Expert: „Demisia Veronicăi Dragalin din funcția de procuror-șef adâncește incertitudinea și instabilitatea în sistemul procuraturii”
După demisia Veronicăi Dragalin de la șefia Procuraturii Anticorupție, experții în justiție au explicat care vor fi consecințele, dar și cum afectează retragerea ei reforma sistemului procuraturii.
Potrivit expertului în drept de la comunitatea Watchdog, Alexandru Bot, retragerea Veronicăi Dragalin din funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție adâncește incertitudinea și instabilitatea în sistemul procuraturii.
„Această demisie riscă să amplifice haosul și să compromită eficiența investigațiilor”
„Această funcție nu este doar una de coordonare managerială, ci implică un rol esențial în supravegherea legalității acțiunilor și inacțiunilor procurorilor și ale ofițerilor de urmărire penală, aflați în subordine. Lipsa unui control riguros asupra proceselor penale în desfășurare creează premise periculoase pentru abuzuri și neglijențe, afectând încrederea publicului în actul de justiție. Într-un context în care lupta împotriva corupției și asigurarea statului de drept depind de un sistem judiciar funcțional, această demisie riscă să amplifice haosul și să compromită eficiența investigațiilor”, este de părere Alexandru Bot.
Expertul subliniază că stabilitatea și integritatea sistemului de justiție necesită un leadership puternic, capabil să asigure atât buna gestionare a dosarelor penale, cât și respectarea strictă a normelor legale.
„În absența unei astfel de conduceri, riscurile derapajelor sunt inevitabile, punând în pericol nu doar independența justiției, ci și echilibrul întregului sistem democratic.”
Bot nu împărtășește obiecțiile guvernării față de activitatea Veronicăi Dragalin, în special acuzația că Procuratura Anticorupție nu a livrat rezultate notabile.
„Este nerealist să se ceară performanțe spectaculoase unei instituții care, în urma reformei prin care CNA a fost separat de PA, a rămas fără resurse umane suficiente pentru a face față provocărilor. Totuși, consider că un aspect esențial al mandatului său ar fi trebuit să fie analiza dosarelor pendinte din cadrul Procuraturii Anticorupție. Ar fi fost necesară o verificare riguroasă a temeiniciei acuzațiilor, a probatoriului existent și a eventualelor excese de zel ale unor procurori, care, în loc să respecte strict litera legii, par uneori mai degrabă pasionați de literatură decât de justiție”, punctează Alexandru Bot.
„La Chișinău, prezumția de nevinovăție a fost mereu o chestiune de fațadă, iar justiția – un instrument de răfuială”
Fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase, la rândul său, consideră că numirea unui procuror din afară a fost din start o idee fără sorți de izbândă.
„Pentru prima dată, ideea unui procuror din afară a fost lansată de Partidul Liberal prin 2014, dacă nu greșesc. Lipsiți de viziune și expertiză, TFL-iștii de la Chișinău au confiscat această idee, lansând lozinca „DNA trece Prutul”, generând o percepție iluzorie că statul de drept poate fi livrat rapid, la cheie și prin import. Maniera în care a fost instaurată fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, la fel ca și eliminarea nu mai puțin extravagantă din funcție a acesteia a spulberat și acest mit al salvării miraculoase.
La Chișinău, prezumția de nevinovăție a fost mereu o chestiune de fațadă, iar justiția – un instrument de răfuială. Ceea ce n-a înțeles actuala guvernare este că între răfuială și dreptate e o diferență de ani-lumină. Chiar dacă declarau că vor dreptate, subconștient, ei visau la o procuratură „buton”, exact ca pe vremea „odiosului”, când dosarele se fabricau rapid și fără prea multă vorbărie. „Așteptăm să se acționeze fără mănuși” – au spus-o chiar ei de mai multe ori. Tradus, acest mesaj înseamnă că procurorii trebuie să lase legea într-o parte și să-i vâneze pe cei pe care puterea i-a inclus deja pe lista corupților (mănușile fiind legea)”, a scris Tănase pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, ambasadele occidentale „știu că Dragalin a devenit incomodă pentru că a îndrăznit să ancheteze afaceri legate de actuala putere. Eliminarea sa, sub pretextul „revizuirii arhitecturii anticorupție”, confirmă că sintagma „măsuri anticorupție” e doar un paravan pentru reglări de conturi”.
„Demisia șefei Procuraturii Anticorupție nu e decât un nou simptom al morții clinice a reformei justiției. Această demisie nu schimbă nimic – nici în bine, nici în rău. Modul în care a fost înscăunată și eliminată Veronica Dragalin a compromis iremediabil însăși ideea de integritate și meritocrație. Singurul „câștig” al acestei demisii pe care îl văd ar fi ca guvernarea să se mulțumească cu această pradă și să nu mutileze în continuare instituția procuraturii, prin tot felul de comasări inutile. Ar mai fi bine să se înțeleagă, măcar în ceasul al doisprezecelea, că în joc nu e doar reforma justiției, ci credibilitatea față de valorile europene”, este de părere fostul ministru al Justiției.
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, a anunțat miercuri, 19 februarie, că a depus cerere privind demisia din funcție, „cu speranța” că proiectul de lege privind comasarea celor două procuraturi specializate – PA și PCCOCS – „nu va merge înainte”.
Dacă inițiativa legislativă va fi susținută, Dragalin și-ar fi pierdut oricum funcția, având în vedere că proiectul de lege prevede că la data încetării activității Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) și a Procuraturii Anticorupție (PA), „mandatul procurorilor-șefi ai celor două procuraturi specializate și al adjuncților acestora, inclusiv al interimarilor, încetează de drept”.
