VIDEO „Hai să facem o înțelegere. Cauți să mă încarci pe mine, cu 120 (de euro – n.r.) mașina. 15 sunt ai tăi”. Cine și cum face bani pe seama refugiaților ucraineni la Vama Palanca

În timp ce autoritățile oferă refugiaților ucraineni transport gratuit spre Chișinău, dar și spre câteva localități din România, la Palanca, taximetriștii companiei fiului fostului șef de la Vamă, dar și câteva companii private de transport, care operează curse peste hotarele țării, propun refugiaților călătorii contra cost, la prețuri mai mari decât cele de piață.

În goana după un ban în plus, taximetriștii le propun voluntarilor câte 20-30 de euro pentru a identifica clienți, în timp ce șoferii de curse ocazionale „pescuiesc” călătorii chiar la ieșirea din microbuzele gratuite care transportă refugiații din vamă într-o autogară improvizată, aflată la circa patru kilometri de punctul de trecere a frontierei. „Hai să facem o înțelegere. Cauți să mă încarci pe mine, cu 120 (de euro – n.r.) mașina. 15 sunt ai tăi”, ne-a transmis, și nouă, un taximetrist.

Traseul refugiaților în R. Moldova

Aproape 350 de mii de refugiați ucraineni au ajuns în R. Moldova de la începutul războiului din Ucraina. Mulți dintre ei au fugit din calea războiului pe jos, trecând așa inclusiv punctele de trecere a frontierei. Cei mai mulți au trecut prin Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Palanca.

Acolo, acești oameni sunt întâmpinați de un grup de voluntari și de reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției (IGP). De aici, ei sunt transportați gratuit într-o autogară improvizată, aflată la circa 4 km de Postul Vamal. Transportarea este asigurată de autoritățile publice locale din regiune, în comun cu reprezentanții poliției, după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis să interzică voluntarilor să mai preia refugiați din vamă, așa cum se întâmpla în primele zile ale războiului.

Ajunși în autogara improvizată, cetățenii ucraineni beneficiază de transport organizat gratuit care îi duce la Chișinău, Căușeni, dar și în alte cinci orașe din România. Transportarea este asigurată de aproximativ 20 de operatori de transport, selectați de „Baza auto a Cancelariei de Stat” în cadrul unei proceduri de achiziții a serviciilor de transport a persoanelor refugiate, demarată la 4 martie.

Tot în această autogară, voluntarii identifică pentru refugiați locuri de cazare în centrele temporare de plasament sau la cetățeni. Transportul organizat spre cele trei direcții funcționează până în jurul orei 19:00. Refugiații care ajung în autogara improvizată după această oră sunt cazați în orășelul de corturi, amenajat în apropiere.

Cei care nu doresc să-și petreacă noaptea în acest orășel, apelează la serviciile taximetriștilor, aflați în autogară. Tot contra cost, direct din autogară, companii private de transport operează curse spre Germania, Polonia, Cehia sau România.

Pentru că am fost sesizați de voluntari, dar și de alți cetățeni despre diverse nereguli care ar avea loc în procesul de transportare a refugiaților, am urmărit procesul din interior. Nu am arătat, din primele zile, legitimațiile de jurnaliști, prezentându-ne inițial drept cetățeni simpli, voluntari și chiar refugiați.

Autogara improvizată, principala zonă de triere a refugiaților

Luni dimineață, 14 martie, am pornit spre PTF Palanca. După mai bine de două ore și jumătate de mers cu mașina, am ajuns în autogara improvizată, amenajată în a 10-a zi de la invazia Rusiei în Ucraina. Intrarea autogării este marcată prin doi paleți din lemn pe care este lipită câte o foaie A4, pe care scrie în limbile română, engleză și rusă „Punct de informare”.

În partea stângă a autogării sunt instalate mai multe corturi logistice, un cort special amenajat pentru mame cu copii mici și o bucătărie, unde refugiații din Ucraina pot bea un ceai cald, iar la prânz, pot servi masa. În partea de centru a autogării staționează transportul pus la dispoziție de Guvern, ONG-uri sau agenți economici, care transportă gratuit refugiații spre Chișinău și România, iar în dreapta sunt taxiuri încolonate, dar și alte mijloace de transport private. Alte trei mijloace de transport, puse la dispoziție de către autoritățile publice locale din raioanele Ștefan Vodă și Căușeni, aduc în autogară refugiații care trec frontiera pe jos. Pentru a înțelege întreg procesul, am urcat în unul dintre cele trei microbuze și am mers în vamă.

Vama Palanca, curățată de șoferi voluntari

Dacă în primele zile ale războiului, vama Palanca era împânzită de voluntari care transportau refugiații, din 5 martie accesul acestora a fost restricționat, un echipaj de poliție fiind permanent la circa patru km de vamă. Acum, în vamă am găsit doar câteva mașini ale celor care își așteaptă rudele sau prietenii să treacă frontiera, unități de transport ale poliției și câteva mașini de taxi.

După ce trec de postul Poliției de Frontieră, cetățenii ucraineni sunt întâmpinați de voluntari și reprezentanți ai poliției. Aceștia sunt informați că vor fi transportați gratuit în autogara improvizată, iar de acolo, tot gratuit, își vor putea continua drumul.

„Poliția împreună cu administrația publică locală a organizat ca aici să fie microbuze. Dimineața la ora 7 venim tocmai din Chișinău și discutăm cu taximetriștii. Le spunem să plece la km 4. Când vine un flux mai mare de persoane, intrăm în contact cu fiecare persoană și îi explicăm să se urce în microbuzul fără plată care îl duce în autogară și după dorință pleacă în România”, a precizat Oleg Rusu, șeful Serviciului de Protecţie şi Prevenire al Inspectoratului Național de Sănătate Publică (INSP), vineri, 18 martie, când am revenit în vamă.

De la 80 de dolari, la „cât o să dați, atâta va fi”

În timp ce stăteam pe marginea trotuarului și priveam cum refugiații sunt îmbarcați gratuit în unitatea de transport care urma să îi ducă în autogara improvizată, un bărbat s-a apropiat de mine și m-a întrebat dacă am nevoie de transport. „Eu sunt cu mașina. Merg la Chișinău”, mi-a spus el. Călătoria spre Chișinău m-ar fi costat 80 de dolari.

„80 de dolari. După contor cam așa costă. Am venit cu pasageri și iau oleacă mai ieftin. Am fost într-un sat din apropiere, la 50 km și înapoi zic să nu mă duc gol”, a explicat bărbatul.

Știind că accesul taximetriștilor este interzis în vamă, am încercat să aflăm de la un alt șofer de taxi cum totuși el a ajuns aici. Bărbatul ne-a explicat că echipajul de poliție a încercat să-i restricționeze accesul, însă avea pasageri doi tineri ucraineni care au decis să se întoarcă în țară, astfel că a fost lăsat.

Reporteră: Aici sunt puține taxiuri.
Șofer: Da’ nu permit.
Reporteră: Dar d-voastră cum v-au permis?
Șofer: Pentru că „morda chirpiciom” și… Încă la început de sat au vrut să mă întoarcă înapoi, da’ eu am spus „nu, eu merg încolo”.

Tot de la el am încercat să aflăm costul unei călătorii din vama Palanca până la Chișinău.

Reporteră: Aștept pe cineva din Ucraina, după care vrem să mergem la Chișinău. Ne puteți duce d-voastră?
Șofer: Da, pot
Reporteră: Cât o să ne coste?
Șofer: Cât o să dați, atâta va fi și gata.
Reporteră: Cât o să dăm?
Șofer: Cât o să fie posibil. Nu spun că dați-mi atâta. Cât mi-ați da, atâta mi-ați da. Mulțumesc și sănătate. 

„Organizator de transport”, la ușa transportului gratis

După mai mult de o oră petrecută în vamă, am decis să revenim în autogara improvizată. Am urcat în autocarul gratuit, iar în cinci minute eram la destinație. Am coborât din transport și imediat am fost abordată de un bărbat. „В Германии? (în Germania? – n.r.)”, m-a întrebat el cu jumătate de glas. Bărbatul a crezut că sunt refugiată, ocazie cu care am decis să intru în rol.

Șofer: Spre Germania acolo. Vorbiți rusă? 
Reporteră: Un pic.
Șofer: Vorbiți engleză?
Reporteră: La fel un pic.
Șofer: Clar.
Reporteră: Spuneți că este transport spre Germania? 
Șofer: Da. A fost un autocar, dacă încă nu a plecat. Iată-l acolo.
Reporteră: Acel verde? 
Șofer: Alături, dar în principiu ambele…
Reporteră: E gratis sau cu bani?
Șofer: Cu bani. Mi se pare că e 180.
Reporteră: 180 până în Germania?
Șofer: Da.

Bărbatul ne-a spus că este „organizator de transport”, adică îi ajută pe șoferii de taxi sau curse ocazionale să găsească pasageri. Tot el ne-a informat că transport gratuit este asigurat doar spre Chișinău. „Oricare dintre alte direcții sunt cu plată”, ne-a spus acesta fără a pomeni de faptul că transport fără bani este și spre România.

„100 de dolari și mergem. Grișa, Sașa, Vaniușa…nu e vreo diferență. Dar mai bine cu mine”

Știind despre faptul că după ora 19:00 este puțin probabil să găsim transport gratuit spre Chișinău și că locuri de cazare în centrele de plasament nu mai sunt, am încercat să aflăm prețurile dictate pe această „piață”, ticsită de mașini ale companiei de taxi 14008.

Reporteră: Dacă vom găsi cazare, dar nu va fi transport, cum procedăm?
Șofer: Pentru bani.
Reporteră: Pentru bani până la Chișinău este (transport -n.r.)?
Șofer: Da.
Reporteră: Am văzut mașini de taxi.
Șofer: Da. Dacă vreți, mergem. Pe drum, putem telefona pentru a găsi un hostel sau hotel. Putem vedea. Putem merge chiar acum.
Reporteră: Cât va costa?
Șofer: În ce valută să vă spun, ca să vă orientați mai bine?
Reporteră: În euro.
Șofer: Până la 100. Hai să luăm altă valută. Dolari – 100. lei – 1800. Pentru hrivnă nu știu ce curs avem acum. Dacă vreți, putem merge chiar acum. 100 de dolari și mergem. Vreți? Grișa, Sașa, Vaniușa… nu e vreo diferență. Dar mai bine cu mine.
Reporteră: Mai bine cu d-voastră, da? Dar care este mașina d-voastră?
Șofer: Albă. Sunt mașinile care deservesc Aeroportul. Acum Aeroportul e închis și am venit aici.

La o privire mai atentă, observăm că autogara improvizată este ticsită de astfel de „organizatori de transport”, care se plimbă printre refugiați, în încercarea de a găsi clienți.

O cursă cu taxiul de la Chișinău către vama Palanca, prin intermediul aplicației Yandex, costă 850 de de lei (40 de euro) de două ori mai puțin decât solicită unii taximetriști din apropierea Vămii de la Palanca.

Taxiurile fiului fostului șef de la Vamă au pus monopol în autogara improvizată

Mașinile de taxi care au împânzit autogara aparțin firmei Unioninfo SRL. În baza unui contract exclusiv de colaborare cu Aeroportul Internațional Chișinău, firma este de ani de zile privilegiată și preia pasageri sosiți pe aerogară. Compania îl are, din august 2020, în calitate de fondator și administrator pe un tânăr de 28 de ani, Stanislav Burduja, fiul fostului director al Serviciului Vamal, Sergiu Burduja.

Firma a fost cumpărată de la fostul proprietar, Dumitru Stratan, cu puțin timp înainte de expirarea contractului anterior exclusiv de colaborare cu Aeroportul și la nouă luni după ce Sergiu Burduja era promovat la șefia Serviciului Vamal, imediat după instalarea Guvernului condus de Ion Chicu. În 2020, compania a avut venituri declarate de circa 4,2 milioane de lei.

„Hai spune care este suma maximală. Amuș vin și ne lămurim, bine?”

În procesul de documentare al subiectului, reporterii ZdG au fost martori ai unei discuții dintre un șofer și un reprezentant ANTA despre bani și transportul refugiaților peste hotare.

„Vrei să mă sfădești cu dânsu? Nu am luat așa cum a spus cineva. Îi întreba, maxim care o fost era 150. Am luat și cu 100”, i-a spus șoferul reprezentantului ANTA.

În timpul discuției, reprezentantul ANTA a fost telefonat de cineva, căruia i-a spus că un șofer ia taxa de 100 de euro de la copii, în timp ce spune că transportul acestora este gratuit.

„Duce oameni contra plată. Nu, asta oamenii spuneau așa, nu eu am spus. Oamenii care se urcau în autocar așa îmi spuneau. Igor, eu nu am ce înflori sau să adaug. Eu m-am urcat acuma și am vorbit cu fiecare. El mie mi-a spus că duce copiii gratis, da copiii îi încărca cu 100 de dolari și maturii 150”, a spus acesta.

La un moment șoferul zice: „Hai spune care este suma maximală și minimală”. Iar discuția dintre cei doi este încheiată de șofer cu fraza: „Și, amuș vin și ne lămurim, bine?”.

Director interimar ANTA: „Ne gândim ca în perioada următoare să nu mai fim la această autogară”

Sergiu Cecoi, director interimar al ANTA, ne-a transmis că el nu tolerează lucruri care sunt contrare legislației și ne-a zis că, dacă avem indicii care să demonstreze ilegalități, să ne adresăm poliției.

„În cazul în care ceea ce vorbiți d-voastră este un adevăr și în cazul în care acest adevăr întrunește semnele unei eventuale componenței de infracțiune, nu este decât să vă adresați la organul competent. Dacă sunt lucruri care sunt contrar legislației, nu le pot tolera”, a comentat Sergiu Cecoi.

În primele 10 zile ale războiului din Ucraina, ANTA a fost responsabilă de asigurarea transportului pentru refugiați, iar ulterior CSE a decis ca transportarea, înregistrarea, evidența și plasarea acestora să fie gestionate de către IGSU al MAI.

„Noi încă suntem prezenți în apropierea postului Palanca. Ca entitate, ANTA este prezentă, dar sarcinile noastre s-au diminuat mult în momentul în care este prestat transport de către ONG-uri, de reprezentanți străini prin acte de binefacere. Rolul nostru la moment este foarte secundar. Ne gândim ca în perioada următoare să nu mai fim la această autogară. Inspectorii stau ca un aspect de monitorizare a situației”, a precizat directorul interimar al ANTA.

„De multe ori ei sunt luați, plătesc și pentru copii, și la mijloc de drum șoferul se oprește și spune că trebuie să mai urce cineva”

Oleg Rusu, șef al Serviciului de Protecţie şi Prevenire al INSP, susține că mulți dintre refugiații care pleacă în țările europene raportează despre faptul că transportatorii privați promit una și fac alta.

„De multe ori ei sunt luați, plătesc și pentru copii, și la mijloc de drum șoferul oprește și spune că trebuie să mai urce cineva. Locul este achitat și merg copii în brațe, chiar dacă achită locul. Noi cunoaștem despre asta. Doamna ministră a dat indicații tuturor structurilor să se ocupe de asta. Recunoaștem că problema este însă, practic, este aproape rezolvată”, a mai spus Oleg Rusu.

Companii private de transport cu prețuri mai mari decât cele oficiale

Pentru refugiații care sunt în R. Moldova în tranzit, din autogara improvizată este organizat transport gratuit în orașele din România: Iaşi, Huşi, Oancea, Sculeni şi Galaţi. Contra cost însă, companii private de transport aranjează curse în Germania, Polonia, Cehia sau România.

Printre transportatorii care operează astfel de curse am identificat compania „Dar pentru Moldova”, care opera anterior rute tur-retur din Federația Rusă și R. Moldova. La alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, această companie a oferit gratuit vouchere în valoare de 1000 de ruble rusești alegătorilor moldoveni aflați în Federația Rusă.

Întrebați care este prețul curselor, șoferii companiei „Dar pentru Moldova” ne-au spus că prețurile sunt diferite în fiecare zi. „Prețul biletului poate crește și scădea în fiecare zi, în dependență de prețul la carburanți”, a spus un șofer.

Un alt șofer ne-a spus că pentru a ajunge în Polonia, refugiații trebuie să scoată din buzunar 130 de euro, pentru Germania și Cehia 180 de euro, iar cei care aleg să meargă în orașul german Frankfurt pe Main vor achita 200 de euro.

Unii operatori de transport operează curse internaționale în baza biletelor companiei „Panda Tur”, operator turistic care vinde și bilete de autocar. Conform unui mesaj transmis voluntarilor, consultat și de ZdG, pentru Ungaria, Cehia și Polonia biletele erau vândute cu 130 de euro, iar pentru Germania cu 160 de euro. Pe site-ul oficial al companiei, prețurile sunt însă mai mici. Călătoria în Polonia, Cehia sau Ungaria costă 110 euro, iar în Germania 130 de euro.

Ion Curmei, directorul companiei spune că transportatorii care procură bilete de la „Panda Tur” l-au informat despre creșterea prețurilor, motivând că pe parcursul lunii martie prețul la carburanți a crescut.

„Compania noastră este operator turistic, respectiv și operator de bilete de avion și bilete de autocar și de la gara feroviară. Toate biletele procurate de la noi sunt de la companiile de transport care prestează servicii pe anumite destinații”, ne-a spus Ion Curmei.

Teoretic, orice operator de transport de pasageri care deține licență poate merge în autogara improvizată de la Palanca și prezenta oferte de transport ocazional intern sau internațional. Reprezentanții ANTA cu care am discutat în autogara de la Palanca ne-au spus că nu au niciun temei legal de a împiedica ca aceștia să ajungă aici și să ofere servicii contra cost.

„Hai să facem o înțelegere. Cauți să mă încarci pe mine, cu 120 (de euro – n.r.) mașina. 15 sunt ai tăi”

Puțin după ora 19:00, când din autogara improvizată ultimele autocare porneau spre Chișinău, am făcut un experiment, după ce un voluntar ne-a mărturisit că unii taximetriști le promit câte 20-30 de euro pentru a identifica clienți.

Cu o banderolă a unui voluntar legată pe mână, m-am apropiat de un taximetrist al companiei 14008 pentru a verifica dacă încearcă să profite de pe urma ucrainenilor care sosesc în Palanca. Am găsit din prima un astfel de șofer.

Șofer: Ei hai și ne-om înțelege. Eu am șase locuri. Обычно (de obicei – n.r.) pentru o mașină iau stic (o sută – n.r.) până acolo (Chișinău – n.r.). Eu am șase locuri. Câte 20 de om e bun, cred. Da’ să nu fie toți mășcați. Patru mășcați și vreo doi mai mărunței. 
Reporteră: Ca să încapă? 
Șofer: Da. Se poate și patru cu așa preț, că eu nu mă supăr. 
Reporteră: Patru cu așa preț, trebuie să-i găsesc bogați, dar cei bogați au plecat deja. 
Șofer: Ș-ap noi ne înțelegem între noi, dacă ceva.
Reporteră: Da. Amuș vedem. 
Șofer: Ap vseo. Hai. Liber facem treabă. 

Apoi bărbatul mi-a recomandat să mă grăbesc, pentru că spre Palanca erau trimise, de Primăria Chișinău, trei autocare pentru a prelua refugiații.

„Trebuie de grăbit, pentru că vin trei autobuze mari. Mi-a trimis acum un drugan (prieten – n.r.) că vin în napravlenia (direcția – n.r.) asta”, mi-a spus șoferul de taxi.

Șofer: Cauți să mă încarci pe mine, cu 120 (de euro – n.r.) mașina. 15 sunt ai tăi. Dacă faci mai mult, допустим (să admitem – n.r.) 150 (de euro – n.r.) mașina, rămân 30 și din ei tot ne împărțim. Ai înțeles.
Reporteră: Am înțeles, că știu matematică.
Șofer: Îi bun așa?
Reporteră: Îi bun, îi bun. Haideți să batem palma.
Șofer: Vseo davai.

Dacă până la Chișinău, taximetriștii cer între 80 și 150 de euro, între autogara improvizată și vamă, unde sunt 4 km și este organizat transport gratuit, tariful este de 20 de euro per persoană. Până și oamenii legii cunosc despre oportuniștii taximetriști, dar spun că nu pot interveni.

Polițist: Fac bani. Se duc acolo (în autogară – n.r.) și propun 20 de dolari până aici (în vamă – n.r.).
Reporteră: Până la autogara improvizată iau 20 de dolari?
Polițist: 20 de dolari de persoană.
Reporteră: De ce poliția permite asta?
Polițist: Nu permite. Oamenilor li se propune să meargă cu microbuzele, dar nu doresc cu microbuzele. Este dorința lor să meargă cu taxiul. Nimeni nu îi impune. Tuturor care stau aici li se propune să meargă cu microbuzul. Ei doresc confort, rapiditate. Fiecare cu dorința lui.

Vineri, 18 martie, am mers din nou la Vama Palanca. De această dată, din autogara improvizată am luat un taxi pentru a merge în vamă. La km 4, echipajul de poliție a oprit mașina. După ce șoferul a explicat că are pasageri, oamenii legii ne-au permis să continuăm călătoria. Ajunși la destinație, șoferul, și el angajat al companiei 14008, a refuzat să ia bani de la noi.

În autogară ne-am întors cu transportul gratuit. Spre deosebire de precedenta călătorie, acum o voluntară a intrat în microbuz și a explicat refugiaților despre transportul gratuit.

„Este și transport contra cost, dar noi răspundem de asta. Voluntarii cu o astfel de vestă vor răspunde la toate întrebările voastre. Cu ei sunteți în siguranță”, a spus voluntara. După ce aceasta a ieșit din microbuz, un alt voluntar a venit și a cerut refugiaților care vor să meargă în Chișinău să-l urmeze.