Instanța a intrat în deliberări. Procurorii cer 30 de zile de arest preventiv pentru șeful Biroului Interpol de la Chișinău

Șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, bănuit în dosarul privind manipularea datelor Interpol, a fost adus de mascații Centrului Național Anticorupție, astăzi, 6 iunie, în fața magistraților judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Țentiu, cu fața ascunsă, a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a evitat să dea detalii despre identitatea celorlalte persoane reținute și dacă, astăzi, în fața instanței vor fi aduși și alți bănuiți.

Instanța a intrat în deliberări pentru a lua o decizie privind cererea procurorilor.

Procurorii de caz, Veronica Dragalin și Vasile Plevan, au cerut 30 de zile de arest preventiv pentru șeful Biroului Interpol de la Chișinău, Viorel Țentiu, bănuit în dosarul privind manipularea datelor Interpol.

“Am depus ieri un demers pentru măsura de arest preventiv pentru 30 de zile în privința învinuitului Țentiu. Acum a avut loc ședința de judecată, iar instanța a intrat în deliberări”, a menționat șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a evitat să spună presei dacă, în fața instanței, astăzi, vor fi aduși și alți bănuiți. Dragalin nu a spus nici dacă Țentiu conlucrează cu ancheta și dacă și-a recunoscut vina. “Nu comentez”, a menționat șefa PA.

Întrebată dacă printre persoanele vizate se numără și șeful Inspectoratului General pentru Migrație a Ministerului de Interne, Mihail Vodă, fostul ministru al Justiției, Vitalie Pîrlog, sau avocatul Oleg Mîţă, Dragalin a punctat că nu poate oferi mai multe detalii privind identitatea celorlalți bănuiți în dosar.

“La moment, sunt acțiuni în desfășurare, sunt persoane vizate, pe care le-am identificat în această schemă, dar sunt în libertate, nefiind încă localizate”, a menționat Dragalin.

Persoanele publice implicate în schema de corupție

Vitalie Pîrlog a fost între anii 2001 şi 2006 reprezentant al Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), pentru ca între 2006 şi 2009 să ocupe funcţia de ministru al Justiţiei. După plecarea comuniştilor, Pîrlog a plecat şi el din instituţiile statului. Din 2009, acesta a fondat şi a condus Asociaţia Obştească „Alianţa pentru Justiţie şi Drepturile Omului”, care, la fondare, şi-a propus drept scop „promovarea principiilor democratismului, supremaţiei legii, guvernării responsabile”.

În noiembrie 2016, acesta a fost ales cu majoritate de voturi membru al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF) pentru un mandat de cinci ani, iar la 11 martie 2017, a fost ales Președinte al Comisiei de Control al Fișierelor Interpol (CCF). Tot el a fost în perioada 21 decembrie 2017 – 21 februarie 2018 director al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, fiind numit de Parlamentul controlat atunci de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Ziarul de Gardă a scris anterior despre casa de milioane şi maşina „împrumutată” deținute de Pîrlog. 

Un alt bănuit este avocatul Oleg Mîţa, care l-a apărat pe liderul interlop Vladimir Moscalciuc, alias Makena şi pe fostul deputat democrat, Vladimir Andronachi. Acesta deține licență de avocat din 2010. În 2008, acesta deținea funcția de consilier al directorului SIS, când la șefia instituției se afla Artur Reșetnicov, unul din cei 13 foști deputați comuniști cercetați pentru îmbogățire ilicită după ce au aderat la partidul condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc. 

Mihail Vodă, șeful Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului de Interne, a fost numit în funcție în martie 2023, iar Viorel Țentiu este șeful Biroului Interpol de la Chișinău din 2016.

Conform declarației de avere și interese personale pentru anul 2023, Viorel Țentiu locuiește într-un apartament de 56 de metri pătrați, obținut în anul 2000 și conduce, de 11 ani, o mașină (Toyota Corolla) de 4200 de euro.

Potrivit actului depus de Mihail Vodă la Agenția Națională de Integritate (ANI), în 2023, acesta și-a vândut mașina cu 200 de mii de lei. Totodată, în 2022, acesta a devenit proprietarul unei case de peste 100 de metri pătrați, obținută prin „alte contracte translative de posesie şi de folosinţă” și a cărei valoare nu o indică. De asemenea, șeful Inspectoratului General pentru Migrație nu a indicat nici valoarea apartamentului de 76 de metri pătrați obținut în 2003 printr-un contract de vânzare-cumpărare. La momentul depunerii declarației de avere și interese personale, conturile bancare ale familiei Vodă însumau peste 400 de mii de lei. 

„Pe subiectul presupusei scheme de corupție investigată de procurori, am evitat să ofer nume concrete, pentru că Executivul nu dorește să pericliteze investigația în desfășurare. Este evident că organul de urmărire penală trebuie să confirme în cel mai scurt timp numele persoanelor vizate sau identitatea acestora, deoarece este o informație de interes public.

Din câte înțeleg, ieri a fost promis public că în momentul în care vor exista evoluții, vor fi comunicate. Era scris că, odată ce vor fi finalizate procedurile sau instrumentele care țin de competența organului de urmărire penală, informațiile vor fi făcute publice. Și nu am de ce să cred că acest angajament nu va fi respectat”, a spus Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, care nu a infirmat că în dosar ar fi vizați angajați ai MAI.

Totodată, acesta a adăugat că pe linia Guvernului, dar și a instituției de resort vizate nemijlocit, Ministerul Afacerilor Interne, „lucrurile sunt clare”.

„Dacă persoanele au încălcat legea și se fac vinovate de anumite încălcări, acestea trebuie să suporte consecințele legii și să fie pedepsite pentru acțiunile pe care le-au comis, iar MAI va coopera strâns pentru a oferi organului de urmărire penală toate detaliile necesare”, a conchis purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Contactați suplimentar, reprezentanții PA au comunicat că „au furnizat toată informația care poate fi dată public la acest moment fără a periclita investigația care este în desfășurare. Informație suplimentară nu putem oferi.” 

33 de percheziții în cadrul unei anchete comune între R. Moldova și Franța

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, anunță că procurorii anticorupție și organele de drept din alte țări au efectuat marți, 4 iunie, percheziții în cadrul unei anchete comune între R. Moldova și Republica Franceză, cu asistența Biroului Federal de Investigații (FBI) al Statelor Unite, ce investighează o presupusă schemă de corupție prin care persoane publice din țara noastră și din alte țări primesc mită „pentru a interfera cu publicarea de către INTERPOL a notificărilor roșii pentru infractori din diferite țări anunțați în căutare internațională”.

• O notificare roșie este o solicitare adresată autorităților de aplicare a legii din întreaga lume pentru a localiza o persoană în scopul extrădării, predării sau altor acțiuni similare. Se bazează pe o cerere făcută de o țară membră, care furnizează un mandat de arest sau un ordin judecătoresc emis de autoritățile judiciare din țara solicitantă. Țările membre își aplică propriile legi pentru a decide acțiunile întreprinse pe baza unei notificări roșie.

Conform Veronicăi Dragalin, presupusele sume plătite de beneficiarii acestei scheme se ridică la câteva milioane de dolari SUA. În urma a 33 de percheziții, patru persoane au fost reținute pentru 72 de ore. În timpul descinderilor, procurori și ofițeri anticorupție au ridicat dispozitive digitale, inclusiv telefoane mobile, laptopuri și calculatoare, alte obiecte și documente, care urmează să fie examinate din punct de vedere al relevanței și concludenții pentru cauza penală.