Principală  —  IMPORTANTE   —   Experți/ Cât de periculoase sunt…

Experți Cât de periculoase sunt dronele depistate recent pe teritoriul R. Moldova și cum ne putem proteja de ele

După ce săptămâna trecută, trei aparate de zbor au fost găsite de teritoriul Republicii Moldova, în satul Fîrlădeni, raionul Căușeni, în preajma satului Borosenii Noi, raionul Rîșcani și în Coșernița, raionul Criuleni, iar marți, o a patra dronă a fost depistată la Chișinău, în perimetrul unui centru comercial din sectorul Ciocana, Ziarul de Gardă a discutat cu trei experți în securitate pentru a afla cât de periculoase sunt aceste aparate de zbor și ce decizii ar trebui să ia autoritățile pentru a ne proteja spațiul aerian.

Fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuță, spune că dronele care au fost depistate pe teritoriul R. Moldova în ultimele zile sunt foarte simple, ușor de depistat și ieftine. Acestea sunt drone de însoțire a aparatelor de zbor cu încărcătură letală, susține expertul.

„Rusia și-a schimbat tactica de folosire a dronelor în ultima jumătate de an. Ei o fac în trei valuri. În primul val, ei trimit drone de tipul celor depistate la noi, care sunt foarte ieftine și care fac un zgomot mare. Scopul lor este de a sustrage atenția sistemului de apărare antiaeriană a Ucrainei. Deci, Ucraina le vede, dar nu cunoaște dacă sunt cu încărcătură letală sau nu. În al doilea val, rușii trimit atât drone fără încărcătură letală, cât și drone care au încărcătură letală, care pot să aducă daune edificiilor și cetățenilor. Și în al treilea val deja zboară rachetele balistice și dronele cu încărcătură letală. Atunci însă sistemul de apărare antiaeriană este obosit, și-a folosit resursele și, în așa mod, marja de atingere a țintelor este mult mai mare”, explică Vitalie Marinuță.

De aceeași părere este și expertul în securitate de la Comunitatea Watchdog, Artur Leșcu: „Acest tip de drone sunt cele pe care Federația Rusă le folosește pentru a supraîncărca apărarea antiaeriană ucraineană și plus la asta pentru a-i forța pe ucraineni să cheltuie muniție prețioasă pe drone goale”.

„Atâta timp cât este războiul în Ucraina, vom trăi în această realitate”

Vitalie Marinuță este de părere că „dronele rătăcite” vor fi depistate periodic pe teritoriul țării noastre atâta timp cât avem un război la hotar. „Noi suntem în imediata vecinătate a unui conflict armat și luând în considerație că actualmente tehnologiile sunt folosite la scară înaltă, nu suntem feriți de faptul că unele rachete, unele drone care sunt lansate spre Ucraina vor ajunge și la noi. Trebuie să înțelegem că noi, atâta timp cât este războiul în Ucraina, vom trăi în această realitate. Alta nu e”, subliniază fostul ministru al Apărării.

Expertul nu exclude că drona fără încărcătură letală care a fost depistată la Chișinău a fost trimisă intenționat pe teritoriul nostru. „Am putea presupune că aceste drone chiar dacă sunt fără încărcătură letală, au fost special lansate spre Republica Moldova ca parte a acestui război hibrid, pentru a ne testa capacitatea noastră de reacție”, este de părere Marinuță.

Artur Leșcu susține aceeași ipoteză. „Devierea dronelor atât de mare de la traiectorie nu e un lucru obișnuit. Evident, nu putem ști ce a fost în capul operatorului care le-a lansat, dar penetrarea atât de adâncă a spațiului nostru aerian de un obiect zburător neprietenos cred că a fost intenționată și eu o văd ca o batjocură și un act provocator”, accentuează expertul în domeniul militar.

Cum ne putem apăra

Experții consultați de Ziarul de Gardă consideră că pentru ca să ne protejăm spațiul aerian, autoritățile trebuie să aibă voință politică de a investi resurse mari pentru o perioadă lungă de timp, întrucât doar radarele sunt insuficiente. „Într-un sistem de apărare antiaeriană mai trebuie să fie sistemul de interceptare, sistemul de nemicire, sistemul de înștiințare a populației. În fiecare sat ar trebui să fie și o sirenă, să fie și adăposturile, care la noi sunt delăsate. Este o investiție enormă și care ar dura, probabil, cel puțin un deceniu”, spune Vitalie Marinuță.

Dumitru Mînzărari, expert în securitate și lector la Colegiul Baltic de Apărare, este de părere că state precum R. Moldova sunt vulnerabile, întrucât teritoriul mic nu le permite să aibă o „adâncime strategică” suficientă pentru a se apăra de sine stătător.

„Moldova este în mare dezavantaj în sensul contracarării dronelor și altor obiecte aeriene neautorizate, datorită teritoriului său mic, ducând lipsă de «adâncime strategică ». În același timp, R. Moldova își poate permite cu greu doar câteva elemente de apărare anti-aeriană – radare, sisteme de rachete anti-aeriene . În caz de agresiune armată, sistemul de protecție anti-aeriană ar putea fi prima țintă a atacurilor aeriene. Chiar dacă Moldova ar procura un astfel de sistem, el ar avea un timp de supraviețuire redus, datorită timpului redus de zbor al dronelor kamikadze pe teritoriul Moldovei”, este de părere expertul.

Potrivit lui Dumitru Mînzărari, țara noastră se poate proteja de atacuri mari doar prin aderarea la alianțe de apărare. „NATO ar fi singura opțiune reală de protecție contra agresiunilor armate, inclusiv atacurilor cu drone. Teoretic, Moldova ar putea încheia parteneriate bilaterale cu alte țări pentru a solicita ca acestea să îi survoleze și protejeze spațiul aerian, dar această opțiune aduce un șir de probleme politice și logistice. Adică, soluția cea mai viabilă ar fi ca autoritățile să inițieze campanii de comunicare strategică neîntrerupte și masive, pe toată țara, pentru a explica populației necesitatea alierii în condițiile de insecuritate regională curente. Este critic necesar ca, guvernarea să găsească curajul și viziunea strategică necesare, să facă acest pas.”

Și Vitalie Marinuță spune că apropierea de Alianța Nord-Atlantică este singura soluție de apărare pe termen lung. „Din punctul meu de vedere, trebuie să abolim neutralitatea, să facem toate demersurile necesare cât mai repede pentru a adera la o alianță colectivă de apărare. Eu spun că la momentul actual este o singură alianță care ar putea să ne fie nouă ca scut și asta este NATO”, susține expertul.