de euro și cu faptul că nu au fost prezentate acte ce confirmă cheltuielile suportate de magistrată pentru construcţia unei case de 190 de metri pătrați care este situată în municipiul Chişinău. 

Completul de judecată al CSJ a admis drept „convingător și legal” argumentul judecătoarei precum că nu era obligată să indice în declarația de avere și interese suma împrumutului în mărime de 10 000 de euro, având în vedere că „nu mai deținea obligația de a restitui suma de 5000 de euro, aceasta fiind o modalitate de stingere a obligației prin compensare sau similară”.

„(…) Completul de judecată special menţionează că sunt neîntemeiate concluziile Comisiei,  potrivit cărora rudele nu puteau acorda împrumutul de 10 000 de euro, odată ce au avut un împrumut de 7500 de lei cu trei ani până la acordarea acestuia (…)”, se spune în hotărârea instanței.

În plus, completul susține că timpul acordat judecătoarei de către Comisie pentru prezentarea informațiilor „a fost unul insuficient și restrâns”. Cât privește casa de 190 de metri pătrați din Chișinău transmisă judecătoarei de către mama sa, magistrații CSJ au conchis că în procesul de evaluare Comisia „nu a ţinut cont de probele prezentate de reclamantă”, inclusiv de  solicitarea reclamantei de a fi audiată mama acesteia în legătură cu întrebările survenite.

„(…) Deşi reclamanta nu a prezentat probe detaliate cu privire la fiecare lucrare în parte, aceasta a prezentat documente, informaţii, declaraţii, până şi fotografii din diferite perioade de timp care arată evoluţia construcţiei şi din care reiese volumul lucrărilor efectuate şi veridicitatea descrierilor în răspunsurile acordate (…)”, susține CSJ.

În cazul Alionei Miron, judecătorul Ion Malanciuc susține că este de acord cu soluția adoptată de colegii săi, însă își exprimă dezacordul cu unele argumente ce se regăsesc în partea motivantă.

„Susțin opinia colegilor că în procesul examinării cauzei s-au stabilit circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat, această împrejurare servind temei pentru admiterea contestației și retrimiterea pentru evaluare în fața Comisiei”, a spus magistratul în opinia lui separată.

CSJ „infirmă dubiile serioase apărute Comisiei Pre-Vetting”

Aureliu Postică activează în sistemul judecătoresc din 2011. În prezent, este  judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. El a candidat la funcția de membru al CSM.

În privința lui Aureliu Postică, Comisia Pre-Vetting a constatat trei neconformități: companiile soției acestuia în calitate de beneficiare efective și declarațiile aferente veniturilor; achiziționarea unui apartament la preț preferențial, privatizarea unui apartament și atribuirea terenului; dezechilibrul financiar în anii 2017 și 2019.

Judecătorii CSJ care au decis reevaluarea candidatului susțin că „prin declararea venitului întreprinderilor, parte componentă a acestor venituri fiind și salariul, și dividendele, a căror beneficiar efectiv este soția reclamantului, acesta a acționat cu bună-credință, înlăturând astfel dubiile serioase cu privire la divergența informațiilor din declarațiile anuale și cele prezentate de organul fiscal”.

În ceea ce privește achiziționarea de către judecător a unui apartament la preț preferențial, CSJ „infirmă dubiile serioase apărute Comisiei”.

„(…) Este justificată explicația reclamantului, potrivit căreia acesta nu ar putea locui cu familia din 3 persoane în imobilul privatizat personal cu tatăl, nici în cel privatizat de soția și prima fiică, familia acestuia lărgindu-se până la 5 persoane, terenul acordat de către administrația publică locală, acceptabil, a fost înstrăinat pentru investiția și reparația apartamentului primit în baza programului de locuințe la preț preferențial pentru angajații Procuraturii, în care familia reclamantului locuiește din 2013 până în prezent (…)”, se spune în decizie.

„Dubii serioase” cu privire la procurarea unui apartament la preț preferențial

Nicolae Șova activează în sistemul judecătoresc din iunie 2005, conform magistrat.md. În prezent, este judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Central. El a candidat pentru funcția de membru al CSM.

Comisia de evaluare a constatat existența unor dubii serioase în privința lui Nicolae Șova, în legătură cu: procurarea unui apartament la preț preferențial în municipiul Chișinău; sursa mijloacelor financiare pentru procurarea acestui apartament; sursa mijloacelor financiare ale  candidatului pentru cumpărarea valutei; subestimarea valorii a două bunuri imobile și neplata impozitului pentru creșterea de capital în modul prevăzut de legislație.

În legătură cu primul subiect, CSJ susține: „Comisia nu a verificat toate circumstanțele de fapt și nu a dat o apreciere corectă înscrisurilor prezentate de către candidat, or la momentul depunerii cererii privind alocarea unui apartament, reclamantul nu dispunea de un spațiu locativ suficient pentru toţi membrii familiei sale.” 

Cât privește sursa mijloacelor financiare pentru procurarea imobilului, CSJ susține că în cadrul audierilor „candidatul a prezentat Comisiei sursele de venit pentru procurarea apartamentului și a valutei, mijloace financiare care au fost declarate în ordinea și regimul juridic de declarare și respectiv, faptele date nu pot fi privite ca dubii serioase cu privire la conformitatea cu criteriul de integritate financiară.” 

În legătură cu cel de-al treilea subiect, judecătorii Înaltei Curți afirmă că „prin contractul de vânzare-cumpărare a imobilului din comuna Stăuceni, municipiul Chișinău, reclamantul a arătat care a fost prețul pentru tranzacție, iar aceste tranzacții nu puteau fi privite ca o circumstanță ce trezește dubii serioase cu privire la integritatea financiară.”

Soția candidatului „nu cunoștea” despre două conturi bancare pe care le deținea

Anatolie Gîrbu a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni în decembrie 2005. Din aprilie 2023 acesta ocupă funcția de adjunct al procurorului șef al Procuraturii raionului Ungheni. Gîrbu a refuzat publicarea deciziei din 2 iunie, potrivit căreia  nu a promovat evaluarea. Anterior, acesta a solicitat să fie evaluat exclusiv în baza materialelor acumulate de Comisie, fără să  participe la audieri în ședință publică.

Completul de judecată special a menționat că în privința lui Anatolie Gîrbu, Comisia independentă de evaluare a constatat existența unor „dubii serioase” cu referire la sursa mijloacelor financiare depuse în perioada 2011-2014 în cele două conturi de depozit, în sumă totală de 365 de mii de lei, care erau înregistrate pe numele soției candidatului și cu referire la faptul că unul dintre conturi nu a fost declarat de către candidat în anii 2012-2014. 

CSJ i-a audiat pe soția procurorului, soacra acestuia și pe fratele ei, care ar fi depus banii pe conturi. Soția candidatului a declarat că „nu cunoștea” despre conturile deschise pe numele său, iar mama acesteia a spus că ea este cea care a efectuat operațiunile bancare.

De asemenea, Comisia independentă de evaluare a constatat existența unor „dubii serioase” cu referire la modalitatea obținerii apartamentului de serviciu, privatizarea și vânzarea acestui imobil în 2018 cu 125 de mii de lei. În cadrul ședinței de judecată de la CSJ au fost prezentate secvențe video din acel apartament, iar completul de judecată special a menționat că „bunul imobil era într-o stare deplorabilă, necesitând reparaţie capitală”.

„Au convenit să includă un preț contractual despre care părțile știau că este incorect”

Candidata propusă de Parlament pentru funcția de membră a CSM, Angela Popil, a primit licența de avocat la 1 iulie 2013 și de atunci activează în calitate de avocată la un birou din capitală. În perioada 2007–2008 a deținut funcția de șefă a Direcției reglementare și autorizare în cadrul Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Conform deciziei Comisiei Pre-Vetting, avocata Angela Popil nu a promovat evaluarea integrității financiare și etice, pentru că ar fi participat de două ori (în anul 2007 şi 2012), „de bună voie, la tranzacții imobiliare în care părțile au convenit să subestimeze valoarea bunurilor și au convenit să includă un preț contractual despre care părțile știau că este incorect”.

„Prin includerea unui preț incorect la vânzarea bunului imobil din orașul Durlești, în anul 2007, candidata a evitat plata impozitului pe creșterea de capital pe baza prețului efectiv plătit pentru acest bun, în timp ce la achiziționarea bunului imobil din orașul Durlești în anul 2012, candidata, astfel, a asistat vânzătorul bunului la evitarea achitării unui astfel de impozit”, se arată în decizia Comisiei în privința avocatei din 21 martie 2023.

În opinia avocatei, decizia contestată este „lipsită de argumentare legală, fiind nefondată și pasibilă anulării, cu dispunerea reevaluării”.

Instanța de judecată a remarcat faptul că Popil a oferit „explicații detaliate” cu privire la indicarea valorii cadastrale în contractele de vânzare-cumpărare din 2007 și 2012. „A explicat că era ceva obișnuit pentru perioada de referință ca la încheierea contractelor de vânzare-cumpărare să se indice valoarea cadastrală în detrimentul prețului real încasat”, conform deciziei CSJ. 

În plus, avocata a invocat că în procedura de evaluare ar fi fost admise „erori procedurale grave” de către Comisia de evaluare, pentru că actele prezentate de aceasta nu ar fi fost traduse în limba engleză pentru unii dintre membrii Comisiei care nu cunosc limba română. Completul de judecată special a indicat că reprezentanții Comisiei nu au prezentat probe că documentele și înscrisurile prezentate de către candidată au fost traduse în limba cunoscută de membrii străini ai Comisiei de evaluare, ceea ce reprezintă „erori grave de procedură”.

Fiul i-ar fi „donat” judecătoarei 150 de mii de lei pentru achitarea unui împrumut

Veronica Cupcea este angajată la Judecătoria Orhei din iunie 2007. Aceasta a ocupat funcția de președintă a instanței din 2010, iar din 2021 asigură interimatul. 

În fața instanței supreme, magistrata a revendicat încălcarea dreptului, în calitatea sa de judecătoare, de a candida şi a fi membră a CSM, dar şi dreptul la demnitatea, onoarea şi reputaţia profesională a judecătorului.

Cu referire la concluziile Comisiei de evaluare expuse în decizia din 11 ianuarie 2023 privind sursele mijloacelor financiare pentru procurarea în anul 2012 a apartamentului în municipiul Chișinău, a unui teren pe care era o construcție nefinisată în raionul Criuleni și privind achitarea integrală în anul 2014 a creditului contractat în anul 2012, Cupcea a invocat că ea și familia ei au locuit timp de 20 de ani în garsoniera pe care i-a alocat-o statul. Conform judecătoarei, în acest timp au fost angajați în câmpul muncii și „nu au procurat bunuri costisitoare, agonisind finanțe ca să procure un apartament”. 

Cât despre creditul de 270 de mii de lei, aceasta a declarat în cadrul evaluării că l-a rambursat din mai multe surse: vânzarea unor terenuri de către mama sa, pensia socrului ei, contribuții de la mama și părinții soțului ei, precum și contribuțiile unei rude apropiate a soțului ei, „venituri care au fost primite de familie de-a lungul timpului”.

Despre concluziile Comisiei de evaluare privind „dubiile serioase” în legătură cu sursele mijloacelor bănești utilizate pentru achitarea în 2020 a altui împrumut, de 540 de mii de lei, contractat în 2018, reclamanta a menționat că „nu este clar ce fel de «dubii serioase» pot apărea atâta timp cât cheltuielile nu depășesc veniturile”. 

Cel de-al doilea împrumut ar fi fost achitat cu ajutorul fiului său major, care i-ar fi „donat” 150 de mii de lei, donație neindicată în declarația sa de avere și interese personale.

Completul de judecată special a admis argumentul magistratei precum că a fost „neîntemeiat sancționată” de Comisia Pre-Vetting  pentru faptul că nu-și amintește cu certitudine perioada în care mama ei a înstrăinat toate loturile de teren agricol pe care le avea în proprietate, că nu deține contractele prin care aceasta le-a înstrăinat și nici nu cunoaște cert câte loturi de teren a avut.

La fel, completul de judecată special consideră ca fiind justificat argumentul reclamantei precum că în perioada 2012-2015 nu a declarat donații, „or suportul material acordat de părinți nu poate fi interpretat ca donație în sensul legislației, pe motiv că, de fapt, aceştia au dus o gospodărie comună şi respectiv, contribuţiile nu au îmbrăcat forma juridică a unei donaţii, dar au fost folosite pentru gestionarea gospodăriei comune”.

CSJ: „Stanislav Sorbalo a obținut câștig de cauză în procedura disciplinară care îl privea”

Stanislav Sorbalo a fost numit în funcția de judecător de instrucție în 2004 pentru a activa la Judecătoria Bălți. Acesta a fost eliberat din funcție în iulie 2009 și restabilit în funcția de judecător peste 11 ani, în iulie 2020, când decretul privind eliberarea sa a fost abrogat. Sorbalo și-a dat demisia din funcție înainte ca Comisia Pre-Vetting să înceapă reevaluarea lui, CSM aprobând cererea de demisie în ședința de marți, 24 octombrie.

În decizia din 18 ianuarie, conform căreia nu a promovat evaluarea, Comisia Pre-Vetting a invocat doar „dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică”.

La 15 august 2008, candidatul a emis o încheiere prin care a declarat ilegale perchezițiile efectuate în aprilie 2008 la biroul și fostul domiciliu al avocatului care-i reprezentase interesele într-o cauză penală pe faptul unui accident rutier din 2007, cauză în care candidatul a avut calitatea de parte vătămată. 

Sorbalo a declarat la CSJ că ar fi fost tras la triplă răspundere pentru aceeași faptă: prima dată – în procedură disciplinară, a doua oară – prin atragerea la răspundere penală şi a treia oară – în baza deciziei Comisiei Pre-Vetting, „ceea ce contravine standardelor naționale și internaționale”.

„Reieșind din comportamentul Comisiei de evaluare pe parcursul evaluării, conținutul întrebărilor adresate, situațiile diferite în care a fost pus candidatul în raport cu alți candidați, inclusiv fiind nevoit (magistratul, n.r.) de a achita bani pentru a obține informațiile solicitate în regim de urgență de la diferite instituții ale statului,  a concluzionat că Comisia de evaluare a examinat superficial cazul, nu a intrat în esența materialelor expediate de candidat, având o poziție prestabilită privind nepromovarea candidatului”, a argumentat Sorbalo.

Completul special al CSJ a concluzionat că în cadrul procesului de evaluare Comisia a făcut distincție între formele răspunderii juridice a judecătorului, și anume, dintre răspunderea disciplinară ce vizează abaterile disciplinare și cea deontologică ce vizează încălcările de natură etică.

„Practic, era extrem de important ca Comisia de evaluare să țină cont la aprecierea criteriului de integritate etică şi în luarea deciziei la caz, de concluziile Curții de la Strasbourg redate în decizia adoptată în cauza Stanislav Sorbalo contra R. Moldova, unde s-a stabilit că Stanislav Sorbalo deja a fost sancționat disciplinar pentru încălcarea regulilor de etică şi de conduită profesională la adoptarea încheierii din 15 august 2008, prin eliberarea sa din funcția de judecător de instrucție al Judecătoriei Bălți, (…)  iar în rezultatul noilor proceduri care s-au desfășurat în urma revizuirii, consecințele defavorabile aferente plângerilor bazate pe viciile din procedurile inițiale au fost remediate de către autoritățile naționale, Stanislav Sorbalo a obținut câștig de cauză în procedura disciplinară care îl privea. Dânsul a fost restabilit oficial în funcție și în plus, i s-au acordat plățile salariale pentru o perioadă de inactivitate mai mare de unsprezece ani, adică cu mult peste mandatul inițial de cinci ani”, notează completul special.

Avocatul care spune că nu a achitat impozitul pe venit, pentru că ar fi avut o „situație financiară dificilă”, deși a achiziționat un apartament

Valentin Caisîn a fost numit în funcția de judecător în februarie 2011 pentru a activa la Judecătoria Bălți. În luna septembrie 2014, candidatul a demisionat din funcția de judecător. În anul 2017, acesta a înființat Cabinetul Avocatului „Valentin Caisîn”, în cadrul căruia  activează până în prezent. 

Decizia prin care candidatul din partea Parlamentului nu a promovat evaluarea s-a bazat pe faptul că acesta nu a achitat impozitul pe venit aferent sumei de circa 763 de mii de lei, pe care a primit-o pentru activitatea sa în calitate de avocat în perioada 2018-2021. Acesta ar fi trebuit să plătească statului impozitul pe venit în sumă de aproximativ 72 de mii de lei, la care s-au adăugat în 2023, atunci când a achitat impozitul, și penalități în sumă de peste 21 de mii de lei. 

Caisîn a explicat Comisiei că „principala cauză” pentru depunerea tardivă a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit la Serviciul Fiscal de Stat (SFS) și pentru achitarea cu întârziere a impozitului ar fi fost lipsa resurselor financiare, din cauza „situației financiare dificile, personală și familială” până în anul 2021. Totuși, Comisia a remarcat că la sfârșitul anului 2022 candidatul a preferat să folosească economiile personale,  ale lui și ale familiei sale, pentru a achiziționa un apartament la ofertă „avantajoasă”, în loc să achite impozitele datorate.

Judecătorii din cadrul completului de judecată special au notat că răspunsurile candidatului „nu au scos la iveală o intenție” de a se eschiva de la plata impozitelor. „Iar o simplă achitare tardivă a impozitului pe venit pentru perioada 2018-2021 nu reprezintă o neconformitate cu criteriul de integritate din Legea nr. 26 din 10 martie 2022”, se mai arată în decizia de admitere a cererii de contestare.

„O expresie a principiului solidarității dintre membrii familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională”

Ion Chirtoaca, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a ocupat din 2010 diverse funcții în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău în martie 2016. Acesta este printre magistrații a căror numire în funcție până la atingerea plafonului de vârstă a fost refuzată de președinta Maia Sandu în toamna anului 2022.

Comisia de evaluare a constatat existența unor „dubii serioase” cu privire la corespunderea lui Ion Chirtoaca criteriilor de integritate financiară și etică, în legătură cu nedeclararea unui cont bancar  şi a transferurilor de la părinţii săi în perioada 2012-2015, în valoare totală de peste 74 de mii de euro, sumă care a depășit cu peste 10 mii de euro veniturile oficiale ale părinților săi care munceau peste hotare. Banii ar fi fost folosiți inclusiv pentru procurarea unui apartament în Chișinău. 

La un an de la numirea în funcția de judecător, Chirtoaca a solicitat să beneficieze de un apartament la preț preferențial în cadrul unui program de îmbunătățire a condițiilor de trai pentru judecători, deși deținea un apartament din 2010 și locuia în altul, aflat în posesia părinților săi, din 2015.

La examinarea cauzei de către CSJ, Chirtoaca a prezentat înscrisuri sub forma declarațiilor unor persoane fizice din Italia din martie și aprilie 2023, „din care rezultă că tatăl reclamantului a activat în perioada 2012-2014 la aceste persoane, realizând la un loc de muncă un venit lunar de 200 de euro, în trei ani a obţinut un venit de 7 200 de euro, iar la alt loc de muncă, în această perioadă, săptămânal era achitat cu suma de 70 de euro sau 80 de euro pentru serviciile prestate”. Completul de judecată special a notat că nu pot fi reţinute ca fiind relevante alegațiile reprezentantului Comisiei precum că înscrisurile urmau a fi prezentate în procesul de evaluare, deoarece candidatul nu ar fi știut că există „neclarități” privind sursa venitului părinților. 

„Mai mult, completul de judecată special reține, conform art. 22 alin. (2) din Codul administrativ, drept fapt notoriu și element cultural național ca părinții să-și ajute copiii, iar copiii, la rândul lor, să-și ajute părinții. Acest fapt este o expresie a principiului solidarității dintre membrii familiei, profund înrădăcinat în tradiția și cultura națională”, se arată în decizia CSJ privind dispunerea reevaluării candidatului.

CSJ a luat în considerare că unul dintre membrii Comisiei, Vitalie Miron, a formulat opinie separată pe marginea deciziei, exprimându-și dezacordul cu decizia propusă şi susţinută de majoritatea membrilor Comisiei și votând împotriva deciziei aprobate. Acesta a considerat că Ion Chirtoaca întruneşte criteriile de integritate și urma să promoveze evaluarea.

„Comportamentul deontologic este determinat de realitățile contemporane ale societăților democratice”

Vitalie Codreanu a fost numit în funcția de procuror în 2011, în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne și ale Serviciului Vamal al Procuraturii Generale. Acesta este procuror anticorupție din iulie 2016.

Cauzele din care Ion Codreanu nu a promovat evaluarea, conform celor invocate de Comisia Pre-Vetting, țin de utilizarea programului de locuinţe la preţ preferenţial destinat procurorilor pentru a o „ajuta” pe sora lui să achiziţioneze bunul imobil pe care mai târziu a pretins că i l-a vândut, de modalitatea prin care a dobândit un apartament de circa 49 de metri pătrați ca locuinţă de serviciu şi prin care l-a privatizat, acțiuni care s-au întâmplat în perioada 2008-2009. Primul bun imobil nu a fost indicat de candidat în declarația sa de avere, deși ar fi trebuit.

Conform CSJ, faptul că Vitalie Codreanu a beneficiat de un apartament la preț preferențial în anul 2008 și l-a vândut în anul 2013 „nu este o încălcare ce trezește dubii serioase cu privire la conformitatea candidatului cu criteriul de integritate etică și criteriul de integritate financiară, respectiv, soluția Comisiei de evaluare este una vădit nerezonabilă.”

Completul de judecată special mai consideră că în acest caz Comisia de evaluare „nejustificat a constatat dubii serioase” în legătură cu modalitatea prin care a fost dobândit apartamentul ca locuință de serviciu şi prin care a fost privatizat acesta.

„Dincolo de aspectul de legalitate în cazul obținerii celor două imobile, completul de judecată special observă că Vitalie Codreanu a fost confruntat sub aspectul etic de întrebarea de ce a folosit de două ori astfel de programe de stat, însă candidatul a răspuns doar că a beneficiat de prevederile legale în vigoare în perioada respectivă, or aceasta a fost o garanție pentru funcționari publici. (…) Comportamentul deontologic este determinat de realitățile contemporane ale societăților democratice”, a argumentat CSJ.

„Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi explicațiile candidatului”

Vitalie Stratan a fost numit în ​​funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău în 2008. Acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău în 2017, iar din 2021 a asigurat interimatul funcției, fiind judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Central.

Completul de judecată special instituit în cadrul CSJ  menționează că în decizia din 9 decembrie 2022, cu a cărei publicare judecătorul nu a fost de acord, Comisia de evaluare a constatat existența unor „dubii serioase” privind criteriile de integritate financiară, etică, și anume: 

1. Achiziționarea unui apartament la preț preferențial în 2014, în capitală – eligibilitate,  îmbunătățirea condițiilor de trai și subevaluarea prețului de vânzare; 

2. Achiziționarea unui apartament la preț preferențial în anul 2014 – sursa mijloacelor financiare; 

3. Nu a fost declarat un împrumut în valoare de 200 000 de lei în modul prevăzut de lege.

Mai exact, este vorba despre un apartament cu suprafața de circa 67 de metri pătrați achiziționat la un preț preferențial și vânzarea acestuia în anul 2018 la același preț. Totuși, CSJ indică că în momentul depunerii cererii la CSM, candidatul nu deținea bunuri imobile care „i-ar permite satisfacerea condițiilor de trai”.

Completul de judecată special conchide că în cazul lui Stratan Comisia de evaluare nu a verificat toate circumstanțele de fapt și nu a dat „o apreciere corectă” înscrisurilor prezentate de către candidat, care la momentul depunerii cererii privind alocarea unui apartament nu dispunea de un spațiu locativ suficient pentru cei patru membri ai familiei sale.

Mai mult, se remarcă faptul că nu i-a fost oferită candidatului Vitalie Stratan posibilitatea de a exclude orice dubiu serios în privința sa prin date şi informații suplimentare, din cauza unui termen restrâns de prezentare (aproximativ 2 luni de zile).

În plus, completul de judecată special consideră că nejustificat Comisia de evaluare a constatat „dubii serioase” în legătură cu sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului. Magistrații CSJ au constatat că în cadrul audierilor candidatul a comunicat Comisiei Pre-Vetting că a avut trei surse diferite: un împrumut de 200 000 de lei – luat de la un membru apropiat al familiei, un împrumut de 100 000 de lei – luat de la o bancă şi economiile familiei de până la 2014.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată, candidatul a prezentat certificatele de pensie din România, care ar fi confirmat suplimentar veniturile persoanelor apropiate de la care Vitalie Stratan a luat împrumutul în sumă de 200 de mii de lei în anul 2014.

„Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi explicațiile candidatului și înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea poziției sale”, menționează CSJ, indicând că Stratan a prezentat mai multe acte abia la adresarea în instanță, „deoarece obținerea acestor informații suplimentare a necesitat un termen mai îndelungat de timp.”

Aproape 900 de mii de lei – venitul realizat în bază de patentă declarat de soția judecătorului și cafeneaua la care a contribuit Holban cu „lucrări manuale”

Vladislav Holban a fost numit în funcția de judecător în aprilie 2014. Acesta activează la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fiind specializat în materie de drept civil. 

Completul de judecată special menționează că în decizia din 21 decembrie 2022, conform căreia judecătorul  nu a promovat evaluarea și a cărei publicație acesta a refuzat-o, Comisia de evaluare a indicat că Vladislav Holban nu corespunde criteriilor de integritate, pe motiv că nu a înlăturat „dubiile serioase” în privința următoarelor circumstanțe: 

1. Suma declarată a veniturilor soției din activitatea în baza patentei de întreprinzător în ultimii 5 ani; 

2. Sursele mijloacelor financiare și subevaluarea investițiilor în deschiderea afacerii soției –  o cafenea;

3. Lipsa explicațiilor privind sursele mijloacelor financiare pentru un împrumut și achiziția apartamentelor de către persoanele apropiate. 

Comisia Pre-Vetting a observat că în declarațiile anuale ale judecătorului pentru perioada 2017-2021 acesta a declarat un venit total de 882 de mii de lei, realizat de soția sa în baza patentei de întreprinzător pentru confecționarea și comercializarea articolelor meșteșugărești de artă populară, din care doar circa 153 de mii de lei au fost susținuți de acte confirmative.

Completul de judecată special a reținut că drept răspuns la solicitarea Comisiei de evaluare,  după audieri, de a prezenta notițele conform cărora candidatul a declarat venitul obținut din activitatea pe baza patentei de întreprinzător al soției sale în ultimii cinci ani, candidatul a prezentat 9 documente și mai multe copii cu înscrisuri olografe, aparent pentru vânzarea diferitor obiecte, unele însoțite de date, nume, iar altele de prețuri. În plus, magistrații CSJ au punctat că asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor.

În privința deschiderii cafenelei, candidatul a declarat că s-au făcut investiții în valoare de aproximativ 80 de mii de lei. Această sumă a fost compusă din două contracte de împrumut, în valoare de 30 de mii de lei fiecare și contribuția proprie a candidatului de 20 de mii de lei. Candidatul a mai explicat că au mai fost făcute lucrări manuale suplimentare de către el şi  soţia sa. 

„Reclamantul și-a exercitat drepturile sale cu diligență și a comunicat Comisiei de evaluare copiile extraselor de cont care confirmă transferul celor două împrumuturi, extrase de cont  SRL ,,xxx” privind tranzacțiile efectuate, contractul care atestă că toate echipamentele pentru prepararea cafelei care au fost puse la dispoziție cafenelei pentru utilizarea temporară gratuită, bonurile fiscale, precum și explicațiile de rigoare privind raportarea lunară a activității SRL ,,xxx” la instituțiile fiscale”, a considerat CSJ.

În final, Comisia a mai reținut că sursele prezentate de către candidat nu acoperă procurarea de către familia rudei apropiate a candidatului a două apartamente în 2017 şi acordarea unui împrumut de către aceeași rudă apropiată candidatului în 2018. Astfel, completul special a subliniat că „unicul argument al Comisiei de evaluare a fost că Holban a prezentat doar trei surse: vânzarea unui tractor model MTZ-82, vânzarea de terenuri în data de 27 iunie 2017, activitatea economică privind prelucrarea pământului printr-o gospodărie țărănească a rudei apropiate pentru anul 2017, însă la caz urmau a fi analizate toate sursele de venit și probele prezentate de candidat.”

Decizia Comisiei Pre-Vetting – „ghidată de doleanțele președintelui R. Moldova, Maia Sandu şi a grupurilor de interese”

Alexei Paniș a fost numit în funcția de judecător în martie 2017, pe un termen inițial de 5 ani, pentru a activa la Judecătoria Chișinău. În toamna anului 2022, șefa statului a refuzat numirea candidatului în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

În opinia judecătorului Alexei Paniş, decizia Comisiei de evaluare din ianuarie 2023 emisă în privinţa sa „este ilegală şi a fost influențată de factori politici, în special fiind ghidată de doleanțele președintelui R. Moldova, Maia Sandu şi a grupurilor de interese care aservesc regimul actual.”

Acesta a invocat participarea în procesul de luare a deciziei în privința sa a membrelor Comisiei Pre-Vetting, Tatiana Răducanu și Nadejda Hriptievschi, care „nu și-au exercitat mandatul cu imparțialitate şi obiectivitate”.

Paniș a mai menționat că în perioada evaluării i-ar fi fost accesate datele cu caracter personal de către Secretariatul Parlamentului, dar și că ar fi fost admise „erori grave” în procesul de analiză a materialelor de evaluare de către Comisia Pre-Vetting şi în procesul de traducere a acestora.

În timpul audierilor, candidatul a fost întrebat despre trei aspecte financiare și etice: 

1. Sursa mijloacelor bănești pentru un împrumut care i-a fost oferit de tatăl său, în valoare de 300 000 de lei și banii utilizați din cardul salarial al tatălui în anul 2022, în timp ce acesta a fost supus procedurii de verificare;
2. Vânzarea automobilului Kia Sorento în anul 2017 cu 300 de mii de lei și investițiile în numerar din 2018 în casa amplasată în municipiul Chișinău;
3. Declarația publică a candidatului din 19 ianuarie 2022. 

Comisia de evaluare a considerat ca fiind îngrijorătoare justificarea lui Alexei Paniș privind  acceptarea mijloacelor bănești de la părinții săi, în special atunci când acesta a întrebat Comisia dacă „se așteaptă ca el să ia mită în loc să accepte ajutorul părinților săi”.

Completul de judecată special consideră că în acest caz Comisia de evaluare „nejustificat” a constatat „dubii serioase” în legătură cu sursa de mijloace bănești pentru împrumutul de 300 de mii de lei și cardul salarial al tatălui candidatului. „Această concluzie s-a bazat izolat doar pe actul de constatare emis de Autoritatea Națională de Integritate la 8 septembrie 2021, prin care s-a constatat că în perioada anilor 2012-2020 diferența dintre averea dobândită de părinții candidatului Alexei Paniș și veniturile acestora a fost de 1 928 091 de lei”, notează CSJ.

Decizia Comisiei de evaluare este neîntemeiată, iar reclamantul ar avea dreptul la o decizie favorabilă, deoarece decizia contestată este viciată în special din punct de vedere al  proporționalității, al interpretării greșite a noțiunilor juridice nedefinite și al egalității de tratament. 

Privind cel de-al doilea subiect, completul de judecată special a relevat că aici Comisia de evaluare nu ar fi respectat prevederile din Regulamentul de evaluare, inversând sarcina probațiunii, precum și că nu ar fi întreprins măsurile prevăzute de legea specială și de regulamentul intern pentru a solicita de la Agenția Servicii Publice (ASP) date privind tranzacția de vânzare de către Alexei Paniș a automobilului Kia Sorento în anul 2017.

Completul de judecată special a evidențiat că venitul încasat de 300 de mii de lei din vânzarea automobilului a făcut parte din suma de 1 507 590 de lei pe care Alexei Paniș o deținea și a declarat-o în anul 2018. 

„Din această sumă, în octombrie 2018, Alexei Paniș a achitat 984 070 de lei (estimativ 50 000 de euro) pentru o casă și un teren situate în municipiul Chișinău. După achiziționarea casei în municipiul Chișinău, banii rămași ai lui Alexei Paniș, deținuți în numerar, au însumat 523 590 de lei. (…)  Alexei Paniș a explicat Comisiei de evaluare că din suma rămasă după procurarea casei de locuit și a terenului adiacent din municipiul Chișinău, circa 200 000 de lei au fost folosiți pentru cheltuieli de consum, iar restul banilor, până la 300 000 de lei, au fost folosiți în primele luni ale anului 2019 pentru investiții în casă. Respectiv, la situația din 29 martie 2019, nu mai deținea în numerar mijloace bănești ce ar fi depășit suma de 92 250 de lei (15 salarii medii lunare pe economie)”, subliniază CSJ.

În privința celei de-a treia neconformități, judecătorul Alexei Paniș ar fi făcut un atac amplu la adresa lui Eugeniu Rurac și pe marginea sesizărilor depuse de acesta privind verificarea acțiunilor judecătorului Alexei Paniș la emiterea hotărârii din 31 decembrie 2021 de a-l repune pe Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte al Curții de Apel Chișinău. 

Completul de judecată special a observat că decizia Comisiei Pre-Vetting nu conține o motivare „consecventă și întemeiată”, din care să rezulte cum Comisia de evaluare a calificat declarația publică din ianuarie 2022 a judecătorului Alexei Paniș ca fiind „încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor”, în condițiile în care Plenul Colegiului disciplinar din cadrul CSM a conchis că această faptă a judecătorului Alexei Paniș nu constituie o abatere disciplinară gravă. 

Membrul Comisiei Pre-Vetting, Vitalie Miron, a formulat o opinie separată prin care și-a expus dezacordul față de poziţia Comisiei de evaluare.

„Comisia de evaluare nu a stabilit dacă acțiunea/încălcarea de conduită profesională este gravă în măsură să ofere un motiv valid pentru respingerea candidatului”

Victor Sandu a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău  în februarie 2015, în 2020 fiind numit în funcţia de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Toate dubiile Comisiei în privința magistratului au legătură cu vehicule: problema neplății impozitului pe creșterea de capital din vânzarea motocicletei Honda (în anul 2018) și a motocicletei Suzuki Espana (în anul 2021); problema drepturilor de proprietate asupra celor 20 de vehicule importate în anul 2009 de către fostul său cumnat; problema profitului sau a veniturilor din vânzarea celorlalte vehicule importate și înmatriculate pe numele candidatului între anii 2008 și 2015; problema obligației de plată a impozitului pe creșterea de capital din vânzarea acestor vehicule; modalitatea de achiziționare a unui automobil Mercedes de la o procuroră.

Comisia de evaluare a stabilit că motocicleta Honda Hornet, achiziționată în anul 2015 cu 25 000 de lei, a fost vândută de către Sandu în anul 2018 cu 50 000 de lei, iar motocicleta Suzuki Espana, achiziționată în anul 2008 la valoarea stabilită în vamă de 5 106 lei, a fost vândută în anul 2021 cu 20 000 de lei. Magistratul a declarat totuși că nu a avut creșteri de capital,  pentru că cele două motociclete au fost cumpărate avariate și au fost reparate.

„Candidatul a dat răspuns la întrebările acordate, precum și a anexat la materialele dosarului poze cu starea motocicletelor la momentul achiziționării acestora. Conform explicațiilor candidatului, motocicletele respective au fost reparate, fiind înlocuite piesele avariate, care au fost procurate de pe site-urile de profil, precum și o piesă nouă; reglarea carburatoarelor pentru care a achitat suma de 40 de euro. În mod obiectiv, așa tip de lucrări necesită investirea mijloacelor financiare”, se arată în decizia CSJ.

În privința Mercedesului care ar fi fost achiziționat de la o procuroră, fostă colegă de muncă, completul de judecată special conchide că aici Comisia de evaluare s-a limitat la indicarea  „dubiilor serioase” cu privire la conformitatea candidatului cu criteriile de integritate etică în ceea ce privește modalitatea de achiziționare a automobilului Mercedes, însă nu a stabilit dacă acțiunea/încălcarea de conduită profesională este gravă în măsura în care să ofere un motiv valid pentru respingerea lui Victor Sandu.

Comisia Pre-Vetting a anunțat la 8 septembrie că a notificat cei 21 de candidați cu privire la demararea procedurii de evaluare care este reluată în baza art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și a deciziilor CSJ.

„După examinarea amănunțită a deciziilor CSJ, Comisia Pre-Vetting a elaborat și aprobat mai multe amendamente la Regulamentul său de organizare și funcționare, astfel încât să corespundă rigorilor noului proces”, a transmis atunci Comisia. 

Mai exact, potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei, Victoria Timuș-Loza, este vorba despre audierea martorilor care au făcut declarații în susținerea candidaților în fața magistraților CSJ.

Articolul a fost elaborat în cadrul Proiectului „Responsabilizarea sectorului justiției din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House in Moldova. Opiniile exprimate reflectă poziția autorilor și nu reprezintă în mod neapărat punctul de vedere al finanțatorului.