Impactul pandemiei COVID-19 asupra situației pe piața muncii din R. Moldova
Efectele pandemiei de COVID-19 asupra forței de muncă din R. Moldova se resimt și în trimestrul I al anului 2021. Circa 26 de mii de persoane au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii, dintre care circa 4% au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Totodată, circa 3 % din totalul populației ocupate le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza situației pandemice.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în trimestrul I al anului 2021, forța de muncă (populația activă) a R. Moldova, care include populația ocupată plus șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% față de trimestrul I 2020 (840,5 mii).
Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I 2020 – 39,1%).
Efectele pandemiei
În trimestrul I al anului 2021, circa 26 mii persoane în vârstă de 15 ani și peste au declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, circa 96% la sută, sunt persoane ocupate, peste 4,0% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei.
Numărul persoanelor ocupate, care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă din cauza COVID-19 a constituit 24,6 mii sau peste 3,0% din total populație ocupată (comparativ cu 33,2 mii sau 4,1% din total populație ocupată – trimestrul I 2020).
COVID-19 a afectat într-o proporție mai mare populația feminină – 4,0%, în comparație cu cea masculină – 2,3% și, respectiv, populația din mediul urban – 4,5%, în comparație cu cea din mediul rural – 1,8% (în trimestrul I 2020, pentru femei – 4,6%, față de bărbați – 3,7% și în mediul urban – 4,5%, față de mediul rural – 3,8%).
În structura pe sexe a persoanelor care au fost afectate de pandemie, în trimestrul I 2021 au predominat femeile, cu o pondere de 61,3%, față de 38,7% pentru bărbați, în timp ce în total ocupare în trimestrul I 2021, femeile au alcătuit 47,8% și bărbații, respectiv, 52,2% (comparativ cu trimestrul I 2020, pentru femei – 53,7%, față de 46,3% pentru bărbați). În distribuția pe medii de reședință acest indicator a avut valori mai ridicate în mediul urban – 68,4%, față de mediul rural – 31,6% (ponderea în total ocupare a mediului urban a fost de 46,8% și a mediului rural, respectiv, de 53,2% și comparativ cu trimestrul I 2020 în mediul urban – 50,5%, față de mediul rural – 49,5%).
În distribuția după grupe de vârstă ponderea cea mai mare revine persoanelor în vârstă de 35-44 ani (29,0%), urmate de persoanele în vârstă de 25-34 ani (27,4%) și cele de 45-54 ani (26,0%) (comparativ cu 36,3% pentru 25-34 ani, 24,6% – 35-44 ani, 19,5% – 45-54 ani în trimestrul I 2020).
Din distribuția persoanelor ocupate afectate de Covid-19 la locul de muncă după sectoare economice rezultă că cel mai mult a fost afectat sectorul servicii (69,1% din total persoane ocupate afectate), urmat de sectorul industrie (16,8%) și construcții (9,8%). Cel mai puțin au fost afectate persoanele din sectorul agricultură (4,3% din total persoane ocupate afectate). În trimestrul I 2020 situația a fost similară, persoanele afectate din sectorul servicii au avut cea mai mare pondere (72,3%), urmate de persoanele din sectorul industrie(19,1%), și sectorul construcții(7,8%).
În trimestrul I 2021, situațiile provocate de pandemie s-au manifestat după cum urmează: două persoane din cinci fie că au prestat munca la domiciliu / au lucrat la distanță, fie că au lucrat mai puține ore pe săptămână (38,9%, și respectiv, 38,3%), fiecare a treia persoană afectată (33,9%) nu a lucrat deloc / activitate întreruptă și una din șase persoane afectate a fost transferată la program de lucru parțial (15,8%) (în trimestrul I 2020 la persoanele care nu au lucrat deloc / activitate întreruptă a fost înregistrată valoarea cea mai înaltă – 60,6%, urmate de persoanele care au prestat munca la domiciliu / la distanță și persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână – 28,4%, și respectiv, 25,5%).
Sistarea/întreruperea activității în trimestrul I 2021 a avut un impact mai mare asupra bărbaților, înregistrând 41,4% din totalul bărbaților afectați, în comparație cu 29,1% la femei. În rândul femeilor a fost înregistrat un nivel mai înalt de prestare a muncii la domiciliu/la distanță (49,1% pentru femei, și respectiv, 22,6% – bărbați). Mai puține ore lucrate au fost raportate atât de femei, cât și de bărbați (37,5% pentru femei, și respectiv, 38,8% – bărbați). Ponderea bărbaților transferați la program parțial de lucru a depășit-o pe cea a femeilor (19,9% pentru bărbați, și respectiv, 13,3% – femei) (în trimestrul I 2020 situația a fost aceiași, femeile au deținut ponderi mai superioare bărbaților în munca prestată la domiciliu / la distantă (39,7% pentru femei, și respectiv, 15,2% – bărbați), iar bărbații în activitatea întreruptă / sistată (69,7% pentru bărbați, și respectiv, 52,7% – femei).
Întreruperea temporară a activității
Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă / activitate întreruptă / sistată din cauza pandemiei au fost următoarele: staționarea activității unității (38,4%), șomajul tehnic (29,8%), concediile fără plată (16,4%) și concediile de boală (15,3%). În distribuția pe sexe rezultă că, ponderi mai mari au fost înregistrate la femei – staționare/ sistare activitate (49,0%), iar la bărbați – șomaj tehnic (31,1%) și concedii fără plată (24,7%) (comparativ cu trimestrul I 2020, ponderi mai mari la femei – concedii de odihnă (37,2%), iar la bărbați – staționare / sistare activitate (41,1%).
Repartizarea cazurilor de absențe de la locul de muncă după activități economice în trimestrul I anul 2021, relevă faptul că, în agricultură absențele au fost în totalitate din cauza concediilor fără plată; în industrie au predominat staționarea activității(53,4%) și șomajul tehnic (25,7%); în construcții – șomajul tehnic (63,4%) și staționarea activității (26,0%); în comerț și activități de cazare și alimentație publică – staționarea activității(72,3%) și concediile de boală (27,7%); în transporturi, informații și comunicații – șomajul tehnic (53,3%) și staționarea activității (39,1%); în administrația publică, învățământ și sănătate – concediile de boală(54,0%).
Prestarea muncii la domiciliu
Numărul persoanelor care au prestat munca la domiciliu din cauza Covid-19, în trimestrul I 2021, a constituit 9,5 mii persoane, fiind practic la nivelul anului trecut (comparativ cu 9,4 mii persoane în trimestrul I 2020).
În distribuția pe sexe a persoanelor care lucrează la distanță 77,5% o formează femeile și 22,5% bărbații (comparativ cu 75,2% și, respectiv, 24,8% în trimestrul I 2020), iar pe medii de reședință acest indicator a avut valoarea 80,4% în mediul urban și 19,6% în mediul rural (51,4% și, respectiv, 48,6% în trimestrul I 2020).
În funcție de vârstă, majoritatea o formează grupele persoanelor de 35-44 ani și 25-34 ani (37,7% și, respectiv 27,0%), urmate de grupa persoanelor de 45-54 ani (24,2%).
În repartizarea acestor persoane după activitățile economice, majoritatea o formează lucrătorii din învățământ (21,3%) și informații și comunicații (19,2%), urmați de lucrătorii din alte activități de servicii (13,3%) și cele din activități profesionale, științifice și tehnice (10,3%) (comparativ cu 54,7% – învățământ, 18,1% – activități profesionale, științifice și tehnice, 12,0% – comerț în trimestrul I 2020).
Orele de lucru
În rândul persoanelor care au declarat că le-a fost afectată situația la locul de muncă datorită pandemiei, 70,1% fie că au lucrat mai puțin de 40 de ore pe săptămână, fie că nu au lucrat deloc (comparativ cu 86,1% în trimestrul I 2020).
Persoanele care au lucrat mai puține ore pe săptămână din cauza pandemiei au invocat aceleași motive ca și persoanele care nu au lucrat deloc: șomajul tehnic și staționarea activității unității.
Din analiza pe sexe rezultă, că ponderea bărbaților care au lucrat mai puține ore sau nu au lucrat deloc a fost de 78,9% în total bărbați afectați de pandemie la locul de lucru, iar a femeilor a constituit 64,5% (90,1% și respectiv, 82,7% în trimestrul I 2020).
În cazul orelor de lucru reduse, în funcție de vârstă, cele mai afectate sunt persoanele de 25-34 ani cu o pondere de 36,2%, persoanele de 35-44 ani, respectiv 32,3% și persoanele de 45-54 ani, respectiv 21,5% (persoanele de 35-44 ani – 29,0%, 45-54 ani – 25,7% și 55-64 ani – 18,2% în trimestrul I 2020).
În rândul persoanelor care au lucrat mai puține ore cota principală revine persoanelor din învățământ (30,4%), alte activități de servicii (22,1%) și din industria prelucrătoare (8,4%) (comparativ cu trimestrul I 2020 – 43,7% în învățământ, 15,9% comerț și 14,0% industria prelucrătoare).
Din numărul total de 33,5 mii de persoane subocupate în trimestrul I 2021, 19,2% sau 6,4 mii persoane au declarat că s-au aflat în această situație din cauza pandemiei.
Program de lucru parțial
Numărul persoanelor ocupate cu program de lucru parțial, în trimestrul I 2021, a constituit 42,8 mii sau 6,0% din total ocupare (51,1 mii și, respectiv, 6,3% în trimestrul I 2020). Din rândul acestora, 8,1% au declarat că au trecut la programul parțial de lucru din cauza pandemiei (comparativ cu 5,2% – trimestrul I 2020), motivul principal fiind lipsa clienților sau a comenzilor (43,0%).
În cadrul persoanelor trecute la programul de lucru parțial din cauza pandemiei nu au fost înregistrate discrepanțe semnificative pe sexe: ponderea bărbaților a fost de 48,5% și a femeilor, respectiv, de 51,5% (comparativ cu 41,0% și, respectiv, 59,0% în trimestrul I 2020). Totodată, mediului urban i-au revenit 47,0% și mediului rural, respectiv, 53,0% (35,6% și, respectiv, 64,4% în trimestrul I 2020).
În funcție de vârstă, persoanele trecute la programul de lucru parțial fac parte din grupele de vârsta de 25-34 ani (48,9%), 35-44 ani (26,0%) și 45-54 ani (13,0%) (comparativ cu 39,8% pentru grupa de vârstă – 25-34 ani, 30,9% – 35-44 ani și 19,0% – 15-24 ani în trimestrul I 2020).
Sursa: statistica.gov.md
