Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Ecologiștii ucraineni colectează sub focuri…

Ecologiștii ucraineni colectează sub focuri de arme dovezi ale crimelor de mediu pentru a schimba lumea și a face dreptate

Pe 6 iunie 2023, o serie de explozii puternice au distrus Centrala hidroelectrică Kahovka din sudul Ucrainei. A fost una dintre cele mai mari din Europa. În opt ore, peste 80 de așezări de pe ambele maluri ale fluviului Nipru au fost inundate. Peste 100 000 de oameni au fost prinși în capcana apelor. Nivelul apei a crescut de la 5 până la 10 metri.

În acea noapte, Maxim Razganeaev, un angajat al Primăriei orașului Herson, s-a trezit de mai multe ori. În cei doi ani de invazie pe scară largă a Rusiei în Ucraina, se obișnuise cu exploziile, dar acea noapte părea neobișnuit de liniștită. În zorii zilei de 6 iunie 2023, a fost trezit definitiv de un apel de la serviciu. A fost anunțat că Centrala hidroelectrică Kahovka, împreună cu barajul, fusese distrusă. Sute de mii de tone de apă se îndreptau către orașele și satele din două regiuni administrative ale Ucrainei – Herson și Nicolaev.

Maxim a deschis rețelele de socializare și a văzut fotografii ale locuitorilor din apropierea barajului. Aceștia erau inundați. Pentru a scăpa, oamenii au urcat pe acoperișurile caselor.

De la Herson până la baraj sunt 90 de kilometri. Maxim a calculat că avea la dispoziție cinci ore înainte ca orașul să fie inundat. Și-a trezit părinții vârstnici, a luat documentele și i-a dus în celălalt capăt al Hersonului, mai departe de râu. A făcut mai multe drumuri în acea dimineață, transportând cu mașina sa mică toți vecinii. În jurul prânzului, strada pe care locuia Maxim era deja complet inundată. Bărbatul s-a alăturat unui grup de salvatori pe bărci și a continuat să transporte oameni și animale. Evacuarea a durat câteva zile. În următoarele două săptămâni, Maxim a scos din apă cadavrele celor morți. El este unul dintre martorii crimelor de război din Ucraina, documentate de The Reckoning Project.

Maxim Razganeaev, inspector de mediu din Herson, în fața clădirii administrației regionale din Herson, mai 2024. După inundații, Maxim a părăsit consiliul municipal pentru a se alătura Inspectoratului de Mediu din Herson, unde investighează impactul războiului asupra mediului/ Foto: Anna Țîhîma

În ciuda evacuării în masă, pe malul drept al râului Nipru, unde se află orașul Herson, controlat de armata ucraineană, au murit 35 de oameni, a declarat Biroul Procurorului General al Ucrainei.

Nu se cunoaște bilanțul victimelor de pe malul stâng al râului Nipru, controlat de armata rusă încă din prima zi a invaziei pe scară largă. Autoritățile de ocupație au raportat 53 de morți. Cu toate acestea, ar putea fi mai mulți, deoarece malul ocupat se află într-o zonă joasă și a intrat mai mult sub ape. Jurnaliștii ucraineni au sunat locuitorii de pe malul stâng și aceștia au declarat că autoritățile de ocupație și armata rusă i-au abandonat. Gărzile de coastă ucrainene au trimis drone pe malul stâng și au aruncat apă potabilă și alimente oamenilor adăpostiți pe acoperișuri.

„Era o duhoare insuportabilă pe străzile inundate”, își amintește Maxim.

Fotografie de arhivă a lui Maxim, furnizată de el însuși, din iunie 2022, când el și colegii săi au fost implicați în salvarea oamenilor dintr-o zonă inundată din Herson

A trebuit să lucrez cu o mască de gaze. Mirosea urât apa în sine, pentru că era un amestec de gunoaie menajere, mobilă, pământ și nămol de pe fundul rezervorului Kahovka, unde de zeci de ani putrezise totul. Canalizarea orașului a fost inundată și pe suprafața apei pluteau toate reziduurile. Pe suprafață pluteau animale și pești morți. Maxim s-a ocupat cu scoaterea lor din apă pentru a preveni o răspândire a infecțiilor.

„Timp de opt luni, Hersonul a fost ocupat de armata rusă. Am locuit în oraș în acea perioadă, pentru că soția mea născuse și nu puteam pleca. Când armata ucraineană a eliberat Hersonul în noiembrie 2022, am crezut că ce era mai rău a trecut. Dar au început să ne bombardeze în fiecare zi și au distrus barajul”, spune Razganeaev.

Potrivit Biroului Procurorului General al Ucrainei și a unui raport al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), peste 80 de așezări din Ucraina, cu 100 000 de locuitori, se aflau în zona dezastrului ecologic. Apa a crescut în medie cu 5-10 metri, a inundat rezervații naturale, păduri, câmpuri de cereale, uzine chimice, cimitire și a desalinizat Marea Neagră.

În Herson, apa a stat timp de trei săptămâni, iar când s-a scurs, pe clădiri rămăseseră urme de petrol. Chiar și la un an de la inundații, după fiecare ploaie petele de petrol sunt încă vizibile pe sol.

Rezervorul Kahovka furniza apă potabilă în cinci regiuni din Ucraina. Acum, locuitorilor din orașe, precum Nikopol și Marganeț, li se aduce apă în butoaie. O persoană are la dispoziție câțiva litri pe zi pentru nevoile casnice. Câmpurile și întreprinderile din industria grea au rămas fără apă. În același timp, fundul rezervorului Kahovka s-a acoperit cu copaci și plante, inclusiv ambrozie, care este periculoasă pentru oameni.

După inundații, Maxim lucrează pentru un inspectorat de mediu din Herson, unde investighează impactul războiului asupra mediului. Împreună cu colegii săi bărbatul lucrează în locuri, unde în fiecare zi au loc bombardamente. Oamenii sunt nevoiți să lucrează în veste antiglonț.

Hersonul se află la o distanță de 3-5 kilometri de pozițiile rusești. Este bombardat în zilnic și, respectiv, în fiecare zi se aud în medie aproximativ 20 de explozii.

Herson, urmările bombardamentelor din centrul orașului, mai 2024/ Foto: Anna Țîhîma

Străzile orașului sunt pustii. Majoritatea locuitorilor au părăsit orașul. Colegul lui Maxim de la inspectoratul de mediu, Oleg Kaidașov, locuiește de un an în subsolul casei sale împreună cu soția. Aceasta nu este unica nenorocire care s-a abătut asupra familiei sale. În timpul ocupației, fiii lui au fost torturați. După eliberarea orașului Herson în noiembrie 2022, apartamentul bărbatului a fost distrus de un obuz, iar vila sa a fost inundată. În calitate de inspector de mediu, Oleg a prelevat probe de sol pentru ancheta Biroului Procurorului General al Ucrainei privind distrugerea barajului Kahovka.

Procurorii au inițiat un dosar penal în primele ore ale tragediei. Dreptul umanitar internațional protejează siguranța barajelor, a digurilor, a centralelor nucleare. Distrugerea lor este o crimă de război. Procurorii ucraineni investighează cauza și ca infracțiune de ecocid, deoarece mediul înconjurător din regiune nu mai poate fi restabilit.

Ancheta întâmpină destule dificultăți, a declarat Maxim Popov, consilier al procurorului general al Ucrainei pe probleme de mediu. Zona în care se afla barajul și unde s-a produs parțial deversarea este încă ocupată. Ecologiștii nimeresc sub tiruri de foc. Și puține țări din lume au investigat distrugerea unui baraj în timpul războiului. Așa că nu este ușor de împrumutat experiențe din altă parte.

Potrivit unui raport al Coward Hounds, o organizație care documentează crimele de război, armata rusă a ocupat Centrala hidroelectrică Kahovka pe 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei Ucrainei. Rușii continuă să controleze această zonă. Cu o săptămână înainte de explozia de la centrala hidroelectrică, guvernul rus a autorizat neinvestigarea accidentelor de la structurile hidraulice „care au loc ca urmare a acțiunilor militare, sabotajelor și actelor teroriste”. Cam în aceeași perioadă în care a fost distrus barajul Kahovka, armata rusă a aruncat în aer alte două baraje mai mici din regiunea Donețk, inundând sate întregi, a declarat Popov.

Craterul de la ultimul bombardament al orașului. Serviciul de mediu colectează probe. Oleg Kaidașov, colegul lui Maxim de la inspecția de mediu, sare în crater pentru a colecta probe de sol de pe locul obuzului, decembrie 2023/ Foto: Anna Țîhîma

„Baraje au fost distruse și în timpul altor războaie, dar nu erau atât de mari și aceste infracțiuni nu au fost investigate. Ucraina este prima țară care cheltuiește resurse în acest sens. Datorită acestui fapt, discuțiile în lume despre infracțiunile de mediu s-au intensificat”, spune Maxim Popov. Uniunea Europeană a adoptat o directivă de mediu, Belgia a adăugat infracțiunea de ecocid în codul său penal, iar Adunarea statelor-membre la Statutul de la Roma discută includerea ecocidului în categoria crimelor internaționale.

„Pentru locuitorii altor țări războiul din Ucraina poate părea îndepărtat, dar nu este așa. Tragedia de la barajul Kahovka schimbă deja lumea.”

Procesele penale privind tragedia de la barajul Kahovka ar putea dura ani de zile, a recunoscut Procuratura Generală. Organizatorii și executanții acestei operațiuni vor fi judecați treptat. Procesele vor avea loc în instanțele ucrainene, dar și în instanțele din alte țări, în temeiul principiului jurisdicției universale, iar Ucraina contează pe un proces la Curtea Penală Internațională, ca printre crimele de război să se numere și responsabilitatea pentru provocarea de daune excesive mediului.

Autoare: Ganna Mamonova de la The Reckoning Project, o inițiativă a jurnaliștilor și juriștilor ucraineni și internaționali care documentează crimele de război