„Erorile organului de urmărire penală”, plătite din bugetul de stat: instanțele de judecată au obligat Ministerul Justiției să achite aproape 200 de mii de lei unui avocat acuzat anterior de corupere activă

Ministerul Justiției a fost obligat de instanțele de judecată să achite unui avocat, acuzat anterior de corupere activă, aproape 200 de mii de lei. Avocatul Viorel Berliba a cerut Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, să oblige Procuratura Anticorupție (PA) să-i prezinte scuze oficiale, iar Ministerul Justiției să-i achite prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 de lei și cel material în mărime de 50 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

În februarie 2023, prima instanță a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Berliba împotriva Ministerului Justiției și Procuraturii Anticorupție, fiind atras în dosar și Centrul Național Anticorupție.

„Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui ***, prejudiciul moral în mărime de 150 000 de lei, prejudiciul material în mărime de 35 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 8 000 de lei”, se arată în decizia pronunțată de magistrata Maria Alexei, de la sediului Centru al Judecătoriei Chișinău.

În rest, pretenția cu privire la obligarea Procuraturii Anticorupție să prezinte scuze oficiale a fost respinsă ca „tardivă”, la fel ca pretențiile în partea ce depășesc sumele încasate, fiind calificate drept „neîntemeiate”.

Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia primei instanțe și a respins, printr-o decizie emisă la 11 decembrie 2024, cererile de apel declarate de avocatul Viorel Berliba, PA și Ministerul Justiției. Decizia motivată a instanței de apel nu a fost publicată deocamdată.

Conform hotărârii din februarie 2023, Procuratura Anticorupție a pornit două cauze penale în lunile mai și octombrie ale anului 2018, conexate într-o singură cauză la 8 octombrie 2018, faptele investigate fiind de trafic de influență, corupere pasivă și corupere activă.

După aproape 4 luni de restricții, scos de sub urmărire penală „din motiv că acțiunile nu întrunesc elementele infracțiunii”

Viorel Berliba a fost reținut la 9 octombrie 2018, aflându-se în arest preventiv până la 25 octombrie 2018, iar din această zi până la 29 noiembrie 2018 în arest la domiciliu. În perioada 29 noiembrie 2018 – 29 ianuarie 2019 i-a fost stabilită obligația de a nu părăsi țara.

Împreună cu Viorel Berliba a fost reținut și plasat în arest decanul Facultății de Drept al Universității de Stat din Moldova Serghei Brînza. Dosarul în care cei doi au fost vizați a fost clasat la 19 iulie 2019, prin ordonanța procurorei în Procuratura Anticorupție, Mariana Botezatu, Viorel Berliba fiind scos integral de sub urmărire penală, „din motiv că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii de corupere activă, precum și nici ale alte infracțiuni prevăzute de partea specială a Codului penal”.

• Serghei Brînza a fost sancționat contravențional cu 5 mii de lei, pentru protecționism. Printr-o decizie din 10 martie 2020, judecătorul Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a admis contestația lui Serghei Brînza și a hotărât încetarea procesul contravențional pornit în privința lui Brînza, „pe motiv că nu există faptul contravenției”.

Toate acțiunile procurorei de caz, anulate în instanță

ZdG a constata că Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis mai multe demersuri ale procurorei de caz, Mariana Botezatu, în privința acțiunilor precedurale în dosarul lui Berliba, inclusiv arestarea și desfășurarea perchezițiilor, decizii anulate mai târziu de Curtea de Apel Cahul.

Și ordonanța procurorului Eduard Panea, din 29 noiembrie 2018, prin care Viorel Berliba a fost obligat să nu părăsească țara pe un termen de 60 zile, a fost anulată de Curtea de Apel Cahul, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a respins cererea avocatului, pentru că măsura preventivă ar fi „expirat de drept și de fapt”.

„Prin Raportul de investigație din 14 ianuarie 2019 (extras), avocatul poporului a constatat că ombusmanul nu a primit careva informații dacă în perioada orelor 11:40-20:50 Viorel Berliba a beneficiat de alimentație, apă potabilă și/sau acces la blocul sanitar/ contact cu rudele etc., tocmai la 10 octombrie 2018, ora 14:40, Viorel Berliba este examinat de către felcerul Izolatorului, care a solicitat intervenția Serviciului 112, ulterior a fost plasat în Izolatorul de urmărire penală al CNA. Viorel Berliba s-a aflat în detenția IDP Chișinău pentru o durată de circa 18 ore, perioadă suficientă pentru Viorel Berliba de a pretinde că a fost tratat inuman/degradant în custodie”, a argumentat avocatul în fața primei instanțe.

Prin ordonanțele procurorei Mariana Botezatu din 9 octombrie 2018 s-a dispus efectuarea percheziției la domiciliul lui Viorel Berliba și la biroul de serviciu al avocatului. Prima instanță a reținut că, din materialele cauzei, „se confirmă faptul că după percheziționare au dispărut bunuri, inclusiv un stick cu toată informația confidențială a biroului de avocați, care a fost supusă examinării, lucru atestat în baza unui act judecătoresc”. În plus, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 9 noiembrie 2018 s-a dispus
punerea sub sechestru a unei cotei-părți dintr-o casă de locuit deținută de Berliba. Sechestru a fost autorizat prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), dar a fost anulat, la 26 decembrie 2018, de către Colegiului judiciar al Curţii de apel Cahul.

Prin Decizia Colegiului judiciar al Curții de apel Cahul din 1 aprilie 2019 s-a dispus admiterea recursului declarat de avocatul Ivan Ungurean în interesele lui Viorel Berliba, casarea integrală a încheierii Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 1 februarie 2019, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, după cum urmează:

• se admite plângerea depusă, se declară nulă ordonanța din 9 octombrie 2018 emisă de către procurorul în Procuratura Anticorupție, Mariana Botezatu;
• se declară nulă ordonanța din 31 octombrie 2018, emisă de adjunctul procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Adriana Bețisor;
• se constată încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale lui Viorel Berliba, prin prisma art. 5 din CEDO, prin emiterea de către procuror a ordonanței de reținere din 9 octombrie 2018 în cauza penală.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 22 august 2020, s-a dispus anularea ordonanțelor privind dispunerea percheziției la domiciliul și la biroul de serviciu al lui Viorel Berliba, emise de procurora Mariana Botezatu, ordonanțele procurorului ierarhic superior Adriana Bețișor din 5 noiembrie 2018, procesele verbale de percheziție la domiciliul și la biroul de serviciu al lui Viorel Berliba din 9 octombrie 2018, ca neîntemeiate; În plus, alte ordonanțe emise de Botezatu la 26 octombrie 2018 au fost anulate ca fiind emise cu încălcarea dreptului la apărare şi dreptului la un proces echitabil al lui Viorel Berliba.

Instanța a scos în evidență prevederile art. 284 alin. (2) Cod de procedură penală, în conformitate cu care ordonanța de scoatere de sub urmărire penală duce la reabilitarea deplină a învinuitului, iar potrivit prevederilor art. 23 alin. (3) din același Cod, persoana achitată sau în privința căreia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale pe temei de reabilitare are dreptul să fie repusă în drepturile personale pierdute, precum și să fie despăgubită pentru prejudiciul care i-a fost cauzat.

„Astfel, cadrul legal enunțat confirmă că în speță Viorel Berliba dispune de dreptul subiectiv la repararea prejudiciului moral cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală, contrar criticilor invocate de pârâți în referință (PA, Ministerul Justiției n.r.), în condițiile în care în privința acestuia au fost întreprinse acțiuni de reținere, aplicare a măsurilor preventive, măsuri speciale de investigație, sechestru, care au fost anulate, în consecința acestei situații apare obligația de compensare a prejudiciului cauzat acestuia prin erorile organului de urmărire penală, obligație care este pusă în seama bugetului de stat, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 1545- din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești”, a explicat Judecătoria Chișinău, sediul Centru, în decizia din februarie 2023.

Berliba a declarat pentru ZdG că „nu a fost reabilitat în măsura necesară”.

„Scopul meu era să ajung la un prejudiciu pe care să nu-l plătească statul, dar să-l pun în regres în sarcina procurorilor”, a menționat avocatul, care a spus că ar urma să depună o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

ZdG a solicitat un comentariu în privința cauzei civile de la Procuratura Anticorupție, dar nu am primit un răspuns deocamdată. Procurora Mariana Botezatu și-a dat demisia din funcție înainte de începerea evaluării externe a angajaților PA. Printre procurorii care și-au prezentat demisia, conform surselor ZdG, se regăsesc: Alexandr Casir, Mircea Ciobanu, Dorin Compan, Mariana Botezatu, Alexandru Gaina, Mariana Boșcănean, Constantin Popa și Lilia Silvestru.