Editorial Colaboraționismul – între supraviețuire și trădare
Un mercenar, care a făcut parte din grupul „Wagner” și care a recunoscut că a ucis ucraineni în luptă și a asistat la execuțiile unor camarazi acuzați de lașitate, acum solicită azil în Norvegia. Între timp, aflându-se în Norvegia, a reușit să ia parte la mai multe încăierări în baruri, dar și să ajungă în detenție. Nu e un secret că din grupul „Wagner”, în general, fac parte foști deținuți, după ce aceștia au semnat un contract, fiind de acord să lupte în Ucraina în schimbul libertății.
Dacă Norvegia îi va oferi azil, va apărea o altă problemă. Activiștii din Ucraina și din Europa de Vest spun că acordarea refugiului în Europa soldaților ruși, în special mercenarilor, eșuează tragerea rușilor la răspundere pentru invazie. În acest context, Cecilie Hellestveit, fostă membră a Comisiei de apel pentru azil din Norvegia, susține că „suntem obligați să reevaluăm abordarea noastră față de drepturile omului într-un mod pe care nu am fost dispuși să-l facem până acum”. Care va fi decizia autorităților norvegiene rămâne de văzut.
Alte câteva zeci de prizonieri ruși au dezertat cu arme din teritoriile ucrainene ocupate. În prezent, aceștia sunt căutați în regiunile din apropierea graniței. Se pare că toți au fost recrutați de către Ministerul Apărării al Federației Ruse. Despre dezertarea acestora s-a aflat pe data de 26 mai. Potrivit portalului 161.ru, au dezertat 39 de persoane care au luptat în detașamentul „Ștorm Z”. Și acest detașament, la fel ca și gruparea „Wagner”, este compus din deținuți, care în mare parte sunt folosiți drept „carne de tun”. În timpul evadării aceștia au ucis un ofițer militar care a încercat să-i oprească. Localizarea lor este necunoscută, se știe doar că sunt înarmați.
În timp ce deținuții ruși înrolați dau bir cu fugiții, ucrainenii își eliberează teritoriile, printre care este și Mala Olexandrivka din regiunea Herson care timp de șapte luni s-a aflat sub ocupație rusească. Aici însă s-a iscat un scandal, cei care nu s-au evacuat în timpul ocupației fiind acuzați de colaboraționism (atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini). Când localnicii au revenit, găsindu-și locuințele jefuite și geamurile sparte, i-au acuzat pe cei rămași de aceste fapte, mai ales că sunt și martori oculari. Între timp, o parte dintre cei acuzați susțin că nu au participat la jafuri, dar recunosc că le-ar fi dat de mâncare ocupanților, susținând că era o chestiune de supraviețuire. Cei în cazul cărora sunt dovezi că au fost colaboraționiști urmează să fie trași la răspundere.
Pe de altă parte, unde este granița între trădare și supraviețuire? Dacă în cazul Ucrainei care mai bine de un an se află în război aceasta e o întrebare dificilă, și fiecare caz va fi investigat în parte, în R. Moldova nu se pune problema supraviețuirii, oamenii nu sunt amenințați cu moartea. Aici e pace, dacă nu luăm în considerare războiul informațional, deși probabil ar trebui de ținut cont și de acest fapt.
Cine sunt cei care dezinformează și cu ce scop o fac? Sigur nu se pune problema supraviețuirii în cazul lor, poate doar a supraviețuirii buzunarului. Cum pot fi numiți cei care se supun ocupanților țării vecine, ocupanți care, de mai bine de 30 de ani de independență a R. Moldova, nu au plecat de pe teritoriul ei, lăsând în urmă armata a 14-a, dar și o sumedenie de așa-numiți politicieni care non-stop pleacă la Moscova să primească noi ordine, inclusiv ordine ce vizează destabilizarea în țară.
Luând bani pentru diverse proiecte de la Uniunea Europeană, dar băgând în buzunar bani de la Federația Rusă, aceștia își continuă războiul informațional, câștigând în continuare alegerile în regiunile pro-ruse, locuitorii cărora sunt categoric împotriva UE, fapt care nu-i împiedică să ceară finanțare de la țările europene pentru repararea drumurilor, veceurilor, grădinițelor, pentru canalizare etc.
Să iei bani de la europeni, dar să-i votezi necontenit pe cei care fac jocul Kremlinului, să votezi marionetele celui care a furat miliardul și acum este bine-mersi în străinătate, dar continuă să creeze haos în țară… Cum să te închini unei holograme și pentru câțiva „colăcei” să servești interesele unui fugar? „Logica” acestor persoane mă depășește. Cum să fii de partea ocupanților, a celor care au invadat țara vecină și care nu o dată au amenințat că aceeași soartă o va avea și R. Moldova? Nici măcar deținuții ruși nu-i mai susțin pe cei care i-au „eliberat”, pentru ca „ai noștri”, benevol și nesiliți de nimeni, să sprijine invadatorii. Nu e și aceasta o formă de colaboraționism? Nu e trădare a intereselor propriei țări? Și dacă e, cum ar trebui pedepsiți colaboraționiștii?
