Hristos se naște! Să-L slăvim! După o pauză de aproape un secol, ucrainenii sărbătoresc Crăciunul din nou pe 25 decembrie

În copilăria mea, familia noastră sărbătorea Crăciunul de două ori: pe 25 decembrie și pe 7 ianuarie. Așa dorea bunica mea Anna. Născută în 1887, ea era obișnuită să facă kutia în decembrie. După 1917, a trecut printr-un proces de reeducare agresivă. Deja la bătrânețe, bunica spunea: „Dumnezeu știe ce dată de Crăciun este corectă. Pentru a nu păcătui, trebuie să le respectăm pe ambele”.

Bunica păstra în camera ei calendarele din anii în care s-au născut copiii ei. În calendarele pentru anii 1912, 1914, 1916, 1925, data de 25 decembrie era întotdeauna marcată cu un chenar frumos, semn că era zi liberă. Bunica mi-a explicat cu multă răbdare despre noile și vechile stiluri de calendar: de ce avem două Crăciunuri și două revelioane.

După ce bunica Anna a murit, părinții mei au urcat aceste calendare în pod, iar eu le-am dus la școală pentru reciclare. Mama a început să facă kutia abia pe 6-7 ianuarie, dar înainte de Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie, casa era pregătită deja pentru sărbători. Iar în zilele de sărbătoare de 24 și 25 decembrie, mama nu cosea, nu spăla și nici nu făcea alte treburi prin casă și tot repeta cuvintele bunicii: „Dumnezeu știe ce dată de Crăciun este corectă”.

Pe 24 decembrie 2022, nepoții au făcut pentru mama mea kutia și au organizat Ajunul Crăciunului, deoarece Biserică Ortodoxă din Ucraina permiseseră credincioșilor să sărbătorească Crăciunul în decembrie, dacă doreau. Cu toate acestea, pe 6 ianuarie 2023 din nou am fiert kutia și din nou a fost Ajunul Crăciunului – „pentru orice eventualitate”, după cum spunea mama. Ea și obiceiul ei de a avea „două Ajunuri de Crăciun și două revelioane” a murit în aprilie, iar pe 1 septembrie 2023 a intrat în vigoare noul calendar bisericesc al Bisericii Ortodoxe din Ucraina: data Crăciunului în acest calendar este 25 decembrie, iar 7 ianuarie nu mai este zi de sărbătoare religioasă și zi liberă. De asemenea, a dispărut și nevoia de a serba Revelionul pe vechi. Deci, necazurile cu data sărbătoririi Crăciunului s-au terminat, și după un secol de rătăcire pe căi ocolite, ucrainenii s-au întors la tradițiile lor.

„Astăzi, în Ucraina, doar câteva parohii nu au trecut la sărbătorirea Crăciunului conform noului calendar. Sunt puțin peste 120 din cele peste 8000 existente”, a spus arhimandritul Oleksandr Trofimliuk, doctor în științe teologice și șef al comisiei pentru calendare a Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Împreună cu părintele Oleksandr și cu profesorul de la Academia Ostroh, istoricul Andrîi Smirnov, hromadske a analizat modul în care s-au schimbat datele sărbătorilor de Crăciun în Ucraina, de ce Biserica Ortodoxă din Ucraina preferă acum data de 25 decembrie și dacă această dată înseamnă că creștinii ortodocși ucraineni trebuie să adopte acum tradițiile sărbătorilor de Crăciun de la catolici.

De ce Dumnezeu are nevoie de o zi de naștere

Multă vreme creștinii sărbătoreau Crăciunul de Bobotează pe 6 ianuarie. Adică, ziua botezului lui Iisus în râul Iordan, când acesta s-a arătat oamenilor ca unsul lui Dumnezeu și salvator, era considerată ziua Crăciunului. Dar, treptat, Crăciunul a început să fie sărbătorit separat de Bobotează.

„Dacă Hristos s-ar fi născut un om obișnuit, nu ar fi putut salva omenirea. Ceea ce este important pentru noi este că Iisus este Dumnezeul-om, s-a întrupat, nu s-a născut, a venit în lume pentru a ne salva pe fiecare dintre noi. Prin urmare, ideea de întrupare fizică a lui Dumnezeu este extrem de importantă în creștinism, deoarece este legată de ideea de mântuire a oamenilor. Noi sărbătorim nu data, ci evenimentul Crăciunului”, explică părintele Alexandru.

Cu toate acestea, a fost necesară o dată calendaristică specială pentru a sărbători evenimentul. În evangheliile lui Matei și Luca nu este o dată anume pentru nașterea lui Iisus. Se spune doar că s-a născut în Betleem în timpul domniei regelui Irod. Decizia de a separa Crăciunul de Epifanie și de a-l sărbători pe 25 decembrie a fost luată de Sinodul al III-lea ecumenic de la Efesdin în 431.

„Această dată este convențională. Probabil, Crăciunul a fost stabilit pentru data de 25 decembrie, deoarece, după solstițiul de iarnă, zilele încep să crească. Iar noi îl cinstim pe Hristos ca lumină a adevărului. Sau poate pentru că această sărbătoare a apărut în opoziție cu sărbătoarea păgână a închinării soarelui, care era sărbătorită tot pe 25 decembrie”, spune părintele Alexandru.

Chiar și divizarea Bisericii Creștine în 1054 în Biserica Ortodoxă (Răsăriteană) și Biserica Catolică (Apuseană) nu a schimbat data Crăciunului. Astăzi, doar Biserica Apostolică Armeană sărbătorește Crăciunul pe 6 ianuarie, ziua Epifaniei.

Cum a apărut data de 7 ianuarie

La momentul nașterii lui Hristos, în întreaga lume civilizată de atunci era în vigoare calendarul iulian, introdus de consulul roman Iulius Caesar pe 1 ianuarie anul 45 î.Hr. Astfel, atunci când Biserica creștină a ales data de 25 decembrie pentru sărbătorirea Crăciunului, a făcut acest lucru în conformitate cu calendarul iulian.

„În 988, după creștinarea Rusiei Kievene, cneazul Vladimir a alăturat-o lumii civilizate. Odată cu creștinarea, am adoptat de la Bizanț și data Crăciunului – 25 decembrie, conform calendarului iulian”, spune doctorul în științe istorice, profesorul Andrei Smirnov.

Pe măsura trecerii timpului, decalajul dintre calendarul iulian și anul solar astronomic devenea tot mai mare. În 1582, Papa Gregor al XIII-lea a ordonat ajustarea calendarului iulian, astfel a luat naștere calendarul gregorian, care s-a răspândit mai întâi în țările catolice și apoi în întreaga lume, devenind în cele din urmă universal. Conform calendarului gregorian, Crăciunul a continuat să fie sărbătorit pe 25 decembrie – această dată nu s-a schimbat după ajustare, deoarece a fost stabilită de Conciliul ecumenic. Calendarul gregorian a fost mult mai precis decât cel iulian: dacă după calendarul iulian la fiecare 400 de ani se pierd mai mult de 3 zile, după cel gregorian – doar 0,1 zile. Pentru orice eveniment din 1901 până în 2099, data acestuia în calendarul iulian rămâne în urmă cu 13 zile față de calendarul gregorian.

Polonia, în componența căreia o perioadă lungă de timp a intrat Ucraina de pe malul drept, a trecut la calendarul gregorian atât în viața laică, cât și în cea ecleziastică, încă din secolul al XVI-lea. Însă greco-catolicii și ortodocșii ucraineni din Galiția respectau calendarul bisericesc iulian. Pentru ei, aceasta era una dintre modalitățile de a-și păstra identitatea, rezistând la latinizare și asimilare. În timpul Imperiului Rus, ucrainenii au continuat să se folosească de calendarul iulian. Acest lucru a continuat până în 1918, când în Republica Populară Ucraineană a fost adoptată Legea „Cu privire la introducerea în Ucraina a calculării timpului conform noului stil și la trecerea la ora medie europeană”. Conform acestei legi, în 1918 imediat după 15 februarie venea 1 martie. Bolșevicii la fel au trecut la calendarul gregorian (așa-numitul stil nou): după 31 ianuarie 1918, în Rusia sovietică venise 14 februarie.

„În 1918, pe teritoriul Ucrainei, societatea se ghida după calendarul gregorian, iar Biserica după calendarul iulian: 25 decembrie din calendarul iulian bisericesc a devenit 7 ianuarie din calendarul gregorian obișnuit. Folosirea calendarului iulian a fost un fel de opoziție a bisericii față de noile autorități. Astfel, s-a creat o confuzie. Dar trebuie remarcat: nimeni în 1918 nu a schimbat data Crăciunului, doar calendarul obișnuit s-a schimbat, lucru pe care Biserica nu l-a acceptat.

La început, autoritățile bolșevice ateiste au permis totuși sărbătorile religioase: între 1918 și 1923, data Crăciunului și ziua liberă în calendarul sovietic era stabilită pentru 7 ianuarie. În 1923, guvernul bolșevic a emis un decret care a mutat zilele libere de Crăciun de pe 7 și 8 ianuarie pe 25 și 26 decembrie. În 1929, Moscova s-a săturat să flirteze cu credincioșii și Consiliul Comisarilor Poporului din URSS a anulat zilele de odihnă de Crăciun printr-un decret.

Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă a continuat să sărbătorească pe 7 ianuarie, deoarece această zi coincidea cu 25 decembrie din calendarul iulian. În consecință, Revelionul a început să fie sărbătorit, conform calendarului iulian, pe 14 ianuarie. Așa a apărut sărbătoarea Anul Nou pe vechi”, explică profesorul Andrei Smirnov.

După independența Ucrainei din 1991, 7 ianuarie a fost păstrată ca zi de sărbătoare: a fost respectată timp de mai mulți ani de Biserica Ortodoxă din Ucraina, de Biserica Ortodoxă Ucraineană (a Patriarhiei Moscovei) și de Biserica Greco-Catolică Ucraineană.

Ucraina a ales noul calendar iulian

Toate Bisericile Ortodoxe din lume au respectat calendarul iulian până în 1923. În 1923, patriarhul ecumenic de atunci, Meletie al IV-lea, a convocat un congres pan-ortodox. În cadrul acestei reuniuni, bisericile au decis să reformeze calendarul: nu doreau să treacă la calendarul gregorian al unui papă catolic, dar nici nu mai era posibil să păstreze calendarul iulian învechit – astfel a apărut noul calendar iulian, la care au trecut majoritatea Bisericilor Ortodoxe Răsăritene de la 1 ianuarie 1924 (Biserica Ortodoxă Rusă și, odată cu ea, ucrainenii ortodocși au rămas la acea vreme cu calendarul iulian).

Noul calendar iulian a fost elaborat de astronomul sârb Milutin Milankovic. Acest calendar era mult mai precis decât vechiul calendar iulian, iar 10 din cele 16 biserici ortodoxe orientale autocefale l-au adoptat treptat: Patriarhiile Constantinopolului, Alexandrei și Antiohiei, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Bulgară, Biserica Ortodoxă a Greciei și așa mai departe. În prezent, Biserica Ortodoxă din Ucraina și Biserica Greco-Catolică Ucraineană au trecut la noul calendar iulian. Bisericile Ortodoxe din Ierusalim, a Rusiei, Georgiei, Serbiei și Poloniei continuă să folosească vechiul calendar iulian.

Pe 18 octombrie 2022, Biserica Ortodoxă din Ucraina a permis enoriașilor săi să țină o slujbă de Crăciun pe 25 decembrie, conform noului calendar iulian – ca experiment. Bisericile ortodoxe și greco-catolice ucrainene au trecut oficial la noul calendar iulian din 1 septembrie 2023, prin decizia Consiliului Episcopilor Bisericii Ortodoxe din Ucraina și a Sinodului Episcopilor Bisericii Greco-Catolice Ucrainene. Doar sărbătorile pascale din bisericile ucrainene de rit oriental vor fi stabilite conform calendarului iulian.

„Reforma calendarului bisericesc în Ucraina mocnește de mai mult timp. La urma urmei, dezacordurile din calendarul obișnuit și cel bisericesc generează anumite contradicții în societate. Biserica Ortodoxă din Ucraina a trecut la noul calendar și nu este nimic eretic în asta. Deoarece tranziția în sine nu are un conținut sacru, este, în mare parte, o problemă tehnică.

Am abordat reforma calendarului cu multă prudență, pentru că nu am vrut să provocăm o scindare în rândul credincioșilor, nu am vrut nicio manipulare. Agresiunea rusă a ajutat ca tranziția la noul calendar să nu fie dureroasă. Enoriașii s-au pronunțat activ în favoarea reformei calendaristice, deoarece ei înșiși doreau să se despartă de Biserica Rusă. Dar sensul inițial al reformei calendaristice nu a fost acela de separare de Moscova, ci de bun simț. Pur și simplu am armonizat calendarul bisericesc cu calendarul obișnuit și am eliminat toate contradicțiile dintre ele.

În următoarele câteva secole, calendarul nostru obișnuit (gregorian) va coincide cu noul calendar bisericesc iulian. Acest lucru, cel puțin, este foarte benefic pentru credincioși”, spune părintele arhimandrit Alexandru.

De asemenea, acesta subliniază că nu există un Crăciun „al nostru”, „polonez” sau „catolic”. Există Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos, o sărbătoare comună pentru toți creștinii. Sărbătorirea zilei de 25 decembrie nu înseamnă că Biserica Ortodoxă din Ucraina a devenit „catolică” și vrea să treacă la ritul occidental. Este doar o armonizare a calendarului cu realitățile vieții și ale lumii creștine.