DW Cum funcţionează războiul hibrid al Rusiei?

De la invazia rusă în Ucraina servicii secrete din vest acuză Moscova că desfăşoară un război hibrid. Fenomenul nu este nou dar metodele s-au perfecţionat, relatează Deutsche Welle.

În Lituania s-a prăbuşit un avion cargo al firmei germane de mesagerie DHL, în Marea Baltică au fost avariate două cabluri submarine de fibre optice şi în România un extremist de dreapta prorus câştigă surprinzător primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sunt trei ştiri din această săptămână care au produs vâlvă. 

Chiar dacă până acum nimic nu este dovedit, mai mulţi politicieni alături de servicii secrete din vest bănuiesc că în spatele acestor incidente se află Rusia. Primejdiile care izvorăsc din aşa-numitul „război hibrid” ghidat de la Kremlin nu sunt o noutate. Dar experţii avertizează că acestea s-au înmulţit ameninţător de la debutul invaziei ruse în Ucraina.

„Război hibrid” înseamnă extinderea unei pure misiuni militare de luptă cu ajutorul spionajului, acţiunilor de sabotaj, atacurilor cibernetice, influenţării alegerilor şi campaniilor de propagandă şi dezinformare, cu obiectivul slăbirii şi destabilizării din interior a adversarului. Rusia, avertizează experţii, şi-a extins în ultimii ani continuu mijloacele de purtare a unui astfel de război. Iată componente ale acestui arsenal:

Spionajul

De la debutul invaziei ruse în Ucraina ţări europene au expulzat aproximativ 500 de diplomaţi ruşi. Serviciul secret britanic MI5 estimează că cel puţin 400 dintre ei sunt spioni. Se pleacă de la premisa că în numeroase ambasade şi consulate generale ruse este instalat echipament ultramodern de comunicaţii şi monitorizare.

Acest lucru nu poate fi dovedit fiindcă instituţiile în cauză se află în incinte considerate teritorii ale statului rus şi beneficiază de imunitate diplomatică. În plus serviciul secret olandez a avertizat că Rusia îşi dotează spionii cu acte false şi îi infiltrează în instituţii occidentale sub acoperire de oameni de afaceri.

Relatări în care Rusia este acuzată de acte de spionaj apar periodic. Fie că e vorba de interceptări ale unor discuţii purtate în interiorul Bundeswehr privind rachetele de croazieră Taurus, de prezumtive drone ruseşti care au survolat baze aeriene europene şi instalaţii industriale fie de aşa-zise nave de cercetare care navighează prin mările Europei de Nord, având probabil misiunea de a cartografia infrastructura critică submarină în vederea unor posibile acte de sabotaj.

Sabotajul

Săptămâna trecută un cargobot sub pavilion chinez, avându-l la cârmă pe un căpitan rus, a avariat două cabluri de comunicaţii submarine cu ajutorul unei ancore pe care a tras-o în urma sa. Un caz asemănător s-a petrecut în octombrie 2023. Luna trecută a izbucnit un incendiu la un depozit din Londra în care se aflau ajutoare umanitare pentru Ucraina. În iulie la centrul logistic al DHL de la Leipzig a luat brusc foc un pachet care trebuia de fapt să se afle deja la bordul unui avion aflat în plin zbor în acel moment. Toate aceste cazuri şi numeroase altele sunt prezumtive acte de sabotaj comise de Rusia. Dar până în prezent nu este nimic dovedit.

Cu toate acestea, servicii secrete europene avertizează că numărul actelor de sabotaj şi al incendiilor a crescut drastic în ultimul an în UE şi Marea Britanie.

Atacurile cibernetice

Şi în spaţiul virtual pericolele sunt „mai mari ca niciodată”, avertizează Oficiul Federal german pentru Siguranţa IT (BSI). Spionajul şi actele de sabotaj sunt la ordinea zilei în internet.

„Înainte de invazia rusă în Ucraina grupe de hackeri atribuite Rusiei activau în Germania făcând spionaj cibernetic şi desfăşurând atacuri Ransomware cu motivaţie financiară. De la debutul războiului rus de agresiune asupra Ucrainei spectrul ameninţărilor s-a lărgit”, informează BSI.

A crescut de exemplu substanţial „numărul atacurilor DDoS lansate de hackeri şi activişti ruşi. În context, paginile internet sau serverele unor instituţii sunt inundate cu date malware până la nivelul în care nu mai pot funcţiona din pricina suprasolicitării. Dar şi atacurile cibernetice cu obiectivul pătrunderii în reţelele intranet protejate ale firmelor sau instituţiilor s-au înmulţit.

Dezinformarea şi propaganda

Un alt domeniu vast al războiului hibrid este încercarea de influenţare a opiniei publice din ţara-ţintă. În acest scop se diseminează informaţii false şi narative proruse, respectiv antiucrainene, cu ajutorul aşa-numitelor fabrici de troli sau prin intermediul mass media ruse pentru străinătate.

La începutul anului 2024 Ministerul de Externe de la Berlin a dezvăluit aşa-numita „campanie a sosiilor”. 50.000 de conturi de useri falsificate au răspândit fake news şi opinii proruse pe platformele de socializare trimiţând userii către pagini internet falsificate, care semănau aproape perfect cu cele ale unor trusturi media cunoscute, doar că şi de pe acelea se răspândeau ştiri false proruse.

Imixtiunea în alegeri şi în procesele politice

Un obiectiv principal al acestor campanii de dezinformare este subminarea sprijinului pentru Ucraina în rândul populaţiei. Altul este erodarea stabilităţii politice în ţara ţintă prin întărirea partidelor extremiste şi a candidaţilor acestora, de exemplu prin sprijin financiar.

În aprilie serviciul secret al Republicii Cehe a demascat un site de propagandă prezumtiv finanţat de la Moscova, intitulat „Voice of Europe”, prin care aparent au fost mituiţi diverşi europarlamentari.

Suspectat că ar fi beneficiat de astfel de plăţi este şi eurodeputatul formaţiunii populiste parţial de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD), Petr Bystron, care respinge toate acuzaţiile.

Lichidările fizice

Şi lichidările fizice ale unor lideri adverşi fac parte din mijloacele războiului hibrid. Faptul că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu se dă în lături de la atacuri în străinătate este demonstrat de crima din grădina zoologică din Berlin, căreia i-a căzut victimă un fost comandant cecen aparent adversar al Moscovei în al doilea război din Cecenia. Sau de atacurile din Marea Britanie asupra lui Alexander Litvinenko, un critic al Kremlinului, survenit în 2006, sau de cel asupra agentului dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia, datând din 2018.

Până acum victime ale unor astfel de atacuri au fost mai ales cetăţeni ruşi. Dar în iulie 2024 a devenit cunoscut că Rusia ar fi planificat un atentat asupra lui Armin Papperger, preşedintele Consiliului de Administraţie al fabricantului german de armament Rheinmetall. Kremlinul respinge aceste acuzaţii. Rheinmetall livrează între altele Ucrainei tancuri Leopard II.