Filme românești premiate la Cannes, Veneţia și Berlin, acum la Chișinău

A zecea ediție a Zilelor Filmului Românesc începe la Chișinău cu cele mai de succes filme, lansări de carte și masterclass-uri care vor avea loc între 26-29 septembrie la cinematograful Cineplex Loteanu, dar și la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. În premieră, evenimentul anual, care aduce cele mai noi și importante producții cinematografice românești publicului din R. Moldova, se extinde și în nouă orașe din țară.

Filmele românești din ultimul an, selectate la mari festivaluri precum de la Berlin, Veneţia și Cannes, vor putea fi văzute în premieră în R. Moldova. Proiecţiile vor fi cu intrare liberă și acestea vor fi urmate de discuţii cu regizori, actori și producători. Toate filmele vor fi subtitrate în limba engleză.

„Mă bucur să fiu aici pentru a zecea toamnă. Totul a pornit de la pasiune de cinema, voiam să avem film românesc proiectat pe ecranele mari, nu pe youtube, nu pe internet, nu pe telefon. În 2024, e din ce în ce mai greu să ținem filmele pe ecranele mari, iar evenimentele de genul acesta sunt din ce în ce mai importante, fiindcă păstrează cinematografia ca artă”, a declarat Marin Crișan, co-organizator ZFR, director ROVA FILM.

Programul ZFR este structurat în câteva secțiuni, printre care și FILME NOI, proiecții, care vor fi prezentate, în premieră  la Chișinău. Ediția din acest an va fi deschisă de filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” (2024), de Emanuel Pârvu, care va fi prezent pentru a treia oară la Chișinău, pentru o discuție cu publicul, urmat de „Familiar” (2023), de Călin Peter Netzer, „Anul Nou care n-a fost” (2024) de Bogdan Mureșanu, care, la fel, va fi prezent la eveniment. 

Secțiunea FOCUS va prezenta filmele regizorului Cristi Puiu, care este invitatul special al ediției: „MMXX (2023), „Marfa și banii” (2001) și „Moartea domnului Lăzărescu” (2005). 

Secțiunea RETRO, dedicată cinematografiei clasice, va celebra Generația anilor ‘70 prin proiectarea a trei filme: documentarul „Apa ca un bivol negru” (1970) și filmele de ficțiune „Nunta de piatră” (1971) și „Duhul aurului” (1974). 

La secțiunea pentru copii, cei mici vor putea bucura de un film clasic „De-aș fi… Harap Alb” (1995), de Ion Popescu-Gopo.

Ecaterina Dimancea-Dumbrăveanu, coordonatoare de proiecte la Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, a subliniat că ZFR este singurul festival care aduce filme românești în țara noastră: „Institutul nostru a fost alături de ZFR încă de la începuturi, este a zecea ediție pe care o sprijinim cu drag. E foarte greu să organizezi un festival de film românesc cu filme noi lansate, pentru că R. Moldova e un teren un pic neexplorat în acest sens, dar cu anii am demonstrat că filmul românesc în R. Moldova are public fidel. Deja de zece ani asistăm la o creștere majoră a acestui festival extraordinar care a ponit de la a aduce filme mari, dar s-a extins și a început să aducă filme vechi, importante, care au marcat cinematografia română, filme de studenti, avem o colaborare foarte frumoasă cu cei de la AMTAP și cu UNATC din București, filme documentare romanesti. În fiecare an, asistăm la dezbateri, discuții și lansări de carte cu cei mai importanți regizori ai momentului. Acest festival este o simbioză dintre o casă de producție din R. Moldova și o casa de producție din România. Nimic din ceea ce se vede pe ecrane nu s-ar fi întâmplat dacă cei doi regizori – Dumitru Grosei și Marian Crișan – nu ar fi avut ambiția să colaboreze și să aducă și să aducă în R. Moldova cele mai noi și mai bune pelicule românești.”

Totodată, ZFR, în parteneriat cu Librăriile Cărturești, organizează lansarea unei cărți de cinema, recent tradusă în limba română – „Istoria filmului. O introducere” (volumul I) la Cărturești Muzeu, avându-l drept invitat special pe Andrei Rusu, coordonatorul traducerii. De asemnea, toți doritorii vor putea lua parte la un masterclass-ul despre sunetul filmului, susținut de inginerul de sunet Mihai Bogos, la AMTAP.

Secretarul de Stat al Ministerului Culturii din R. Moldova, Andrei Chistol, a subliniat că autoritățile vor susține în continuare domeniul cinematografiei: „Îmi face o deosebită plăcere să fiu la acest eveniment foarte important, care se desfășoară în R. Moldova. La celelalte ediții spuneam că ar fi bine ca ZFR să se extindă toată țara și iată că acest lucru se întâmplă. Treptat, vedem o extindere a acestui festival. Ne bucurăm că putem susține și că putem contribui la această inițiativă. Ne dorim ca să avem cât mai multe rezultate și cât mai mult public la acest festival frumos. Doar împreună le putem promova și putem să asigurăm o dezvoltare ascendentă a acestui domeniu al cinematografiei. Îndemn toți iubitorii de film să vină la aceste pelicule care vor fi prezentat în cadrul acestui eveniment.”

ZFR va merge în această toamnă pentru prima dată în nouă orașe din R. Moldova, în afară de Chișinău. Vor mai fi proiecţii la Hâncești (26 septembrie), Nisporeni (27 septembrie), Călărași (28 septembrie), Orhei (29 septembrie), Ungheni (3 octombrie), Florești (4 octombrie), Bălți (5-6 octombrie), Căușeni (10 octombrie) și Cahul (12-13 octombrie). 

Dumitru Grosei, coordonatorul general ZFR și președintele ALTERNATIVE CINEMA, a recunoscut că este mândru de această realizare pentru a zecea ediție ZFR: „Am trecut prin multe greutăți, dar, uite, că zece ani – zece orașe. În aceste orașe, vom avea reprezentate trei filme, unul nou și două retro: «Warboy» (2023), despre război din prisma unui adolescent, «Moartea domnului Lăzărescu» (2005) și filmul pentru copii «De-aș fi… Harap Alb»”. 

Zilele Filmului Românesc Chişinău este un eveniment anual care îşi propune să facă mai cunoscută cinematografia din România, deopotrivă cea nouă şi cea clasică, în rândul publicului din R.Moldova, dar şi să contribuie la stabilirea de legături şi de colaborări între oamenii de film de pe cele două maluri ale Prutului. ZFR este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi din R. Moldova ALTERNATIVE CINEMA și casa de producţie ROVA FILM din România.

Alina VLAS, stagiară ZdG