G4Media Cazul pugilistei algeriene Imane Khelif: O radiografie a informațiilor false, valul de ură și corupția din box

Victoria controversată a pugilistei algeriene Imane Khelif la Jocurile Olimpice de la Paris a stârnit un val de ură în spațiul public, cu precădere pe rețelele de socializare. În primul rând, a dat startul unei dezbateri aprinse despre locul femeilor transgender în sportul de performanță, în ciuda faptului că, în pofida afirmațiilor apărute în presă și pe rețelele sociale, Khelif nu este o femeie transgender. Mai mult, acuzațiile că ar avea cromozomi masculini au ca sursă un test cu rezultate secretizate, efectuat de o asociație sportivă care a fost exclusă din organizarea Jocurilor Olimpice, relatează G4Media.

În schimb, meciul câștigat în 46 de secunde împotriva italiencei Angela Carini a readus două subiecte în lumina reflectoarelor internaționale: cel al hiperandrogenismului, o condiție hormonală rară care reprezintă încă o zonă neclară în condițiile de practicare a sportului la nivel înalt, și cel al corupției și conflictelor dintre instituțiile care reglementează boxul amator la nivel mondial.

• Italianca Angela Carini i-a cerut scuze lui Imane Khelif după ce a generat un întreg scandal la Jocurile Olimpice: „Îmi pare rău de ce i s-a întâmplat. Am fost furioasă pentru că visul olimpic s-a năruit atât de repede”, a spus aceasta tardiv, după ce fotografiile cu ea în genunchi au făcut înconjurul lumii: „Nu e corect”, spunea îi spunea aceasta dramatic antrenorului său după ce a abandonat meciul. Detalii, aici. Fotografiile și mesajul său au stârnit reacții la cel mai înalt nivel, inclusiv din partea premierului Italiei, Giorgia Meloni. 

După scandalul inițial, în care mai multe publicații, între care și Eurosport.ro, au spus că pugilista algeriană este transgender, au apărut explicații cu privire la faptul că Imane Khelif nu este o persoană transgender și nu a suferit o operație de schimbare a sexului, ci s-a născut femeie din punct de vedere fizic, dar cu cromozomi masculini (XY în loc de XX).

Mai mult decât atât, după cum punctează portalul italian de fact-checking facta.news, afirmațiile că Imane Khelif ar avea cromozomi masculini provin de la Asociația Internațională de Box (IBA), în baza unor teste ale căror rezultate exacte nu au fost publicate până în acest moment. IBA și-a pierdut în 2023 statutul de organizator al boxului în cadrul Jocurilor Olimpice, după ani de zile de scandaluri de corupție.

Khelif însăși nu a comentat asupra acuzațiilor care i-au fost aduse în ultimele două zile, însă într-un interviu pentru UNICEF  din luna martie, sportiva a vorbit despre cum, în copilărie, a reușit să exceleze în fotbal, care „nu este văzut ca un joc potrivit pentru fete” în Algeria, apoi în box – deși a vorbit despre experiența ca tânără sportivă și dificultățile întâmpinate, nu a menționat în niciun moment că ar fi transgender.

Într-o declarație publicată joi, Comitetul Internațional Olimpic a afirmat că toți atleții care iau parte la turneul de box din cadrul JO 2024 „respectă regulamentele de eligibilitate și de participare la concurs” și cu toate reglementările medicale – iar vârsta și sexul participanților sunt confirmate în baza pașapoartelor acestora.

Acesta este un detaliu important, deoarece, în Algeria, persoanele transgender nu se bucură de recunoaștere în fața legii, iar țara este recunoscută pentru că nu permite schimbarea marcajelor de gen în documentele oficiale. Institutul de Cercetare Legală Cairo 52 notează un caz celebru în care autoritățile algeriene au respins o cerere de schimbare de gen, invocând principiile islamice Sharia și necesitatea de a susține normele juridice și sociale algeriene.

În fine, autoritățile olimpice susțin oficial că sursa „agresiunii actuale” împotriva algerienei nu este identitatea sa sexuală sau de gen, ci o decizie „bruscă și arbitrară” din 2023 a Asociației Internaționale de Box.

Campionatul de la New Delhi și descalificarea secretivă

Meciul de joi a fost momentul culminant al scandalului, însă simpla prezență a lui Khelif la Jocurile Olimpice de la Paris era deja un subiect controversat, din cauza faptului că ea și sportiva taiwaneză Lin Yu-ting au fost descalificate anul trecut de la Campionatul Mondial de Box de la New Delhi, din cauza „neîndeplinirii criteriilor de eligibilitate pentru participarea la competiția feminină”, conform IBA.

Decizia a dus la o serie de teorii și explicații contradictorii. La scurt timp după incidentul de la New Delhi, Comitetul Olimpic al Algeriei a declarat doar că sportiva fost descalificată “din motive medicale”, însă presa algeriană a raportat că ar fi fost vorba de nivelul ridicat de testosteron din sistemul ei, scrie Reuters.

Reprezentanții IBA au declarat pentru The Guardian că decizia a fost luată  „în urma unei analize cuprinzătoare și a fost menită să susțină corectitudinea și integritatea competiției”, însă nu au dezvăluit detalii despre test:

• „De notat că sportivele nu au fost supuse unui test de testosteron, ci au fost supuse unui test separat și recunoscut, ale cărui detalii rămân confidențiale. Acest test a indicat în mod concludent că ambele sportive nu îndeplineau criteriile de eligibilitate necesare și s-a constatat că aveau avantaje competitive față de alte concurente”, este explicația oferită joi de asociație.

În urma deciziei IBA, Khelif a pierdut ocazia de a lupta pentru medalia de aur la New Delhi, la doar câteva ore înainte de a intra în ring, iar lui Lin Yu-ting, dublă campioană mondială, i s-a retras medalia de bronz pe care o câștigase în cadrul competiției. 

În acest context, Comitetul Internațional Olimpic a declarat joi că „agresiunea actuală împotriva acestor două sportive se bazează în întregime pe această decizie arbitrară, care a fost luată fără nicio procedură adecvată”.

Îndeosebi, CIO a criticat implicarea personală a lui George A. Yerolimpos, secretar general și CEO al IBA la acea vreme, care, conform minutei ședinței disponibile pe site-ul instituției, a propus inițial ca sportivele să fie descalificate. Consiliul IBA a ratificat ulterior hotărârea și a solicitat stabilirea unei proceduri care să poată fi inclusă în regulamentele asociației și folosită în viitor pentru astfel de cazuri.

CIO a punctat, de asemenea, faptul că cele două sportive au participat, fără probleme, la diverse competiții internaționale de box amator de-a lungul anilor, inclusiv unele sancționate chiar de către IBA, și a afirmat că descalificarea de anul trecut nu ar fi trebuit să aibă loc după ce Khelif și Yu-ting au parcurs, practic, întreaga competiție:

• „Normele de eligibilitate nu ar trebui modificate în timpul unei competiții în curs, iar orice modificare a normelor trebuie să urmeze proceduri adecvate și să se bazeze pe dovezi științifice”, a încheiat comitetul olimpic.

De notat este faptul că Asociația Internațională de Box și Comitetul Olimpic au o istorie de ani de zile de dispute, bazate în special pe modul în care IBA a fost gestionată de către președinți din Uzbekistan și Rusia, finanțele asociației fiind susținute de compania energetică rusă de stat Gazprom, precum și pe îngrijorări legate de integritatea meciurilor și a judecătorilor, scrie Associated Press.

• În cadrul Campionatului Mondial din 2023, Khelif Imane a învins o sportivă din Rusia și una din Uzbekistan, înainte de a fi descalificată. 

Reprezentanții IBA au fost îndelung suspectați de manipularea rezultatelor meciurilor la diverse competiții internaționale. Cel mai faimos exemplu în acest sens sunt Jocurile Olimpice de la Rio din 2016, care au devenit subiectul unei investigații independente ce a descoperit dovezi generalizate de „corupție, mită și manipularea rezultatelor sportive”, conform The Guardian. 

În consecință, IBA nu a luat parte la organizarea Jocurilor Olimpice de la Paris, deoarece organizația a fost exclusă din Mișcarea Olimpică în 2023. A fost prima dată când Comitetul Internațional Olimpic a dat afară un organism de conducere în istoria de peste 130 de ani a organizației.

Cromozomii și „avantajul biologic insurmontabil”

Rezultatele exacte ale testelor IBA nu au fost publicate, însă președintele asociației, Umar Kremlev, citat de The Guardian, a afirmat că acestea “au dovedit că aveau (Khelif și Yu-ting , n. red.) cromozomi XY” – aceasta este combinația de cromozomi la bărbați, în timp ce XX este combinația la femei.

După cum explică o analiză Le Figaro, dacă afirmație este adevărată, ar putea rezulta într-o condiție numită hiperandrogenism, un exces de hormoni sexual masculini care este un rezultat comun al intersexualității. 

• Intersexualitatea este termen generic care descrie o gamă largă de situații în care o persoană se poate naște cu trăsături anatomice și biologice atât feminine, cât și masculine – astfel, o femeie se poate naște cu o combinație de cromozomi XX și XY, conform Societății Intersex din America de Nord.

Avantajele evidente ale hormonilor masculini în ceea ce privește performanța atletică au fost deja cercetate, inclusiv într-un studiu publicat în Jurnalul Britanic al Medicinei Sportive care a analizat mii de cazuri de atleți din diferite discipline

Boxul nu s-a numărat printre sporturile analizate, însă este deja un fapt recunoscut că, în sporturile de contact, există diferențe semnificative de performanță între bărbați și femei, chiar și atunci când concurează la aceeași categorie de greutate.

Acest exemplu este exemplificat de cazul Luciei Rijker, multiplă campioană mondială la box și kickboxing, recunoscută drept una din cele mai bune luptătoare din istorie. Singura ei înfrângere în ringul de kickboxing a avut loc în 1994, în cadrul unui meci demonstrativ împotriva unui bărbat. Somchai Jaidee, un luptător amator de Muay Thai (sport tailandez similar kickboxing-ului) a obținut knockout-ul în a doua repriză. Acesta rămâne singurul meci notabil din cariera lui Jaidee, care nu a intrat niciodată în circuitul profesionist.

În acest context, au apărut în spațiul public îngrijorări cu privire la avantajul incorect al lui Imane Khelif împotriva altor femei și la potențialul ca algeriana să-și rănească adversarele în ring. Cu toate acestea, recordul lui Khelif, care activează de ani de zile în circuitul amator internațional, nu creează imaginea unui specimen fizic imposibil de învins pentru adversarele sale.

Conform BoxRec, Khelif, care boxează din 2018, are un scor de 37 de victorii (dintre care 5 prin knockout) și 9 înfrângeri. Acest calcul nu ia în seamă cele 4 victorii obținute la campionatul din 2023, când a fost descalificată. Algeriana a ajuns pentru prima oară la  Jocurile Olimpice în 2020, la vârsta de 19 ani, și a ieșit pe locul al 17-lea la categoria 60 de kg, scrie BBC.

Este un record impresionant, dar nu atipic pentru o luptătoare de nivel înalt. Mai mult decât atât, după cum punctează Associated Press și Sky Sports, în ciuda afirmației Angelei Carini că “nu am mai simțit niciodată un pumn ca acesta”, Khelif nu era recunoscută pentru puterea sa în ring, fapt evidențiat de rata de knockout de 13.51%, care nu este remarcabilă.

Prin comparație, Claressa Shields, dublă campioană olimpică la categoria mijlocie și considerată una dintre cele mai bune boxere din ultimele decenii, a avut un scor de 63 de victorii, cu o rată de KO de 17.46% și o singură înfrângere înainte de a trece la profesioniști, unde domină până în prezent, cu 15 victorii și nicio înfrângere.

Inclusiv Amy Broadhurst, ultima sportivă care a învins-o pe Khelif în ring, în 2022, are o rată de KO mai ridicată, de 14.29%. 

Broadhurst, de altfel, a ținut să puncteze acest fapt după izbucnirea scandalului: „Personal, nu cred că a făcut nimic pentru a trișa. Faptul că a mai fost (bătută) de 9 femei înainte spune totul”, a transmis boxera britanică, citată de PBS.