Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Fostul secretar general adjunct al…

Fostul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă că este ținta unei „operațiuni de compromitere” orchestrată de Moscova, după ce mai mulți jurnaliști au realizat o investigație despre presupuse legături ale acestuia cu Rusia

Foto: George Călin

Fostul secretar general adjunct al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și actualul candidat la alegerile prezidențiale din România, Mircea Geoană, acuză mai mulți jurnaliști de investigație internaționali care au „demonstrat”, în urma unei investigații, legăturile dintre Rareș Mănescu, un fost coordonator al campaniei lui Geoană, și un propagandist rus care îl admiră pe Vladimir Putin, că duc o campanie de compromitere la adresa lui ce ar fi orchestrată de Moscova, relatează Digi24.ro.

Mircea Geoană a recunoscut că Rareș Mănescu a colaborat cu asociația care îi susține candidatura, fără să menționeze, însă, motivul pentru care fostul edil din Sectorul 6 „a fost solicitat să o părăsească”. 

Declarațiile lui Mircea Geoană au fost făcute joi, 3 octombrie, la sediul Biroului Electoral Central (BEC).

„Vă spun cu toată seriozitatea, acest tip de kompromat, generat și condus de la Moscova, este o operațiune de dezinformare care face parte din arsenalul de război hibrid pe care Federația Rusă îl declanșează împotriva democrațiilor occidentale (…) Este o linie roșie, cu privire la modul în care aici în România știm să discernem între compromitere, defăimare și operațiuni de linșaj și ceea ce înseamnă o campanie electorală (…) Trebuie să fie investigată până la ultimul detaliu operațiunea de compromitere a unui fost oficial NATO”, susține Mircea Geoană, potrivit Digi24.ro.

Geoană mai acuză că, pe lângă Moscova, și partidele din România încearcă să îl compromită.

„O să vă prezint public tot ce înseamnă mecanismul de finanțare din partea partidelor, campanii de defăimare făcute la televiziuni care sunt sub oblăduirea unor oligarhi români, aflați în exil la Belgrad sub protecție rusească sau de domnul Șor, la Chișinău. Vă spun ca să fiu extrem de clar (…) Vreau să fac un apel către presa română, care, în opinia mea, a căzut prea ușor în această capcană pe care dezinformarea rusă știe să o întindă cu destulă dibăcie”, a adăugat Mircea Geoană.

„Geoană atacă jurnaliștii de investigații”

Digi24.ro scrie că „scandalul” a pornit de la o investigație internațională realizată de jurnaliștii rețelei The Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), la care au participat reporteri Context.ro din România, Delfi, Dossier Center (înființat de Mihail Hodorkovski), Rise Moldova și reporter.london. 

Aceștia au scris că Rareș Mănescu, fost primar din Sectorul 6, a înființat o firmă alături de un om de afaceri rus în timp ce se ocupa de campania lui Mircea Geoană, pe vremea în care acesta era secretar general adjunct la NATO.

„Așa-zisă anchetă jurnalistică, sub finanțarea oligarhului Hodorkovski și declanșată de un așa-zis jurnalist de investigații Attila Biro, acuzat în presa din Bulgaria că ar face parte din operațiunea de încercare de asasinare a procurorului general al Bulgariei”, susține Mircea Geoană, potrivit Digi24.ro.

Cum se apără jurnalistul atacat de Mircea Geoană

Attila Biro este cofondator la Context.ro și colaborează cu OCCRP. El este doar unul dintre reporterii care au contribuit la ancheta citată.

„Platforma Context.ro nu este finanțată și nu a fost finanțată de dl Hodorkovski. Sursele noastre de finanțare sunt publice și la vedere. Datele noastre financiare sunt disponibile. Avem ca principal finanțator Comisia Europeană prin granturi în acest moment. Dl Geoană a reluat o teorie a conspirației și un fake news grosolan care a fost condamnat de rețeaua The Organized Crime and Reporting Project. Realitatea este că jurnaliștii de la Context.ro au investigat una dintre cele mai mari operațiuni de fraudă financiară de câteva sute de milioane de euro. În timp ce am investigat această operațiune, o serie de publicații care ventilează fake news-uri în Bulgaria au inventat această teorie legată de fostul procuror general al Bulgariei. Faptele sunt că noi am investigat de ani de zile crima organizată care acționează transfrontalier între România și Bulgaria”, a fost reacția lui Attila Biro, pentru Digi24.ro. 

OCCRP este o rețea globală care adună jurnaliști de investigație de pe tot globul. A fost înființată în 2006 de Drew Sullivan și jurnalistul român Paul Radu. 

Acești jurnaliști, pe care Geoană îi acuză acum de „kompromat”, au lucrat la numeroase investigații prin care au demascat afacerile oligarhilor și oficialilor ruși pe tot globul.

Unul dintre cofondatori, Drew Sullivan, se află pe lista „indezirabililor” din Federația Rusă.  Pe lângă premiile obținute în ultimii ani pentru investigații, în 2023 rețeaua OCCRP a fost inclusiv nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. 

Ce spune Geoană despre legăturile cu Rareș Mănescu

„I-am cunoscut pe doamna Ramona și Rareș Mănescu la Bruxelles. Doamna Mănescu este fost ministru de Externe al României și fost europarlamentar. Am avut contact, așa cum am avut contacte cu zeci de parlamentari. Domnul Mănescu a avut, într-adevăr, o relație episodică cu România Renaște și a fost solicitat să o părăsească, dar nu în timpul unei așa-zise campanii la București. Relația domnului Mănescu este problema dânsului (…) Este parte dintr-o acțiune de compromitere pe model FSB”, mai susține Mircea Geoană, citat de Digi24.ro.

Cu o seară înainte, Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a platformei care îi susține candidatura lui Mircea Geoană  – România Renaște – a oferit la Digi24 mai multe detalii cu privire la implicarea lui Rareș Mănescu.

Ea susține că a existat o colaborare între România Renaște și Rareș Mănescu pentru 3 luni, timp în care acesta „a organizat câteva evenimente”. Alina Achim a mai explicat că s-a renunțat la colaborarea cu Rareș Mănescu pentru că „nu s-a ridicat la așteptările” platformei România Renaște. 

Despre vizitele din 2009, pe care Mircea Geoană le-a avut la Moscova, Alina Achim a menționat că „nu au relevanță” pentru campania prezidențială din 2024, scrie Digi24.ro.