În an electoral, deputații PAS își doresc un canal TV în limba rusă. Mai multe voci critică inițiativa: „Trebuie să fii plecat de-acasă ca să ai asemenea idei”
În an electoral, majoritatea parlamentară își propune să lanseze un post de televiziune în limba rusă, care urmează să fie gestionat de compania publică „Teleradio-Moldova”. Deputații PAS Eugeniu Sinchevici și Natalia Davidovici, care au înregistrat proiectul de lege, au explicat necesitatea acestuia prin prisma „dezinformării și propagandei în limba rusă, ce vine din surse neoficiale și obscure”. În urma acestui anunț, mai multe persoane publice au criticat inițiativa.
„Trădare să fie…, dar s-o știm și noi”, „Nu vrem să stăm cu privirea în pământ, în fața basarabenilor”, „Trebuie să fii plecat de-acasă ca să ai asemenea idei. Cineva va trebui să rânească ceea ce lăsați în urmă”, „E cam absurd să ai pretenții de la minoritățile etnice – de ce ei nu se «leapădă» de Putin”, „Orice deputat care va vota această prostie poate fi considerat conservă rusească și idiot util Kremlinului” – sunt câteva dintre reacțiile publice asupra inițiativei.
În cadrul unui briefing de presă, Eugeniu Sinchevici a declarat că „cetățenii R. Moldova, indiferent de ce limbă vorbesc, trebuie să cunoască și să fie la curent cu politicile statului”.
„Astăzi înregistrăm un proiect de lege conform căruia televiziunea națională va emite și în limba rusă pe un canal destinat vorbitorilor de limba rusă. Proiectul de lege va permite canalului național să emită în limba unei minorități. Adevărat, în Moldova nu lipsește comunicarea în limba rusă, dimpotrivă, este foarte multă, doar că din păcate, deseori vine din surse neoficiale și din surse obscure, care manipulează și mint oamenii. Multe surse de informare în rusă au o agendă clară de subminare a statului R. Moldova, de dăuna, în fapt, societății noastre. Multe dintre ele sunt controlate și au agenda unui stat agresor, care au conținuturi lipsite de respect pentru poporul nostru. Cetățenii R. Moldova, indiferent de ce limbă vorbesc, trebuie să cunoască și să fie la curent cu politicile statului. La moment, din păcate, mulți din ei sunt nevoiți să urmărească canalele, care tot ce fac, este să răspândească falsuri și minciuni”, a enunțat Sinchevici.
Acesta a trecut în revistă câteva dintre cele mai cunoscute falsuri răspândite în limba rusă.
„Dacă nu vreți să mă credeți pe cuvânt, în subiectul dezinformării în limba rusă, încercați să întrebați 10 cetățeni aleatoriu, de exemplu, din UTA Găgăuzia. Întrebați-i simplu – cine este cel mai mare donator pentru această regiune? Și o să fiți surprinși, când o să vedeți că majoritatea crede că Rusia a donat cei mai mulți bani pentru Găgăuzia. În realitate, Rusia a dat fix 0 lei pentru Găgăuzia, iar pe de altă parte, oamenii nu cunosc despre faptul că Uniunea Europeană construit școli, spitale, drumuri. În perioada referendumului, în rândul vorbitorilor de limba rusă circula faptul că dacă opțiunea pro europeană trece, atunci, practic a doua zi, R. Moldova va intra în război. După cum vedem, acest lucru nu s-a întâmplat și cei care împrăștiau acest tip de propagandă, nu au ieșit să-și ceară scuze și să dezmintă aceste falsuri.
Din cauza valului de dezinformare și propagandă și pe de o parte, și un vid total de comunicare din partea statului, noi am ajuns în situația în care vorbitorii de limba rusă ajung în unele bule informaționale, care sunt separate de subiectele care sunt discutate de restul societății. Anume aici e marea problemă, nu lipsa conținutului, ci faptul că vorbitorii de limba rusă primesc, în mare parte, informații false și nu au suficiente surse de informare obiective”, precizează deputatul PAS.
Totodată, Sinchevici a mai declarat că și-ar dori un canal și în limba găgăuză, și în bulgară, și în ucraineană, dar nu există resurse pentru aceasta.
„Scopul acestui proiect de lege este ca informația din partea statului să ajungă la cetățeni în orice limbă. Dacă ar exista suficiente resurse, noi am dori să fie un canal și în limba găgăuză, și în bulgară, și în ucraineană. Ei mint cetățenii că noi divizăm etnic, că-i împărțim, dar vedem că realitatea este cu totul alta și prin această decizie, inclusiv, demonstrăm că noi suntem cei care construim punți în societate, care vrem să vorbim toți ca între noi, indiferent de ce limbă vorbim”, a mai punctat deputatul PAS.
Un mesaj similar, doar că în limba rusă, a avut și deputata PAS, Natalia Davidovici.
După acest anunț, au apărut multe voci care au criticat această inițiativă. Directorul „Telefilm Chișinău”, jurnalistul Mircea Surdu a acuzat că „planul ar fi fost pregătit meticulos, pe ascuns”, și a denunțat mai multe intimidări în adresa celor care s-au împotrivit acestei propuneri.
„Trădare să fie…, dar s-o știm și noi! (… )Planul unei televiziuni rusești la TRM a fost pregătit meticulos, pe ascuns. Fără să fie discutat la Comitetul managerial, fără să aibă o dezbatere publică cum ar fi fost normal într-o democrație, el apare la capitolul „Priorități” în Caietul de sarcini pentru anul 2025, în ideea că nimeni dintre cei prezenți nu vor observa acest „desiderat nevinovat” printre zecile de pagini.
Am încercat să explic de ce nu văd oportun acest lucru. Am fost bruiat și intimidat de către Vladimir Țurcanu. Am insistat ca opinia mea separată să fie trecută în Procesul verbal al acelei ședințe. Colega mea, Ludmila Vasilache, directoare la Moldova 2 Cultural, care avea aceeași opinie ca și mine, a fost intimidată. A doua zi am trimis opiniile Domnului Arcadie Gherasim, Președinte al CSD, pentru a le face publice în cadrul ședinței. Arcadie Gherasim le-a pus sub preș. A doua zi le-am trimis tuturor membrilor CSD. Dar nimic nu a mai avut importanță pentru că „Anușka demult vărsase uleiul. Invit oamenii de cultură, politicienii, experții să dezbată acest subiect pe această pagină de Facebook. Poate că nu am dreptate, dar hai să dezbatem, pentru că așa ar trebui să se întâmple într-o democrație. Fie ea și incipientă. Oare ce cred despre asta partenerii noștri strategici (în deosebi România)?”, a scris Mircea Surdu pe pagina sa de facebook.
Contactat de către ZdG, directorul general al Teleradio-Moldova (TRM), Vlad Țurcanu, a declarat „că nu comentează declarațiile subalternilor”.
„Avem înregistrarea acelei ședințe care îl contrazice flagrant”, a mai transmis Vlad Țurcanu.
Și Ion Terguță membru CUB a criticat inițiativa celor de la PAS, invocând că „cunoașterea limbii române este o obligație pentru toți cetățenii”, iar consecințele pe termen lung ar fi nefaste.
„La o minoritate de 4%, cu un fundal de 85-90% din spațiul audiovizual dominat de posturi ruse și cu spații extrem de generoase acordate vorbitorilor de rusă de către posturile TV și radio moldovenești, să mai plătești încă un post public în limba rusă – trebuie să fii plecat de-acasă ca să ai asemenea idei.
Ce tribut plătiți? Doar frica vă impune asta sau aveți și alte obligații?
Cum să vă lăsați manipulați în asemenea hal? De ce nu mergeți pe ideea sterilizării spațiului audiovizual, să-l transformați mai întâi într-unul de limbă română și abia apoi să veniți cu asemenea idei trăsnite?
Oare cunoașterea limbii române nu este o obligație pentru toți cetățenii? Faptul că nu știți cum să procedați nu înseamnă că trebuie să creați probleme acolo unde deja există destule. Gândiți-vă că, după voi, cineva va trebui să rânească ceea ce lăsați în urmă”, a scris Terguța.
Și Alexandru Tănase, fost ministru al Justiție și ex-președinte al Curții Constituționale consideră că „crearea unui canal public de televiziune în limba rusă nu va produce o revoluție în mentalități. Nu va schimba radical pe nimeni. Dar nici nu va dăuna”.
„UN NOU CANAL TV ÎN RUSĂ – EXACT CE NE LIPSEA!
Sincer, îmi vine greu să-i înțeleg pe cei care, în naivitatea lor, consideră că un post de televiziune public în limba rusă îi va smulge pe concetățenii noștri rusofoni din îmbrățișarea ideologică a lui Putin.
Crede cineva cu adevărat că problema este lipsa unui canal „corect” în limba rusă? Că dacă mai adăugăm încă unul pe listă, brusc se va produce iluminarea și masele vor abandona propaganda Kremlinului pentru a îmbrățișa valorile europene?
Hai să fim serioși. Neo-imperialismul rusesc, la fel ca și europenismul, nu sunt chestiuni care țin de preferințe lingvistice, ci alegeri de valori. Altfel, cum explicăm că o bună parte a soldaților ucraineni care luptă pentru libertate sunt vorbitori nativi de rusă? Sau că generalul Victor Gusleacov, cel care apăra Moldova de bandele de cazaci ruși în 1992, este etnic rus?
La ora actuală, oferta mediatică în limba rusă este mai mult decât generoasă:
Toate posturile TV din Moldova (cu excepția TVR Moldova și PROTV) au buletine de știri în limba rusă.
Senzația mea este că cei care urmăresc aceste surse în limba rusă sunt, în mare parte, vorbitori de română, care le apreciază pentru valorile promovate, nu neapărat pentru limba în care sunt difuzate.
Și totuși, cu toate aceste resurse disponibile, putinismul nu dispare, iar audiența reală a presei libere în limba rusă rămâne modestă. Publicații anti-europene, xenofobe și propagandistice, precum „KP Moldova”, sunt mult mai populare decât instituții media obiective, precum „Newsmaker”.
Problema e că moldovenii încă bâjbâie prin ceața propriei identități. Ei sunt cei care nu s-au hotărât dacă vor să-și îndrepte pașii spre stepele mongole sau spre Europa, dacă vor să vorbească româna, „moldoveneasca” sau poate un dialect inventat de Stalin. Când vine vorba de istorie, situația e și mai tragică – fiecare își alege versiunea care îi convine. Rezultatele ultimului recensământ? Un dezastru total. În acest haos identitar, e cam absurd să ai pretenții de la minoritățile etnice – de ce ei nu se „leapădă” de Putin.
Dacă am fi clarificat definitiv aceste lucruri acum 30 de ani, probabil că relația cu minoritățile naționale ar fi fost mult mai limpede.
Așa că, în concluzie: crearea unui canal public de televiziune în limba rusă nu va produce o revoluție în mentalități. Nu va schimba radical pe nimeni. Dar nici nu va dăuna. Pur și simplu, va mai fi un canal pe care îl vor ignora exact cei pentru care a fost creat”, a scris Tănase.
„Demnitate ZERO” – astfel a comentat inițiativa Dinu Plîngău, președintele Platformei DA.
„Despre proiectul Ruskii Mir și cine e o conservă rusească în Moldova?
Dacă deputații lui ȘOR sau a lui Dodon ar fi ieșit cu această inițiativă, ne-am fi revoltat, dar ar fi fost cumva clar că ei servesc intereselor Kremlinului. Dar nu o să vă vină să credeți, cu această inițiativă au ieșit chiar deputații PAS.
Deci, să facem un fel de Pervii Kanal, în care să se vorbească doar rusa. Așa noi stimulăm ca cei care trăiesc toată viața în Moldova să știe măcar cum să zică ,,Bună ziua.”? Demnitate ZERO. Sigur, deputata Davidovici va fi viitoare directoare a ,,televiziunii”, vom mai cheltui vreo 200 milioane de lei anual pentru ca o mână de oameni să se distreze pe banii publici la fel cum o face un oarecare Vlad Țurcanu, acuzat de majoritatea angajaților că folosește Televiziunea Publică ca pe o afacere privată: taxiuri, hoteluri, vacanțe, neamuri, deplasări și salarii cu premii crase. În loc ca deputații să-l cheme pe acest Țurcanu la raport în Parlament, să vadă cum sunt cheltuiți banii publici și de ce majoritatea angajaților practic îl denunță pentru folosirea mijloacelor publice în scopuri personale, deputații au decis să mai promoveze un pic de Rusckii Mir.
O rușine și o bătaie de joc. Noi vom lupta pentru fiecare vot, oricât de greu nu ar fi, să oprim atât prostia și pofta de bani a unora, cât și revenirea Dodonilor pe de altă parte. Igor Grosu, cine e o conservă rusească în cazul dat? Orice deputat care va vota această prostie poate fi considerat conservă rusească și idiot util Kremlinului”, a scris Plîngău.
Conform recensământului din 2024, 49,2% din populație au declarat „limba moldovenească” ca limba maternă și 31,3% – limba română. Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă – cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară – 1,2%.
