Imunizare prin educație media: cum Finlanda dezvoltă gândirea critică

Finlandezii sunt primii într-un top privind indicele de alfabetizare media, arată un studiu din 2023, care a cercetat acest aspect în 43 de state. Elevii finlandezi se plasează constant pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale  precum PISA – evaluare menită să verifice nu atât cunoștințele, cât mai ales modul în care gândesc școlarii. 

„Succesul nu a venit peste noapte”, spune președintele Societății finlandeze pentru educație mediatică, Lauri Palsa. Elevii finlandezi dezvoltă abilitatea de a gândi critic încă de la grădiniță, iar alfabetizarea media este inclusă în toate disciplinele școlare și liceale, făcând parte, de asemenea, din conținutul predat la diferite materii, cum ar fi limba finlandeză, studiile sociale, studiile de mediu, istorie și arte.

Profesorul de limbă și literatură finlandeză într-o clasă cu accent pe media de la Școala Generală Vuoniitty din Helsinki, Arto Alho, a povestit pentru Ziarul de Gardă cum formatorii finlandezi țin pasul cu tendințele din mass-media în continuă schimbare și transformare.

Educația media a fost inclusă pentru prima dată în curriculumul școlar finlandez încă în anii ’70. Pe atunci, educația mediatică era denumită „educație în domeniul comunicării de masă”. Se acorda atenție, de exemplu, propagandei, televiziunii și culturii cinematografice. Ulterior, în sistemul școlar finlandez, educația mediatică a fost denumită pe rând „educație audiovizuală”, „educație pentru comunicare”, „alfabetizare mediatică”, iar în prezent, conținutul educației mediatice este abordat multimodal – se pune accent pe capacitatea de a înțelege diferite moduri de comunicare și expresie, fie ele vizuale, sonore, textuale sau combinate.

„Mass-media, în diferitele sale forme, constituie baza modului în care înțelegem lumea și interacționăm unii cu alții”, crede Lauri Palsa. 

Accent pe colaborare

Educația este responsabilitatea sectorului public în Finlanda. Agenția Națională Finlandeză pentru Educație este responsabilă de elaborarea programelor școlare, una dintre sarcinile sale statutare fiind promovarea educației mediatice. Instituția elaborează inclusiv materiale didactice și modele care clarifică ce poate însemna educația mediatică la diferite vârste, astfel încât competențele mediatice să se dezvolte alături de alte abilități.

Totuși, educația mediatică nu este angajamentul unui singur actor. Mai degrabă, aceasta implică rețele de colaborare între autoritățile locale și cele centrale cu instituțiile de învățământ, bibliotecile, muzeele, întreprinderile și, desigur, organizațiile neguvernamentale. Lauri Palsa este președintele Societății finlandeze pentru educație mediatică – organizație neguvernamentală care oferă expertiză și promovează educația mediatică de aproape 20 de ani. „ONG-urile au un rol important de jucat, contribuind la o societate civilă liberă și pluralistă”, afirmă Lauri Palsa.

„În cadrul Societății finlandeze de educație mediatică sprijinim profesioniștii din diverse domenii în activitatea lor de educație mediatică, de exemplu, prin îmbunătățirea competențelor profesionale, prin formare, prin sensibilizarea cu privire la educația mediatică, obiectivele și practicile acesteia, precum și cu privire la fenomenele și problemele mai ample legate de mass-media. Colaborăm cu diverse părți interesate și ne străduim să ridicăm importanța educației mediatice în societate”, relatează Palsa.

Autonomia profesorilor finlandezi

În sistemul educațional finlandez nu există o singură modalitate de implementare a educației mediatice. În practică, aceasta depinde întotdeauna de situația locală. „Profesorii din Finlanda beneficiază de o largă autonomie pedagogică”, menționează președintele Societății finlandeze pentru educație mediatică.

„Finlanda este o țară mare și diversă din punct de vedere geografic. Are o suprafață vastă și medii care pot varia foarte mult, de exemplu, de la marile centre urbane din sudul Finlandei la comunitățile mai mici din nordul țării. Prin urmare, în numele egalității, este important să găsim multiple soluții diferite pentru educația media, care să se potrivească nevoilor și obiectivelor locale”, relatează Lauri Palsa.

În Finlanda nu există o materie separată pentru educația mediatică. Mai degrabă, aceasta este o așa-numită competență transversală, care este promovată în cadrul tuturor materiilor. „Avantajul acestei abordări este că aspectele legate de educația mediatică sunt relevante și legate de restul curriculumului, făcând-o parte integrantă din viața de zi cu zi”, declară Lauri Palsa. 

Profesorul de limbă și literatură finlandeză într-o clasă cu accent pe media de la Școala Generală Vuoniitty din Helsinki, Arto Alho, are o experiență de predare de aproape douăzeci de ani. Acesta a fost unul dintre profesorii care au inițiat învățarea axată pe media în școala sa acum aproape zece ani, în 2015. Profesorul apreciază posibilitatea de a-și face propriul material didactic, actualizat și adaptat nevoilor clasei.

„Nu există manuale cu adevărat actualizate care să acopere educația media așa cum o facem noi în cadrul cursurilor axate pe acest domeniu, așa că ne creăm propriul material, pe care îl actualizăm frecvent, iar asta dezvoltă creativitatea și generează soluții pe așteptările elevilor. De asemenea, încurajăm elevii să folosească exemple din mediul lor digital”, punctează Arto Alho.

Provocări și oportunități

În Finlanda, ca și în alte țări, educația mediatică a fost înțeleasă în mod tradițional ca fiind analiza și înțelegerea critică a textelor mediatice. Cu toate acestea, digitalizarea și dezvoltarea formelor media vin la pachet cu o serie de provocări și pentru o societate atât de rezilientă la dezinformare cum este Finlanda.

„În opinia mea, în această epocă, când se discută mult despre amenințările mass-media, cum ar fi știrile false, este important să ne amintim că nu există un singur răspuns care să rezolve toate problemele. Am observat cât de important este în educația media să înțelegem și modul în care funcționează, de exemplu, inteligența artificială, diverși algoritmi și platforme. Este necesar să învățăm cum să interpretăm nu doar conținutul media vizibil, ci și datele digitale ascunse sau mai puțin evidente, care influențează modul în care comunicăm și primim informații”, subliniază Lauri Palsa.

Profesorul Arto Alho spune că își învață elevii lucruri „simple”. „În cazul fotografiilor și videoclipurilor, încercăm să identificăm indicii care arată că acestea sunt create cu ajutorul inteligenței artificiale, dar fotografiile și videoclipurile false bine realizate sunt foarte greu de depistat. De aceea, sfătuim să nu considerăm reale nici măcar imaginile care par autentice fără a le analiza atent”, povestește Arto.

Finlanda are în prezent o presă de înaltă calitate, liberă și independentă, în această țară există relativ puțină corupție și un nivel ridicat de încredere în instituțiile statului, dar și în mass-media. Toate acestea însă „nu s-au întâmplat peste noapte, ci sunt rezultatul muncii întregii societăți de-a lungul ultimei jumătăți de secol”, spune Lauri Palsa.

„În lumea social media, tinerii noștri vor fi expuși la încercări de manipulare și au nevoie de abilități pentru a se proteja, pentru a deveni cetățeni capabili și activi, cu abilități de evaluare critică a informațiilor. Totuși, media modernă oferă multe oportunități de a-ți împărtăși viziunea asupra lumii și de a-ți face vocea auzită. Așadar, nu ar trebui să fie vorba doar despre avertismente și exemple negative. Competențele media sunt esențiale pentru succesul profesional în multe domenii, astfel că predarea acestor abilități îi pregătește pe copii pentru viața profesională, oricare ar fi domeniul pe care îl vor alege”, concluzionează profesorul Arto Alho.