EXPERT GRUP Cine sunt beneficiarii reali ai taxei anti-dumping la importul de ciment din Moldova în Ucraina și ce putem face pentru a soluționa această problemă

Centrul analitic „Expert Grup” a scris într-o notă analitică despre „circumstanțele conflictului între R. Moldova și Ucraina legat de instituirea de către autoritățile ucrainene a unei taxe anti-dumping la importul de ciment originar din Moldova”.

Mai jos, vă prezentăm textul notei analitice.

Esența și circumstanțele conflictului

La 21.05.2019 autoritățile Ucrainei au adoptat decizia „Cu privire la aplicarea măsurilor antidumping definitive împotriva importurilor în Ucraina de ciment originar din Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Moldova”, în vigoare din 27.06.2019 . Potrivit acestei decizii, la importul de ciment originar din Republica Moldova (pozițiile tarifare 2523100000 – Ciment nepulverizat denumit „clinker” și 2523290000 – Ciment Portland (cu excepția cimentului alb, colorat sau nu artificial) a fost instituită, pe un termen de cinci ani, o taxă anti-dumping de 94,46% din valoarea în vamă a mărfurilor. Pentru justificarea aplicării acestei măsuri, autoritățile ucrainene s-au bazat pe cererea depusă de asociația producătorilor de ciment din Ucraina, în care intră patru grupuri industriale mari (Dickerhoff Cement Ukraine, Heidelbergcement Ukraine, Podilsky Cement, Ivano-Frankivskcement) și legislația națională (Legea privind protecția producătorilor interni împotriva importurilor de dumping). Argumentele invocate au inclus:

• Creșterea volumului importurilor de ciment din categoriile menționate originar din Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Moldova în cursul perioadei de anchetă (01.04.2017-31.03.2018) cu 286,14% în termeni absoluți, cu 229,47% în raport cu consumul de ciment pe piața internă a Ucrainei și cu 253,68% în raport cu producția totală de ciment în Ucraina;
• Deteriorarea unor indicatori financiari și economici ai producătorilor naționali: scăderea cotei producătorilor naționali pe piața internă a Ucrainei cu 10,41%; scăderea nivelului de ocupare a forței de muncă cu 1,53%; creșterea volumului de marfă în depozite cu 29,22%;
• Prezența unui potențial de export semnificativ în țările exportatoare, care se manifestă prin capacități de producție neutilizate semnificative;
• Prețurile mai mici de import ale cimentului originar din Federația Rusă, Republica Belarus și Republica Moldova, atât comparativ cu prețurile producătorilor naționali pe piața internă a Ucrainei, cât și comparativ cu costurile.

Cu toate că măsura a fost instituită pe un termen de cinci ani, iar în anul 2023 partea ucraineană și-a exprimat angajamentul de a elimina taxa anti-dumping aplicată la importul de ciment din Moldova până la finele anului 2023, taxa nu a fost eliminată. Mai mult decât atât, la expirarea termenului de 5 ani în 2024, a fost depusă o nouă cerere de către asociația producătorilor de ciment din Ucraina , iar aplicarea taxei a fost extinsă până la examinarea speței de către autoritățile Ucrainei și luarea unei decizii.

De ce investigația anti-dumping nu corespunde rigorilor OMC

Nu pretindem, în acest comentariu, să facem o investigație alternativă privind existența sau inexistența practicii de dumping din partea producătorilor de ciment din Moldova pe piața Ucrainei. Nu avem nici toate datele necesare, în mare parte confidențiale (prețurile producătorilor concreți pe o piață concretă, costurile de producție, situația financiară și economică a producătorilor etc.) și nici scopul comentariului nu este de a demonstra neimplicarea producătorilor moldoveni în practici de dumping. Cu toate acestea, putem evalua măsura în care modul de adoptare a deciziei privind aplicarea măsurilor anti-dumping definitive de către autoritățile Ucrainei corespunde rigorilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului.

Articolul VI din GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț) 1994 permite, în principiu, impunerea taxelor anti-dumping de către țări în anumite condiții, iar Acordul privind implementarea articolului VI din GATT 1994 , cunoscut în mod obișnuit ca „Acordul anti-dumping”, stabilește proceduri detaliate privind modul de inițiere a cazurilor anti-dumping, modul de desfășurare a investigațiilor, modul de stabilire și aplicare a taxelor anti-dumping. Bazându-ne pe prevederile Acordului anti-dumping, putem identifica mai multe aspecte contestabile ale deciziei luate de partea ucraineană pe speța ciment:

Analiza cumulativă a impactului comerțului cu trei țări luate împreună: Republica Moldova, Republica Belarus și Federația Rusă. Articolul 3.3 din Acordul anti-dumping stabilește condițiile în care poate fi efectuată o evaluare cumulativă a efectelor importurilor de dumping din mai multe țări. Autoritățile trebuie să arate că marja de dumping din fiecare țară nu este minoră, că volumul importurilor din fiecare țară nu este neglijabil și că o evaluare cumulativă este potrivită, având în vedere condițiile de concurență între mărfurile de import și între importuri și marfa autohtonă similară. În cazul cimentului Portland (2523 29) Moldova exporta în Ucraina un volum destul de semnificativ – 7,9 mil. USD în 2018 (38% din valoarea importului total al Ucrainei la această poziție) (Figura 1), conform datelor raportate de Ucraina, sau 3,1 mil. USD, conform datelor raportate de Moldova . Însă în cazul cimentului „clinker” (2523 10), Moldova în general nu a exportat în Ucraina în anii 2017-2018 astfel de marfă (Figura 2). Din acest considerent, nu este justificată includerea Moldovei „la pachet” cu alte țări și aplicarea taxelor anti-dumping.

Dacă examinăm prețurile la care producătorii din Republica Moldova au exportat ciment similar în alte țări, observăm că în anii 2017-2018 nu au existat alte piețe de export decât Ucraina, iar în anul 2019 s-a efectuat export în cantități non-neglijabile numai în România (Tabelul 1). Prețul mediu la care a fost exportat ciment în România în 2019 a fost, într-adevăr ceva mai mare decât în Ucraina (67 USD per tonă față de 59 USD per tonă). Însă această diferență este de doar 13% și nici pe departe nu se apropie de marja de dumping de 94%, calculată de Ucraina. Pe lângă aceasta, diferența de preț de 13% se poate datora simplului fapt că în România au fost livrate cantități mult mai mici de ciment decât în Ucraina.