Expert în psihologia maselor, despre cazul Georgescu: „Mulți români trăiesc rău și apare imaginea unui salvator. În locul lui Georgescu putea fi oricare nume”
Teodor Răileanu, psiholog, profesor universitar și cercetător în psihologia maselor, a explicat, la o publicație din România, succesul lui Călin Georgescu, un necunoscut practic, ceea ce nu l-a împiedicat însă să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale, declanșând un cutremur politic, ulterior Curtea Constituțională anulând scrutinul, în urma documentelor desecretizate din CSAT.
Călin Georgescu și imaginea sa, bine pregătite în prealabil
Aparent, a spus Teodor Răileanu, au fost deajuns cele câteva cuvinte din discursul electoral al lui Călin Georgescu, precum „țară”, „neam”, „demnitate”, „România”, „poporul”. „Aparent se pare că au fost deajuns, însă aceste cuvinte în sine nu reprezintă nimic fără un context, fără o paradigmă. Pentru că atât candidatul despre care vorbim cât și întreaga sa imagine publică, a fost construită într-un mod foarte bine pregătit și gândit în prealabil”, a spus Răileanu.
„Avem nevoie de dovezi din partea autorităților”
Teodor Răileanu a continuat spunând că este vital de răspuns la întrebarea cine s-a aflat în spatele lui Călin Georgescu, având în vedere amploarea operațiunii, iar în acest sens serviciile românești de informații, dar și cele ale aliaților occidentali, trebuie să ofere explicații viabile și documentate.
„Asta este marea întrebare și sperăm că serviciile secrete românești, și nu numai românești, ci și occidentale, vor răspunde cât mai repede. Pentru că o operațiune de o asemenea amploare, după cât am văzut din documentele desecretizate de către CSAT, presupune un actor statal. Și atunci, din punctul meu de vedere, avem nevoie de dovezi din partea autorităților, dovezi irefutabile, științifice, argumentate foarte bine prin documente și analize de specialitate, astfel încât să știm cine a stat în spatele acestui personaj cu caracter cu caracter simbolic, de-a dreptul iconic i-ași spune”, este de părere Teodor Răileanu.
„Putea fi oricare alt nume, să știți”
Psihologul a subliniat și mesianismul din mesajul lui Călin Georgescu, spunând că acesta este o componentă principală a construirii imaginii acestui candidat-simbol, care aparent circula în mediul underground online de mulți ani.
„El este un simbol, reprezintă o acțiune simbolică, putea fi oricare alt nume, să știți. Pentru că acest context psiho-social a fost creat de foarte mult timp. Se vorbește foarte mult de diaspora, care a votat foarte mult cu acest individ, dar nu au votat foarte mult și românii din țară. Și atunci întrebarea este de ce au votat până la urmă? Am analizat discursul naționalist al unor candidați, nu doar al lui Georgescu, și, la urma urmei, dacă ar fi să luăm chintesența acestor discursuri, nu e rău să fii naționalist”, a declarat Teodor Răileanu, adăugând că e conștient că va stârni multe controverse cu această afirmație.
„Realitatea cotidiană nu se pupă cu această realitate idilică”
El a explicat că sentimentul iubirii de țară, de apropiați, este unul din cele mai puternice sentimente, bazat pe convingeri, credințe adânc înrădăcinate în afectiv. Prin urmare, patriotismul este unul din cele mai puternice, sentimente care se construiește în timp, de la școală și apoi ulterior în societate.
„Patriotismul este extraordinar de puternic dar, ce se întîmplă: atunci când țara idilică pe care o vizualizezi doar simbolic, acea Românie minunată, grădina raiului, care chiar există (…), în momentul în care realitatea cotidiană nu se pupă cu această realitate idilică, tendința noastră va fi să favorizăm această ideație, acest idilic”, a explicat Teodor Răileanu.
„Și apare imaginea unui salvator”
Pe acest fond, pentru că sunt mulți români care trăiesc greu, în ciuda faptului că țara s-a dezvoltat, cu 42% din adulți analfabeți funcțional, cu lipsa infrastructurii sanitare la sate, cu emigrația masivă, se suprapune frustrarea generală. „Și apare imaginea unui salvator, nu contează numele, care folosește cuvinte ca „neam”, „patrie”. Condimentate cu un profund sentiment religios, pentru că cine se va împotrivi cuvântului Domnului?”, a explicat psihologul.
