G4Media „Nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru Apărare, dar și pentru descurajare”. Ce spune Klaus Iohannis despre prezența NATO pe flancul estic
Președintele român Klaus Iohannis a declarat marți seară, 7 mai, la Washington, după întâlnirea cu președintele SUA, Joe Biden, că actuala prezență a NATO în țările din flancul estic – inclusiv România – nu e suficientă. El a spus că e nevoie de un angajament mai ferm și a dat exemple în acest sens atunci când a fost întrebat de jurnaliști care sunt interesele României la Summitul NATO de la Washington din 9-11 iulie, transmite G4Media.
„Obiectivele României – este o listă întreagă. Unele sunt chestiuni foarte tehnice, dar aș menționa câteva, fiindcă sunt importante și sunt obiective naționale importante: Întărirea Flancului Estic, și asta am pus-o în discuție astăzi. Avem acele Battlegroups, avem trupe, dar, după părerea mea, nu este suficient. Este nevoie de un angajament mult mai ferm pentru Flancul Estic, și pentru Apărare, dar și pentru descurajare, însă descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți soldați pe Flancul Estic. Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de Apărare care este suficientă. Știți foarte bine că ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă, proiectilele de artilerie, și așa ceva nu poate să rămână așa cum este acum”, a spus președintele Iohannis într-o scurtă conferință de presă la Ambasada României din Washington, imediat după întâlnirea cu președintele Joe Biden.
Este una dintre rarele ocazii în care președintele Iohannis se arată nemulțumit în public de eforturile NATO în România după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. El a mai spus că e nevoie și de rezolvarea unor chestiuni logistice, dar și de creșterea bugetelor pentru apărare.
„Deci, Apărare – e clar. Descurajare înseamnă să devenim noi mai puternici, iar pentru asta, da, trebuie să alocăm sume mai mari pentru industria de Apărare, pentru cei care se ocupă de achiziția de sisteme. Dar lucrurile merg mult mai departe. Dacă vrem să avem un sistem funcțional pe Flancul Estic, el trebuie să aibă o acoperire logistică pe măsură. De exemplu, pentru carburant, este un lucru esențial. Orice armată se oprește dacă nu mai are carburant, și noi trebuie să avem un sistem de alimentare pe întreg Flancul Estic. Aceste chestiuni sunt vitale”, a spus șeful statului român.
Mai mult, președintele Klaus Iohannis a cerut o strategie pentru Marea Neagră și strategii prin care să fie prevenită extinderea războiului.
„Pe de altă parte, strategia pentru Marea Neagră – războiul este în Marea Neagră, este în regiunea Mării Negre, nu în altă regiune. Trebuie să ne concentrăm mai mult, să fim mai concreți, să elaborăm obiective punctuale, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului și, sigur, în final, să ajungem la o pace care satisface și obiectivele Ucrainei”, a spus Iohannis.
În România este funcțional un Grup de luptă NATO la baza Cincu, cu circa 1.500 de militari aliați. Franța este națiune-cadru pentru grupul de luptă NATO din România și are cei mai mulți militari deplasați. Ridicarea grupului de luptă NATO din România la nivel de brigadă reprezintă o prioritate majoră pentru București, iar o decizie finală e așteptată la summitul NATO de la Washington din acest an.
Decizia aliată de a crește numărul militari francezi și din alte state NATO pe teritoriul României vine pe fondul invaziei ruse în Ucraina și al posturii agresive a Moscovei în regiune. În ultimele luni, mai mulți lideri politici și militari din state membre NATO au avertizat că Rusia ar putea ataca un stat membru NATO în următorii ani.
