„Faptele documentate subliniază încercările masive de influențare a votului cetățenilor”. Constatările observatorilor după alegerile din 20 octombrie

Organizațiile care au monitorizat alegerile din 20 octombrie denunță amploarea implicării ingerințelor externe și utilizarea masivă a resurselor ilegale în scrutinul prezidențial și referendumul constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană. Acestea enumeră „existența unor scheme complexe de spălare de bani și finanțare ilegală din surse externe, în special din Federația Rusă, incluzând transferuri de milioane de dolari”. Prin acestea, instituțiile observatoare explică discrepanța dintre sondajele preelectorale  și rezultatele scrutinelor din 20 octombrie. 

Totodată, Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) face apel către instituțiile de resort să finalizeze investigațiile și să aplice sancțiuni celor implicați în finanțarea ilegală și „încercările masive de interferență străină răuvoitoare asupra valorilor și instituțiilor democratice” – pentru a proteja votul din turul II al alegerilor prezidențiale.  

Primele concluzii referitoare la încălcările înregistrate în cadrul scrutinului din 20 octombrie au fost prezentate a doua zi după alegeri de către Misiunea Promo-LEX de Observare. 

În ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional, 20 octombrie 2024, Misiunea Promo-LEX de Observare (MO) a delegat câte un observator pe termen scurt (OTS) în 614 secții de votare (SV), selectate în baza unui eșantion stabilit de către o companie sociologică. În plus, în toate cele 30 de secții de votare în care și-au exercitat dreptul de vot alegătorii din regiunea transnistreană a fost repartizat câte un observator static.  

O atenție aparte a fost acordată secțiilor de votare din străinătate, unde au fost delegați 91 de observatorii statici. 

778 de incidente pe parcursul votării, în mare parte, încălcări procedurale

În urma prelucrării tuturor rapoartelor recepționate de la observatori, MO Promo-LEX a constatat un număr de 778 de incidente în timpul votării. 

Pe parcursul zilei de 20 octombrie, Asociația Promo-LEX a fost sesizată cu privire la situații legate de modul în care au fost acordate buletinele de vot pentru alegeri și referendum, precum și privind modul de formulare a întrebării privind oferirea buletinelor. Potrivit responsabililor, în unele cazuri, întrebările au fost adresate într-un mod confuz, discriminatoriu. Astfel, nu toți cetățenii au înțeles că se desfășoară două scrutine simultan. 

S-au înregistrat, de asemenea, cazuri de abandon sau deteriorare a buletinelor de vot – în circa 13,2% din secțiile de votare.

Totodată, s-a constatat prezența materialelor de publicitate, afișajelor și panourilor electorale în raza secțiilor de votare pe toată durata zilei – în 36 de cazuri. La fel, au fost înregistrate 10 cazuri de acces restricționat pentru observatori în secțiile de votare, 31 de cazuri în care urnele de vot nu au fost sigilate potrivit procedurilor legale, au fost rupte sigiliile ori au fost deteriorate pe parcurs. 

În 51 de cazuri s-a constatat prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în incinta sau în raza de 100 de metri de la secția de votare. Fotografierea buletinelor de vot sau alte acțiuni de nerespectare a secretului votului au fost cele mai răspândite încălcări – 175 de cazuri. 

„Agitație electorală sau PR negru în apropierea sau chiar în interiorul secției de votare”

Nu s-a trecut fără agitație electorală sau PR negru în apropierea sau chiar în interiorul secțiilor de votare – 30 de cazuri. Cu privire la transportarea ilegală a alegătorilor au fost raportate 11 cazuri, iar întreruperea proceselor de filmare a operațiunilor electorale a fost constatată în 98 de cazuri. 

Au avut loc și 10 cazuri de acte de violență, de intimidare a alegătorilor sau a altor persoane, iar în 45 de cazuri au fost constatate deficiențe în funcționarea sistemului automatizat de stat „Alegeri”, adică situații când sistemul indică faptul că alegătorul a votat, iar acesta susține că nu a votat. În 76 de cazuri s-au înregistrat discrepanțe de adrese, alegători decedați, semnături în locul altor persoane. Au avut loc și 61 de cazuri de votare nejustificată în grup. 

De asemenea, în șapte cazuri s-a încetat ori suspendat nejustificat procesul de votare. În alte șapte cazuri a fost refuzată eliberarea copiilor tuturor proceselor-verbale de numărare a voturilor. În 89 de cazuri s-au înregistrat alte încălcări. 

Tot la 21 octombrie, Rețeaua Europeană a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO) și-a prezentat constatările. 

„Alegerile din 20 octombrie s-au desfășurat în contextul unor încercări masive de interferență străină răuvoitoare și al unor atacuri susținute asupra valorilor și instituțiilor democratice.”

Sunt unele dintre concluziile Rețelei Europene a Organizațiilor de Monitorizare a Alegerilor (ENEMO), conform unui comunicat de presă.

„Organismele de gestionare a alegerilor au gestionat procesul în mod transparent și profesionist. Încălcările procedurale minore sau neregulile din ziua alegerilor nu au afectat integritatea procesului” – aceasta a fost declarația lui Dritan Taulla, șeful misiunii internaționale, în cadrul prezentării Declarației constatărilor și concluziilor preliminare.

Momcilo Radulovic, analist politic și de campanie al Misiunii internaționale de observare a alegerilor, a declarat că multe dintre promisiunile și aspectele platformelor candidaților prezidențiali s-au extins dincolo de competențele legale și constituționale ale funcției prezidențiale.

„Peisajul social și politic mai larg din R. Moldova continuă să fie afectat în mod semnificativ de actori statali străini” 

Pe lângă candidații înregistrați oficial pentru competiția prezidențială și partidele care au făcut campanie pentru referendum, misiunea a observat și a primit rapoarte cu privire la activitățile unor terțe părți neînregistrate, implicate activ în promovarea mesajelor electorale și de referendum.

„Tentativele de subminare a integrității electorale și a stabilității sistemului instituțional prin scheme publice și pe scară largă de cumpărare a voturilor, care fac în prezent obiectul unei anchete active din partea autorităților, sunt extrem de îngrijorătoare”, notează observatorii.

„Cadrul juridic pentru finanțarea campaniilor electorale se aliniază în mare parte recomandărilor Comisiei de la Veneția și GRECO. În general, Comisia Electorală Centrală a reușit să proceseze eficient rapoartele concurenților electorali privind finanțarea campaniei. Cu toate acestea, peisajul social și politic mai larg din R. Moldova continuă să fie afectat în mod semnificativ de actori statali străini sau de persoane și grupuri implicate în activități economice, sociale și politice ilegale sau perturbatoare, care încearcă sistematic să submineze instituțiile democratice ale țării și statul de drept. Mediul electoral a fost, de asemenea, afectat negativ de astfel de activități, după cum au susținut mulți interlocutori ai ENEMO, care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile «finanțării din umbră»” – a concluzionat Radulovic.

Misiunea ENEMO de observare a alegerilor va continua să rămână în țară pentru a urmări eventualele plângeri, apeluri și va emite încă o declarație privind constatările și concluziile preliminare la 4 noiembrie, a doua zi după turul doi al alegerilor.

Marți, 22 octombrie, și Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la amploarea ingerinței externe în procesul electoral din R. Moldova, evidențiată în urma scrutinului de duminică. 

„Deși existau deja semnale clare privind implicarea ilegală a surselor externe în finanțarea unor partide politice și manipularea procesului electoral, rezultatele acestor alegeri demonstrează un nivel alarmant al influenței acestora, care subminează grav integritatea procesului electoral”, comunică reprezentanții CALC. 

„Transferuri de milioane de dolari, organizarea protestelor și mitingurilor plătite și oferirea de cadouri electorale”

Făcând referire la investigațiile jurnalistice și ale organelor de ocrotire a normelor de drept, coaliția vorbește despre „existența unor scheme complexe de spălare de bani și finanțare ilegală din surse externe, în special din Federația Rusă”. 

Potrivit CALC, acțiunile de corupere reprezintă o amenințare directă la adresa procesului democratic. 

„Faptele documentate, care includ transferuri de milioane de dolari, organizarea protestelor și mitingurilor plătite și oferirea de cadouri electorale, subliniază încercările masive de influențare a votului cetățenilor”, accentuează reprezentanții CALC. 

Potrivit CALC, ingerințele externe și utilizarea masivă a resurselor ilegale au avut un impact determinant în distorsionarea rezultatelor alegerilor și referendumului din 20 octombrie. Astfel se explică și discrepanța semnificativă între rezultatele sondajelor de opinie și rezultatele finale ale alegerilor și referendumului. 

„Aceste diferențe atestă o distorsionare a voinței electoratului sub influența resurselor financiare ilicite și acțiunilor de corupție. Rezultatele scrutinului nu mai reflectă astfel voința reală a cetățenilor, ci efectul manipulărilor externe și al fraudelor”, subliniază reprezentanții CALC. 

Totodată, CALC face „apel ferm către autoritățile competente să finalizeze investigațiile și să aplice sancțiuni corespunzătoare tuturor celor implicați în aceste acțiuni ilegale, pentru a restabili încrederea cetățenilor în procesul electoral și în democrația din R. Moldova.” 

Tot la 22 octombrie, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că peste 400 de persoane sunt bănuite că și-au vândut votul la alegerile de duminică. 

„Peste 400 de persoane sunt documentate la moment pentru primirea mijloacelor bănești în schimbul voturilor, riscând amenzi administrative de până la 37 500 de lei.

Precizăm faptul că majoritatea celor vizați colaborează cu ancheta și oferă informații care pot servi drept probatoriu”, anunță oamenii legii într-un comunicat de presă. 

Despre coruperea alegătorilor a vorbit și Maia Sandu în noaptea de după ziua alegerilor, precizând că organele responsabile dețin probe și informații cu privire la faptul „că ținta grupării criminale a fost să cumpere 300 de mii de voturi”, dar instituțiile de drept ale statului nu au venit cu mai multe informații. 

Anterior, pe 3 octombrie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției și Veronica Dragalin, șefa Procuraturii Anticorupție, au susținut un briefing de presă în care anunță că peste 130 de mii de cetățeni au primit bani din Federația Rusă prin intermediul schemelor de corupere a alegătorilor puse la cale de Ilan Șor și că doar în luna septembrie, poliția a documentat transferuri de peste 15 milioane de dolari de la Moscova către rețeaua lui Șor din R. Moldova. Refugiat la Moscova, Șor a reacționat în aceeași zi, declarând că în realitate, amploarea transferurilor de bani și a numărului de oameni implicați este mult mai mare decât cea anunțată de poliție și procurori.

Dacă pentru luna septembrie, oamenii legii au documentat transferul a circa 15 milioane de dolari, în luna octombrie ar fi vorba despre peste 24 de milioane de dolari pentru influențarea rezultatelor scrutinului electoral de către condamnatul Ilan Șor, majoritatea banilor venind în perioada 14-17 octombrie. Din luna aprilie a acestui an, în R. Moldova aproape 140 de mii de persoane și-au făcut conturi la banca rusească PSB, dar banii ar fi ajuns la mult mai multe persoane, utilizatorii conturilor fiind și intermediari.

Aproximativ 520 de persoane au fost amendate de oamenii legii pentru că și-ar fi „vândut” votul.

La 24 octombrie, Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a susținut un alt briefing de presă în care vorbit despre „măsurile constatate în fază de urmărire penală cu referire la schema de finanțare, în contextul coruperii alegătorilor, pentru influențarea rezultatelor scrutinului electoral, atât pentru opțiunea NU la referendum, cât și alegerea președintelui R. Moldova”. 

Conform rezultatelor preliminare ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), în cadrul referendumului constituțional din 20 octombrie, 50,38% sau 750 137 de alegători au votat „Da” pentru modificarea Constituției în vederea aderării R. Moldova la UE, în timp ce 49,62% sau 738 737 de alegători au optat pentru opțiunea „Nu”.

În cadrul scrutinului prezidențial, cele mai multe voturi – 656 852 sau 42,49% dintre alegători au votat pentru Maia Sandu, pe locul II clasându-se Alexandr Stoianoglo cu 25,95% sau 401 215 de voturi. Aceștia doi urmează să se dueleze în turul II, la 3 noiembrie.