În 2022, peste câteva ore, începea războiul de lângă noi
„Am luat decizia începerii unei operaţiuni militare speciale”. Cu acest mesaj, Vladimir Putin lansa, pe 24 februarie 2022, invadarea Ucrainei, declanşând cel mai grav conflict de pe continentul european de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit constatărilor presei internaționale.
Preşedintele rus a dat start ostilităţilor cu puţin timp înainte de ora 5 dimineața, cu o declarație difuzată de televiziunile rusești. Atunci Putin vorbea despre „demilitarizarea şi denazificarea Ucrainei”, respingând orice acuzaţii de „genocid”. Cu două zile mai devreme, Putin declara „independenţa” teritoriilor separatiste ucrainene din Donbas.
Tot atunci, Putin a ameninţat Occidentul cu „consecinţe fără precedent”, dacă intervine în războiul pe care el îl începuse.
Primele exploziil au zguduit orașele Kiev, Kramatorsk, cartierul general al armatei ucrainene în est, Harkov, a doua metropolă a ţării situată în apropierea graniţei cu Rusia. au urmat explozii la Odesa, la Marea Neagră, precum şi la Mariupol, principalul port al Ucrainei. De la un capăt la altul al țării, sirenele de raid aerian rupeau liniștea și pacea ucrainenilor.
Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, denunţă începutul unei „invazii de mare amploare”. Din zori, locuitorii se înghesuie în metroul din Kiev, transformat în adăpost. Promiţând că va „învinge”, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski proclamă legea marţială şi le cere celor 40 de milioane de concetăţeni „să nu se panicheze”.
La intrarea în Kiev, blindate ruse pătrund dinspre Belarus, aliat al Moscovei. Înzestrată cu o „superioritate aeriană totală” faţă de Ucraina, limitată în privinţa mijloacelor antiaeriene, în ciuda ajutorului militar în creştere din partea Occidentului, armata rusă avansează spre Kiev, unde este impusă stare de asediu. Armata rusă vrea să „decapiteze guvernul” Ucrainei şi să instaleze autorităţi favorabile Moscovei, citau surse militare occidentale. Elicoptere ruseşti atacă aeroportul militar Hostome. Trupe venite din peninsula ucraineană Crimeea – anexată în 2014 de Vladimir Putin – progresează în sud, unde preiau controlul la Henicesk, în regiunea Herson. În nord-est, luptele se încing la Harkov, unde au fost desantaţi paraşutişti ruşi.
Preşedintele american Joe Biden anunţă un arsenal de sancţiuni economice şi financiare, menite să facă din liderul de la Kremlin „un paria pe scena internaţională”. Statele Unite, spune el solemn, vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, dar nu vor trimite trupe în Ucraina, care nu este membră a alianţei. Pentagonul anunţă că va trimite încă 7.000 de militari în Germania. Forţele armate ale ţărilor NATO sunt puse în alertă. Liderii UE impun noi sancţiuni financiare „masive” împotriva Rusiei.
Spre seară, Kievul anunţă că centrala electrică de la Cernobîl, de lângă Belarus şi scena celui mai grav accident nuclear din istorie în 1986, a căzut în mâinile atacatorilor. Rusia afirmă că a distrus peste 70 de instalaţii militare, inclusiv unsprezece aerodromuri. Ucraina spune că a doborât cinci avioane ruseşti şi un elicopter. La sfârşitul acestei prime zile de război, Volodimir Zelenski deplânge moartea a „137 de eroi ucraineni” şi decretează mobilizarea generală. El își prezintă țara ca fiind „scut al Europei” împotriva Rusiei. În ţinută de lider militar, fostul actor în vârstă de 44 de ani jură că va „rămâne în capitală”, alături de guvernul său, iniţiind o puternică mişcare de rezistenţă populară. Panică pe pieţe și aflux de refugiaţi Ofensiva aruncă pe drumuri circa 100.000 de ucraineni, dintre care câteva mii se adună la graniţele UE, în special în Polonia, Ungaria şi România.
