Grațierea. Procedura de examinare a cererilor înaintate către Comisia Specială
Cum are loc aprobarea cererilor de grațiere, care e termenul mediu de examinare a acestora și dacă este luat în considerare statutul de victimă pe care îl aveau persoanele condamnate care și-au făcut singure dreptate atunci când sunt evaluate cererile lor de grațiere, am aflat de la Ion Guzun, fostul președinte al Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
Grațierea presupune absolvirea (totală sau parțială) de pedeapsă și eliberarea imediată din detenție. Este un act discreționar și exclusiv al șefului statului. Oricine poate solicita grațierea, cu excepția cazurilor când condamnatul a comis o infracțiune de tortură, rele tratamente sau împotriva copiilor, infracțiuni incluse în art. 171-1751, 201, 206, 208, 2081 şi 2082, Cod Penal.
Cum are loc aprobarea cererilor de grațiere
De multe ori persoanele condamnate care vor să fie grațiate trimit cererile de grațiere direct în adresa Președinției, spune Ion Guzun, ex-președintele Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate. „Colegii de la Președinție transmit aceste cereri la Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a întocmi dosarul respectiv. Acolo se întrunește comisia penitenciarului și examinează toți experții din penitenciar, care au profiluri diferite, inclusiv cei de la probațiune. Ei întocmesc o anchetă cu răspunsuri la mai multe întrebări. La noi ajung dosarele de la penitenciar, inclusiv cu anumite informații din interior despre persoana respectivă, cum ar fi informații despre comportamentul din detenție, sancțiunile care i-au fost aplicate. Acest lucru este foarte important”, consideră Ion Guzun.
„Când persoanele vin la noi cu o cerere, ele sunt audiate de grupul nostru de experți din care fac parte un jurist, un psihiatru, un psiholog cu experiență mare de lucru cu sistemul penitenciar, un preot, un reprezentant al domeniului artei”, explică Guzun.
Potrivit lui, 90% din dosarele condamnaților care solicită grațierea nu sunt eligibile și nu răspund scopului grațierii.
Care e termenul mediu de examinare și soluționare a cererilor de grațiere
Ion Guzun a devenit președintele Comisiei pentru problemele graţierii persoanelor condamnate de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova în iunie 2021. A plecat din funcție după ce a fost votat de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. El spune că în iunie 2021, imediat după ce a fost formată Comisia, membrii acesteia au început să evalueze dosarele, multe dintre ele fiind incomplete. „A trebuit să facem regulă în toată documentația de acolo. Am depistat că una dintre persoanele care au solicitat grațierea era în fază terminală de cancer și până am solicitat confirmarea diagnozei medicale, persoana a decedat. M-a marcat acest caz, pentru că nu am reușit să-i răspundem, cererea de grațiere fiind depusă cu mai bine de un an înainte de decesul persoanei respective.”
Potrivit lui Ion Guzun, în medie, examinarea dosarelor condamnaților care depun cerere de grațiere durează trei-patru luni. „Perioada este diferită, de la caz la caz. Dacă vine doar cererea de grațiere, fără nimic altceva, noi trebuie să solicităm de la Comisia Specială din penitenciar să ne dea dosarul pentru examinare. Noi ne străduim aproximativ în trei luni să avem o soluție pentru fiecare caz, pentru ca să știm dacă este eligibil sau nu”, menționează ex-președintele Comisiei de Grațiere.
Comisia Specială examinează și furnizează informații atât pentru Comisia de Grațiere, cât și pentru Comisiile speciale privind aplicarea amnistiei. Din această cauză, volumul de lucru care le revine membrilor acestei Comisii este unul foarte mare.
Victimele care și-au omorât agresorii și au fost condamnate, eligibile pentru grațiere?
„Răspunsul simplu este da. Recent a fost grațiată o tânără care și-a înjunghiat soțul abuzator. Sistemul de justiție a lăsat-o să stea cu cei doi copii ai ei, iar când a născut al treilea copil, a fost grațiată. Atunci când am analizat acest caz, am observat că cercul vicios în care intrase femeia respectivă începuse încă din copilărie, când a fost abuzată de concubinul mamei ei. Traumele din copilărie sunt determinante în momentele complicate”, este de părere Ion Guzun.
Fostul președinte al Comisiei pentru grațiere spune că statutul de victimă al condamnatului joacă un rol important atunci când este examinat dosarul pentru determinarea eligibilității pentru grațiere. „Noi am analizat dosarul unor persoane condamnate pentru trafic de droguri și am observat că persoanele sunt foarte tinere. Ele au plecat în Rusia să lucreze în calitate de curieri. În R. Moldova ele au fost recunoscute ca fiind victime ale traficului de ființe umane, chiar dacă în Federația Rusă sentința finală a fost pentru „trafic de droguri”. Aceste persoane au fost norocoase pentru că aveau bani. Familiile lor au reușit să achite transportul persoanelor pentru transfer în R. Moldova, unde să continue executarea pedepsei penale. În final, persoanele au fost grațiate”, menționează Ion Guzun.
În iunie 2021, când a fost creată Comisia pentru problemele graţierii persoanelor condamnate de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova în noua ei componență, Ion Guzun a fost desemnat președinte, iar în calitate de membri au fost cooptați Ana Racu, pe atunci membră a Comitetului Organizației Națiunilor Unite împotriva torturii, actuală deputată pe listele PAS, compozitorul Gheorghe Mustea, deputata PAS Doina Gherman, protopopul raionului Cimișlia, Iurie Hemei, lectora universitară Iuliana Curea, șefa Biroului de Probațiune Hâncești, Angela Șestacov, conferențiara universitară Jana Chihai și șeful Direcției prevenirea torturii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului, Alexandru Zubco.
În ultimii doi ani, la recomandarea Comisiei, președinta Maia Sandu a emis șase decrete cu privire la grațierea a 10 persoane – 5 femei și 5 bărbați. Începând cu 1994, când prin Constituție a fost creată Comisia pentru problemele graţierii persoanelor condamnate de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, până în prezent, au fost grațiate peste 200 de persoane.
Notă: Informațiile despre procesul de grațiere au fost oferite de Ion Guzun din poziția de președinte al Comisiei, în contextul mesei rotunde privind drepturile victimelor abuzurilor, care a avut loc la 13 aprilie. O zi mai târziu, Ion Guzun și-a dat demisia din funcție, în contextul alegerii sale în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
