G4MEDIA Alegerile prezidențiale din România – un scurt istoric
Scrutinul prezidențial din 2024 este al 10-lea de după căderea regimului comunist în 1989. În perioada 1990 – 2000 președintele a fost pentru un mandat de patru ani, iar din 2004 mandatul a fost prelungit la cinci ani, notează G4Media.
Primul tur al prezidențialelor va avea loc pe 24 noiembrie, urmat de scrutinul parlamentar pe 1 decembrie și apoi de al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe 8 decembrie.
Desfășurate prin alegeri directe, de-a lungul anilor scrutinele au fost decise în al doilea tur, cu excepția primului, din 1990, care rezultatul a fost decis din primul tur.
Dacă în perioada 1990 – 2000 primul tur al alegerilor prezidențiale și alegerile parlamentare s-au desfășurat simultan, din 2004, prin prelungirea mandatului prezidențial cele două scrutine s-au desfășurat la date diferite. Iată însă că după 20 de ani, alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor avea loc în același an, dar nu simultan.
În continuare G4media prezintă o reamintire a celor nouă scrutine prezidențiale desfășurate până acum:
1990 – Primul scrutin desfășurat înainte de adoptarea Constituției în 1991. Ion Iliescu, președinte CPUN și susținut de Frontul Salvării Naționale (FSN) a fost ales din primul tur, obținând 85,07% din voturile exprimate și majoritatea alegătorilor înscriși pe listele electorale, urmat de Radu Câmpeanu (Partidul Național Liberal) 10,64% și Ion Rațiu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat) 4,29%. A fost și scrutinul cu cel mai redus număr de candidați – trei. Prezența la vot a fost de 86,2%.
1992 – Primul scrutin prezidențial după adoptarea pe 8 decembrie 1991 a noii Constituții. Ion Iliescu (candidat al Frontului Democrat al Salvării Naționale, FDSN, desprins din FSN) a obținut în primul tur 47,3%, urmat de Emil Constantinescu (Convenția Democratică Română, CDR) 31,2%, Gheorghe Funar (Partidul Unității Naționale Române, PUNR) 10,88%. În turul al doilea Ion Iliescu a fost ales cu 61,4%. Prezența la vot a fost de 76,3% la turul 1 și de 73,2% la turul 2.
1996 – Ordinea primilor doi clasați a fost aceeași ca la precedentul scrutin: Ion Iliescu (Partidul Democrației Sociale din România, PDSR, fost FDSN) 32,2% urmat de Emil Constantinescu (CDR) 28,2%. În total au fost 16 candidați în primul tur – număr record. În turul al doilea, beneficiind de sprijinul PD și UDMR, Emil Constantinescu a fost ales cu 54,4% față de 45,6% pentru Ion Iliescu. Prezența la vot a fost de 76% în turul 1 și de 75,9% în turul 2.
2000 – Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze la un nou mandat, ceea ce a înlesnit revenirea lui Ion Iliescu (Polul Social Democrat) clasat pe locul 1 în primul tur cu 36,3%, urmat de Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare, PRM) cu 28,3%, Theodor Stolojan (PNL) 11,8%. În total au fost 12 candidați. În turul al doilea Ion Iliescu a câștigat cu un avans considerabil în fața lui Vadim Tudor – 66,8% la 33,2%. Prezența la vot a fost de 65,3% la primul tur și 57,5% la turul 2.
2004 – În primul scrutin în care președintele a fost ales pe cinci ani prim ministrul Adrian Năstase (Partidul Social Democrat, PSD, urmașul FDSN și PDSR) s-a clasat pe primul loc la turul 1 cu 40,9%, urmat de Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr, PD – PNL) cu 33,9%. În total s-au înscris 13 candidați. În turul al doilea, Traian Băsescu a întors rezultatul, câștigând cu 51,2% față de 48,8% pentru Adrian Năstase. Prezența la vot a fost de 58,5% la turul 1 și 55,2 la turul 2.
2009 – Președintele Traian Băsescu (Partidul Liberal Democrat, PDL) s-a clasat pe primul loc cu 32,45%, urmat de Mircea Geoană (PSD) cu 31,15%. În total – 12 candidați. În turul al doilea Traian Băsescu a fost reales cu 50,33%, față de 49,67% Mircea Geoană, o diferență de 70.000 de voturi, cel mai strâns rezultat al unui scrutin prezidențial din România. Mircea Geoană s-a clasat pe primul loc în interiorul României, Traian Băsescu obținând victoria prin votul diasporei.
2014 – Acest scrutin a prilejuit cea mai spectaculoasă răsturnare între cele două tururi: dacă prim ministrul Victor Ponta (PSD) a obținut 40,4% la primul tur, urmat de Klaus Iohannis (PNL) cu 30,4% – un avans de 10% – cu Călin Popescu Tăriceanu (independent), cu un total de 14 candidați, la turul 2 Klaus Iohannis a fost ales cu 54,4% față de 45,6% Victor Ponta, un avans de aproape 9%, o deplasare de voturi de 9,5%. Prezența la vot a fost de 53,2% la turul 1 și 64,1% la turul 2, cea mai mare creștere procentuală între cele două tururi.
2019 – Președintele Klaus Iohannis (PNL) s-a clasat pe primul loc în turul 1 cu 37,8%, urmat de prim ministra Viorica Dăncilă (PSD) 22,3%, în total – 14 candidați. În turul al doilea președintele Klaus Iohannis a fost reales cu o largă majoritate, 66,1%, față de 33,9% pentru Viorica Dăncilă, singura femeie calificată în runda finală. Prezența la vot a fost de 51,2% la turul 1 și 55,1% la turul 2.
Materialul integral îl puteți citi aici.
