FOTO Cu „Dumnezeu” și cu falsuri la mitingul din Comrat: „Găgăuzia are nevoie de Șor” vs. „Găgăuzia nu are nevoie de Uniunea Europeană”

Concert, discuții despre „religie” și falsuri – acestea au fost punctele-cheie la mitingul din 21 septembrie care s-a desfășurat la Comrat. Mitingul a fost organizat de către Mihail Vlah, consilierul bașcanei UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul. Acesta, împreună cu asociații săi și adjunctul bașcanei, Ilia Uzun, au promovat aceleași narațiuni ca și canalele lui Șor. 

Concert, sunet de clopot la comandă și chipul lui Iisus – cum a început totul 

Mitingul trebuia să înceapă la ora 12:00 în Piața Centrală. La ora stabilită, la fața locului erau prezenți Mihail Vlah, Ivan Bessarab, un activist de la Congaz și câțiva pensionari care stăteau așezați pe niște bănci. Vicepreşedintele Comitetului Executiv din Găgăuzia, Ilia Uzun, se plimba prin apropiere, discutând cu cei care apăreau în parc. În decurs de 20 de minute, au venit aproximativ 10 participanți din alte raioane ale unității teritoriale autonome. Unii dintre aceștia au primit steaguri ale Găgăuziei, steaguri ale Comunității Statelor Independente (CSI), precum și steaguri cu simbolul unui cap de lup – simbolul național (neoficial) al găgăuzilor.

Cei prezenți s-au aliniat în fața unei scene improvizate, pe care erau instalate două difuzoare uriașe și un microfon, pentru a asculta concertul.

Ulterior, Mihail Vlah i-a rugat pe toți să se uite la biserică și imediat au sunat clopotele. Toată lumea și-a făcut semnul crucii, iar când clopotele s-au potolit, Vlah a anunțat că discursul lui va fi despre „apărarea ortodoxiei”. Spre mijlocul mitingului, în apropierea pieței a apărut un bărbat desculț, cu barbă și purtând o robă albă. În mâini acesta avea un toiag și o Biblie. Bărbatul semăna cu imaginea lui Iisus Hristos. El nu a participat la miting și nu a luat cuvântul, dar se afla în spatele vorbitorilor.

PAS vrea să „resubordoneze Mitropolia Moldovei la Mitropolia Română” – un fals în agendă 

Mihail Vlah a declarat că în această toamnă, „partidul PAS și deputații săi se pregătesc să resubordoneze Mitropolia Moldovei la Mitropolia Română”. 

Potrivit activistului din Vulcănești, Fiodor Terzi, „Mitropolia Basarabiei este, de fapt, o «Mitropolie Română»”, care „prin trimișii săi, mituiește preoții din sate și consiliul bisericesc”. „Și ei, după aceasta, declară că sunt deja sub Biserica Ortodoxă Română”, a spus Terzi, cerând persecutarea clericilor care părăsesc Mitropolia Moldovei. „Treaba ta, părinte, dacă ești în favoarea Bisericii Ortodoxe Române. Valiza, gara, București. Sau faceți cum facem noi” – le-a pus ultimatum acesta. 

Pregătește oare conducerea R. Moldova „represiuni” bisericești?

La 28 august, deputatul PAS, Vasile Șoimaru, a declarat la TVR MOLDOVA că „va veni momentul când noi, ca și Ucraina, vom renunța la Mitropolia Moldovei, care este, de fapt, Mitropolia Rusiei”. Ulterior, partidul de guvernământ, PAS, a declarat că „nu pregătește niciun proiect de lege sau inițiativă care ar lichida Metropolia”. Președinta țării, Maia Sandu, a declarat că „nu există niciun pericol nici pentru Mitropolia Moldovei, nici pentru Mitropolia Basarabiei”. Respectiv,  aceasta a fost doar o opinie personală a unui deputat.

În pofida acestui fapt, reprezentanții Partidului Socialiștilor, Ilan Șor și canalele de Telegram  controlate de acesta, au început să răspândească panică printre cetățeni, susținând că autoritățile de la guvernare ar intenționa să interzică Biserica Ortodoxă Rusă (BOR) și că în țară va rămâne doar Mitropolia Basarabiei. În anul 2023, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, a anunțat oficial destituirea preoților care s-au transferat împreună cu enoriașii lor la Mitropolia Basarabiei din cadrul Patriarhiei Române și interzicerea realizării slujbelor de către aceștia. Iar în ceea ce privește „mituirea” preoților, menționată de unul dintre vorbitori fără a aduce vreo dovadă: în 2023, autoritățile române au decis să aloce 2 milioane de euro pe an Mitropoliei Basarabiei și alte 2 milioane de euro pe an – schitului românesc Prodromu de pe Muntele Athos. Aceste fonduri sunt folosite pentru întreținerea și funcționarea centrelor și serviciilor eparhiale, pentru crearea și întreținerea muzeelor, restaurarea mănăstirilor, achiziționarea de clădiri pentru învățământul teologic și multe alte lucruri necesare bisericilor și enoriașilor.

„Pierderea suveranității și a terenurilor de pământ” – narațiuni vechi și sperietori despre UE

Participanții la miting au repetat mai multe narațiuni care denigrează Uniunea Europeană. Ilia Uzun a spus că „europenii vor veni” în Moldova și vor cumpăra terenuri de pământ „gratuit”, argumentând că „în Moldova, 1 hectar de pământ costă 3000 de euro, în timp ce în Europa costă 15 mii de euro”. Narațiunea despre „acapararea terenurilor” nu este nouă. În ianuarie 2023, de exemplu, fostul prim-ministru al R. Moldova, Ion Cicu, a amenințat că terenurile vor trebui să fie folosite pentru a rambursa „împrumutul” luat în vederea compensării cheltuielilor pentru gaz și energia electrică, deși, de facto, în acest scop, UE a alocat un grant, ceea ce presupune, de fapt, că banii nu trebuie să fie restituiți.

„Dacă aderăm la UE, ne vor fi luate pământurile” – această sperietoare este destul de răspândită. De fapt, în niciun document oficial al UE nu există obligații pentru statele membre de a permite vânzarea terenurilor către străini sau „confiscarea” acestora de către UE, iar în proiectele de legi moldovenești nu există inițiative care ar permite transferul terenurilor către străini. În plus, în conformitate cu noul Cod Funciar, adoptat în R. Moldova la sfârșitul anului 2023, străinii nu pot deține terenuri agricole în țara noastră.

În plus, Uzun a declarat că „Maia Sandu și cei asemenea ei s-au vândut curatorilor occidentali, vând independența noastră, țara noastră, activele noastre și, în final, vând poporul nostru.” Retorica despre „curatorii” occidentali a fost reluată și de așa-zisul activist Ivan Bessarab.

Mai mult, acesta susține că „nu avem nevoie de Europa”. La rândul său, un locuitor al or. Vulcănești, Ivan Petrovici, a încercat să discrediteze ajutorul oferit Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, UE alocă bani pentru drumuri și infrastructură, astfel încât „să nu existe uzine, fabrici și locuri de muncă”, pentru ca „noi să lucrăm pentru ei” și pentru ca europenii „să poată aduce produsele lor aici și să ni le vândă nouă”.

De facto, UE alocă fonduri și pentru crearea locurilor de muncă. Iată doar câteva exemple: în 2023, UE a anunțat alocarea a 8 milioane de euro sub formă de granturi pentru cofinanțarea a șapte programe guvernamentale de sprijin pentru antreprenoriat. Există și granturi pentru întreprinderile mici. În luna iulie a acestui an, a fost anunțată posibilitatea de a obține un grant de 20 de mii de dolari pentru 20 de inițiative de afaceri. În august, anul curent, 35 de companii din R. Moldova au primit granturi din partea Uniunii Europene în valoare de 14,2 milioane de lei. De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii vor fi sprijinite prin granturi de până la 10 mii de dolari SUA, cu scopul de a crea locuri de muncă suplimentare pentru aceste grupuri de populație. De altfel, aceste informații sunt menționate pe site-ul oficial al Agenției de Dezvoltare Regională Găgăuzia. Și acestea sunt doar câteva exemple de finanțare a sectorului de afaceri din partea Uniunii Europene.

Manipulări pe tema gazului și a drumurilor

La sfârșitul mitingului, Ilia Uzun a adus laude în adresa Evgheniei Guțul și a lui Ilan Șor. Acesta a declarat că timp de un an, Guțul și Șor „au ajutat poporul nostru”, oferind câte 2000 de lei (prin cardurile MIR, n.r.). De asemenea, Uzun a spus că datorită lui Guțul și Șor, vinurile moldovenești „au ajuns pe piața rusă” și că acesta este „un mare sprijin”.

Apoi a urmat discuția despre gazul pe care Șor l-a promis Găgăuziei. „Ce au făcut Sandu și partidul PAS? Au făcut tot posibilul ca gazul ieftin să nu ajungă la oamenii noștri”, a declarat Uzun.

De fapt, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a suspendat pentru trei luni licența companiei „Nordgaz Furnizare” pentru livrarea gazului natural, deoarece compania a început să furnizeze gaz clienților săi fără a avea stocuri în sistemul național de gaze. Adică, extrăgea gaz din sistemul de gaze al R. Moldova.

Uzun l-a lăudat, de asemenea, pe Șor pentru „peste 50 de kilometri de asfalt”, fapt care, conform acestuia, „nu s-a întâmplat niciodată în Găgăuzia”. De fapt, Găgăuzia a primit zeci de milioane de euro pentru construcția și repararea drumurilor înainte ca Guțul să vină la putere sub conducerea lui Șor. Iată doar câteva dintre sumele alocate Găgăuziei de către Fondul Rutier al R. Moldova:

• 2021 – 42 de milioane de lei
• 2022 – 92 de milioane de lei
• 2023 – 37 de milioane de lei 

În plus, la Comrat a fost construită o șosea ocolitoare cu o lungime de 18 kilometri, costul căreia este de 38 de milioane de euro. De asemenea, costul drumului ocolitor din Vulcănești care este în prezent în construcție este de 21 de milioane de euro. În total, peste 1,5 miliarde de lei au fost cheltuite pentru drumurile din Găgăuzia în ultimii trei ani. În același timp, locuitorii unor localități din Găgăuzia cer ca drumurile să fie reparate, deoarece Ilan Șor a promis că va investi 500 de milioane de euro în unitatea teritorială autonomă. Cu toate acestea, Guțul nu ține cont de această promisiune, cerând bani pentru reparația drumurilor de la guvern.

Construcția GagauziyaLand în Congaz a fost numită de Uzun drept un „super-obiect”, fără însă a preciza că acesta a fost construit cu încălcări privind siguranța. Există deja mai multe  victime înregistrate oficial. În seara zilei de 26 august, o fetiță de 10 ani a suferit o dublă fractură la picior pe unul dintre echipamentele de joc. Iar recent, doi bărbați în vârstă de 34 și 36 de ani au fost electrocutați în timp ce lucrau la rețeaua electrică, după care unul dintre ei a ajuns la terapie intensivă.

Mihail Vlah a îndemnat oamenii să vină la miting prin intermediul rețelelor de socializare mai multe zile la rând. Cu toate acestea, împreună cu susținătorii săi și persoanele care erau interesate mai mult de concert, în piață au fost maxim 50 de persoane. 

Elena Celac, pentru ZdG