DW Frontul din Ucraina: slabă nădejde de pace

În ciuda discuţiilor demarate de SUA vizând încheierea unui armistiţiu, avansul trupelor ruse în Ucraina continuă. Deutsche Welle a stat de vorbă cu soldaţi ucraineni pe front. Sunt resemnaţi şi nostalgici.

Deîndată ce se lasă seara apar primii soldaţi răniţi. Au feţele şi mâinile mânjite cu noroi. Vin de pe un segment de front din estul Ucrainei, în apropiere de Pokrovsk, considerat de la începutul anului trecut foarte dificil. Acum sunt aduşi pentru îngrijiri la un aşa-numit punct de stabilizare. Astfel de puncte există cu zecile de-a lungul întregului front.

Marea politică este şi aici temă de discuţie. „Asta nu a avut efecte asupra războiului”, a declarat medicul militar Ivan, referindu-se la negocierile de armistiţiu dintre Rusia şi Ucraina, iniţiate pe 11 martie în Arabia Saudită.

„Mie mi-ar conveni ca totul să înceteze rapid. Măcar pentru o singură zi. Şi asta ar fi bine”, a subliniat el.

Pe masa de operaţie se află un soldat rănit. Împreună cu patru camarazi se deplasa într-un transportor blindat care a fost lovit de o mină. Soldaţii au putut fi evacuaţi abia după două ore. Soldatul a fost grav rănit, cu fracturi la ambele picioare. Camarazii săi au scăpat cu comoţii cerebrale.

În timp ce Ivan bandanjează rănile şi fixează fracturile cu atele, sanitarii îl încurajează pe soldatul pe jumătate leşinat şi îi şterg mizeria de pe faţă.

„I-am salvat piciorul”, spune uşurat unul din ei.

După noaptea dificilă în zori se face linişte în punctul de stabilizare. Medicii trag un pui de somn pe targă. Este puţin probabil să mai fie aduşi răniţi acum.

În aşteptarea schimbului

În răstimp infanterişti ai unei brigade de vânători se strâng în curtea unei case private. În zori ei trebuie să se deplaseze spre poziţii şi să-şi schimbe camarazii. În timp ce aşteaptă ordinele primesc vestea că mai pot să rămână pe loc.

Se duc înapoi în dormitoare pentru a mai dormi puţin. Comandantul Roman, care a trebuit odată să aştepte schimbul 21 de zile în poziţia sa de pe front, ne-a declarat că la infanterie schimbul eşuează adesea.

„Este greu să ieşi de acolo fiindcă este prima linie a frontului. În plus lipseşte personalul”, a declarat el.

Roman a aflat abia după o misiune de luptă despre negocierile vizând armistiţiul.

„Când te afli acolo aştepţi tot timpul ca un camarad să spună prin staţie: „Băieţi, e armistiţiu!”, povesteşte Roman.

Totuşi el are impersia că luptele s-au înteţit pe front în timpul negocierilor.

Infanteriştii brigadei sale reuşesc să ţină frontul la Pokrovsk. Oraşul se află la doar 70 de kilometri distanţă de Doneţk, ocupat de trupele ruse. „Noi nu ne mişcăm, dar şi asta este foarte dificil”, a afirmat Roman. El nu crede că se va conveni curând un armistiţiu. „Nici nu-mi pot închipui aşa ceva.”

Şi un alt comandant, supranumit „Milka”, crede că tratativele nu vor avea efect. „Un singur lucru voi crede, dacă băieţii mei se vor întoarce de pe poziţii şi vor spune: „Nu au tras, a fost linişte””, spune el.

Ofiţerul Roman Horodezki, care conduce oficiul pentru sprijin psihologic al militarilor, spune că începutul procesului de negociere a generat o nesiguranţă care a avut efect pozitiv asupra motivaţiei soldaţilor.

„Lor le este clar că totul depinde doar de ei”, afirmă Horodezki.

În opinia sa războiul s-ar termina echitabil doar prin restabilirea graniţelor Ucrainei din 1991, după declaraţia independenţei de Uniunea Sovietică.

„Şi toţi criminalii de război trebuie traşi la răspundere”, a adăugat el.

Ruşii avansează pe tot frontul

„O pace dreaptă este în opinia mea imposibilă”, spune un soldat poreclit „Haşik” din batalionul de drone.

Împreună cu camarazii săi se îndreaptă spre Velika Novosilka, la vest de Kurahove, pe care ruşii au ocupat-o în înaintarea lor spre Pokrovsk.

„În tot acest timp s-a pierdut mult teritoriu, mulţi oameni au fost ucişi. Eu personal aş considera că este nedrept dacă războiul va fi pur şi simplu stopat”.

„Haşik” nu crede că un armistiţiu provizoriu ar avea sens.

„Asta nu ar fi decât un timp pentru pregătirea următorului atac. După expirarea armistiţiului ruşii ar putea să ne atace cu forţă şi mai mare”, a explicat el.

„Haşik” a observat că negocierile nu au influenţat situaţia de pe front. „Înaintarea ruşilor continuă neschimbată”. Dar ucrainenii reuşesc să le ţină piept ruşilor pe toată lungimea frontului.

Un militar supranumit „Albul”, comandant al trupelor de cercetaşi la Pokrovsk, spune că situaţia pe front e „permanent nesatisfăcătoare”.

„Suntem permanent în defensivă. Trecem la atac doar dacă pierdem poziţii. Acolo unde infanteria noastră nu a putut să ţină piept încercăm să recucerim poziţiile înainte ca ruşii să-şi aducă acolo rezervele”, a explicat el.

Adversarul este monitorizat cu drone

Într-un adăpost subteran strâmt ucrainenii observă cu ajutorul unei drone cum ruşii strâng trupe în spatele frontului.

„Observăm din vreme când ne aşteaptă ceva. Depistăm mişcările tehnicii de luptă a inamicului, poziţiile artileriei şi ale soldaţilor. Transmitem informaţiile către dronele de atac şi artilerie, care resping atacurile”, explică un pilot de dronă supranumit „Huţul”.

Dimineaţa când cerul este senin piloţii pot descoperi poziţiile infanteriei ruse. Dar când cerul devine acoperit zborul dronelor este sistat.

În timp ce piloţii dronelor se odihnesc ei discută despre aşteptările de la negocierile de pace. „Eu personal nu am aşteptări”, spune un soldat supranumit „Mirsoian”.

„Vreau ca Europa, America şi întreaga lume să ajungă la consens că agresorului nu i se poate permite să ocupe teritoriii străine şi să-i omoare pe oamenii de acolo. Tot restul ar fi un semnal la adresa lui Vladimir Putin şi a celor ca el, că pot face tot ce vor şi că în cele din urmă cu ei se poate ajunge la o înţelegere de îngheţare”.