Există forță, există voință, dar nu există voință puternică. De ce bisericile ruse nu sunt încă interzise în Ucraina?
În 2023, Rada Supremă a făcut primul pas spre interzicerea activității Bisericii Ortodoxe Ruse și a organizațiilor religioase conexe în Ucraina, votând în primă lectură un proiect de lege numit interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene (a Patriarhiei Moscovei). Cu toate acestea, în ciuda dovezilor clare privind cooperarea dintre Biserica Patriarhiei Moscovei și serviciile de informații ruse, a sprijinului la nivel național pentru interdicție, procesul de luare a unei decizii finale este amânat.
Reportera Zaborona a încercat să afle de la Mîkola Kniajîțkîi, deputat al fracțiunii Solidaritatea Europeană, membru al comisiei parlamentare pentru politica umanitară și de informare, motivul pentru care se întâmplă acest lucru.
Legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană (a Patriarhiei Moscovei) nu a fost supusă la vot. De ce?
Pe 23 iulie 2024, un grup de deputați ai Radei Supreme a blocat din nou tribuna, solicitând examinarea proiectului de lege nr. 8371 privind interzicerea organizațiilor religioase afiliate Rusiei. Sesiunea de lucru s-a încheiat și a fost amânată până în 21 august. După cum a explicat ulterior primul vicepreședinte al Radei Supreme, Oleksandr Kornienko (fracțiunea Slujitorul poporului), parlamentarii au trebuit să ajungă la un consens și să acumuleze un număr suficient de voturi. Cu toate acestea, șeful comisiei de profil al Radei Supreme pentru politica umanitară și de informare, Mîkîta Poturaev (Slujitorul poporului), insistă că au existat suficiente voturi pentru adoptarea proiectului de lege.
Acest lucru îl confirmă și Mykola Kniajîțkîi. Potrivit acestuia, „slujitorii poporului”, care au majoritatea în comisie, au susținut în unanimitate proiectul de lege. Reprezentanții fracțiunii prezidențiale erau pregătiți să voteze.
„Dar, la consiliul de conciliere, decizia este luată de șefii fracțiunilor în funcție de majoritate. Din moment ce avem o mono-majoritate sub forma fracțiunii Slujitorul poporului, în consecință, depinde de decizia lui David Arahamia [șeful fracțiunii] dacă să aducă sau nu proiectul de lege în sală pentru vot. El a fost împotrivă. La fel ca și liderii celor două grupuri create pe epava fostei formațiuni Platforma opoziției – Pentru viață”, a declarat deputatul.
Legea a fost demonizată
Proiectul de lege privind interzicerea organizațiilor religioase afiliate Federației Ruse este sensibil din punct de vedere politic și foarte controversat. Ucraina are ca principiu libertatea religioasă, astfel încât orice restricții în raport cu activitățile religioase pot fi percepute drept un atac la adresa valorilor democratice. În plus, o astfel de decizie poate duce la divizarea societății și poate provoca reacții negative atât în interiorul, cât și în exteriorul țării.
Mîkola Kniajîțkîi dă asigurări că documentul respectă art. 9 (libertatea de opinie, de conștiință și de religie) și art. 11 (libertatea de întrunire și de asociere) din Convenția privind drepturile omului, practica Curții Europene privind drepturile omului și Constituția Ucrainei.
„Acest document este demonizat. De fapt, acesta este foarte blând. Documentul interzice activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) în Ucraina și cere altora să rupă legăturile cu aceasta. Dacă organizația se conformează, atunci poate continua să funcționeze. Și procedura în sine, care va determina dacă există sau nu legături cu BOR, este destul de lungă: mai întâi o expertiză, apoi recomandări, care pot fi utilizate pentru a elimina problemele. Dacă nu, apoi va urma o decizie judecătorească, care poate fi atacată. Cu alte cuvinte, pot trece mai mulți ani de la stabilirea legăturilor cu Rusia până la interdicție”, explică parlamentarul.
Cu toate acestea, în ciuda anumitor deficiențe ale proiectului de lege, Kniajîțkîi consideră că acesta merită să fie votat, deoarece statul obține mecanisme legale pentru a lupta împotriva organizațiilor religioase pro-ruse.
„Legea oferă Serviciului de stat pentru etnopolitică și libertatea de conștiință, precum și instanței de judecată, motive pentru a interzice activitatea structurilor asociate cu Biserica Rusă din Ucraina, permite Serviciului de Securitate al Ucrainei să desfășoare activități operaționale mai bune și simplifică tranziția comunităților religioase la Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Toate acestea se regăsesc în proiectul de lege, deci este foarte bun. Deși, în opinia mea, ar trebui să fie mai dure”, a declarat deputatul.
Influența Bisericii Ortodoxe Ruse asupra autorităților ucrainene
Timp de decenii, Biserica Ortodoxă Rusă nu a fost doar o instituție religioasă în Ucraina, ci și un instrument puternic de influență politică. Timp de decenii, aceasta a propagat ideile „lumii ruse” și a sprijinit regimurile politice care corespundeau intereselor sale. Printre reprezentanții autorităților ucrainene, spune Kniajîțkîi, există încă multe persoane pentru care interesele bisericii ruse sunt mai importante decât securitatea națională a țării lor. Și acesta este adevăratul motiv din cauza căruia a fost amânată adoptarea proiectului de lege.
„Desigur, Biserica Ortodoxă Rusă este foarte influentă și are legături cu oligarhii ucraineni. Oamenii bogați ucraineni și-au construit destul de des averile datorită cooperării lor cu Federația Rusă. Și continuă să facă acest lucru. Ei au folosit aceleași fonduri pentru a finanța Biserica Ortodoxă Ucraineană (a Patriarhiei Moscovei), care a rămas unită cu Moscova, iar pentru aceasta au avut un anumit sprijin la alegeri”, a declarat deputatul Solidarității Europene. „Cred că această cooperare cu Moscova împiedică procesele la diferite etape. Chiar dacă ne aflăm într-un război total cu Federația Rusă deja de trei ani.”
Susținători ai legii sunt atât printre parlamentari, cât și printre reprezentanții guvernării, a spus acesta. În plus, este ciudat faptul că Președinția nu a prezentat o poziție clară cu privire la acest proiect de lege, deși guvernul l-a introdus la indicațiile președintelui Volodîmîr Zelenski.
„Documentul introdus a fost revizuit de deputați pentru a-l face mai eficient. Deși, în opinia mea, nu este suficient, dar acesta este rezultatul compromisului. Da, nu cred că președintele este împotrivă, dar nu văd sprijin din partea Președinției și a conducerii partidului său”, a declarat deputatul opoziției.
Schisma religioasă și pierderea sprijinului internațional
În contextul examinării proiectului de lege privind interzicerea bisericilor rusești, Moscova a lansat o amplă campanie de informare menită să alimenteze conflictele religioase. În special, Kremlinul încearcă să slăbească poziția Kievului pe scena internațională prin utilizarea factorului religios. Aceste relatări rusești sunt folosite de susținătorii Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei ca o scuză pentru amânarea examinării proiectului de lege.
Totuși, potrivit lui Kniajîțkîi, toate acestea nu au nimic în comun cu realitatea. În primul rând, majoritatea ucrainenilor pledează pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei. În al doilea rând, în ciuda prezenței a zeci de mii de lăcașuri de cult în Ucraina, doar 5% dintre credincioși merg la bisericile Patriarhiei Moscovei. În al treilea rând, nu se pune problema interzicerii complete, ci doar interzicerea legăturilor cu Moscova.
„Cele mai mari sancțiuni țin de folosirea clădirilor de stat și a terenurilor comunale. Ba din contra: proiectul de lege ar trebui să reducă gradul de tensiune în societate”, asigură alesul poporului. „La urma urmei, când credincioșii văd cum unii preoți îl glorifică pe Patriarhul rus Kiril sau refuză să oficieze slujba de înmormântare pentru eroii ucraineni, acești oameni se adună și merg să distrugă bisericile și să dea afară popii moscoviți, ceea ce duce la conflict. Iar această lege este concepută pentru a ne asigura ca astfel de conflicte să nu aibă loc. Iar acest lucru nu convine Moscovei, care dorește să destabilizeze societatea noastră.”
Politicianul este sigur că cea mai bună contrapropagandă la așa-numitele îngrijorări ale partenerilor occidentali, în special din SUA, cu privire la presupusa persecuție a creștinilor din Ucraina, ar fi adoptarea rapidă a acestei legi.
„Atunci toată lumea ar vedea că creștinii s-au rugat și continuă să se roage. Și nimeni nu-i oprimă și nu-i persecută. Pentru că legea nu prevede interzicerea simultană a tuturor bisericilor sau chiar a unei singure biserici”, subliniază Mîkola Kniajîțkîi. „Pentru a nu fi votată, rușii creează un astfel de context negativ în Statele Unite și în alte țări, care, subliniez, nu va avea consecințe pentru sprijinul nostru. Iar acest lucru devine o scuză pentru reprezentanții autorităților care contează pe un sprijin suplimentar din partea bisericii ruse la alegeri. Acestea sunt elemente ale unui mare joc care dăunează securității naționale. Dar acesta nu este un joc, este realitate.”
Vot pentru interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei în august 2024?
După cum s-a menționat deja, a fost anunțată o pauză în activitatea parlamentului aproximativ până la jumătatea lunii august.
În acest timp, aleșii poporului ar trebui să elaboreze versiunea finală a proiectului de lege, care va primi sprijinul majorității. Și imediat după pauză, documentul ar trebui supus votului. Dar Kniajîțkîi se îndoiește de acest lucru.
„Mi-aș dori foarte mult să fie așa, dar mă îndoiesc că autoritățile o vor supune votului. Dacă o vor face, există suficiente voturi în favoarea legii”, a spus deputatul.
