Drepturile de muncă ale femeilor însărcinate
Femeia însărcinată beneficiază de drepturi specifice de muncă în situația în care anunţă în scris angajatorul despre starea sa fiziologică de graviditate şi anexează certificatul medical care atestă această stare. Femeile însărcinate au dreptul la concediu de maternitate, la controale medicale și la concediu anual de odihnă. Statul protejează gravidele și acestea nu pot renunța la drepturile lor de muncă. Detaliile raporturilor de muncă dintre angajatori și angajatele însărcinate le-a explicat Tatiana Macovei, avocată specializată în dreptul muncii, din cadrul Casei de Avocatură „Macovei Legal” BAA.
Dreptul la concediu de maternitate
Femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă concediu de maternitate care include concediul prenatal, cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal, cu o durată de 56 de zile calendaristice, plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În cazul sarcinilor cu trei şi mai mulţi feţi, concediul prenatal durează 112 zile calendaristice, iar concediul postnatal, în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii, se acordă pentru o durată de 70 de zile calendaristice.
„Dreptul la concediu de maternitate apare la împlinirea termenului de 30 de săptămâni de gestație. Astfel, ajunsă la acest termen al sarcinii, salariata gravidă are două opțiuni: fie suspendă contractul individual de muncă și beneficiază doar de indemnizație plătită din bugetul asigurărilor sociale de stat, fie are posibilitatea de a munci fiind în concediu de maternitate”, pecizează Tatiana Macovei.
Femeile pot munci până la termenul de 36 de săptămâni de sarcină
Începând cu 1 martie 2023, legea spune că în perioada aflării în concediu de maternitate, atunci când gravida a decis să suspende contractul individual de muncă, aceasta are dreptul să continuie sau să reia activitatea de muncă. Pentru aceasta, dacă angajatorul este de acord, ea va scrie o cerere și va prezenta concluzia medicală privind starea de sănătate de la instituția medicală la care se află în evidență.
„Astfel, gravida poate munci în continuare, însă pentru un termen ce nu va depăși 36 de săptămâni de sarcină, termen stabilit prin ordinul emis de către angajator la data recepționării cererii salariatei”, a explicat avocata.
După expirarea concediului de maternitate, femeilor asigurate, în baza unei cereri scrise, li se poate acorda concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și concediu neplătit pentru perioada de la trei la patru ani ai copilului.
„De aceste concedii pot beneficia și tatăl copilului, unul dintre bunici, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și tutorele”, a menționat Tatiana Macovei.
Dreptul la timp liber pentru examene medicale
Legea stabilește că angajatorul este obligat să acorde femeilor însărcinate timp liber pentru realizarea examenelor medicale prenatale, care se include în timpul de muncă. De asemenea, femeile însărcinate pot beneficia de concediu anual de odihnă înainte de expirarea a șase luni de muncă la unitate. Pentru aceasta, femeile urmează să scrie o cerere și concediul pentru primul an de muncă se va acorda înainte de concediul de maternitate sau imediat după el.
„Durata concediului de maternitate nu se include în durata concediului de odihnă anual. În caz de coincidenţă a concediului anual cu perioada concediului de maternitate, în baza cererii salariatei, concediul de odihnă anual nefolosit, integral ori parţial, se va amâna pe perioada convenită sau se va prelungi în cadrul aceluiaşi an calendaristic cu numărul zilelor care coincid”, a explicat Tatiana Macovei.
Gravidelor nu li se aplică perioada de probă
Angajatorul nu poate discrimina o femeie pentru motivul că aceasta este gravidă. Este interzis ca un angajator să refuze angajarea unei femei însărcinate pe motiv de graviditate, cu excepția cazului în care o femeie gravidă ar dori să se angajeze la o muncă care, potrivit legii, este interzisă femeilor gravide, cum ar fi: munca la lucrări subterane în mine sau la alte posturi de muncă care ar afecta sănătatea și securitatea femeii.
„Refuzul de angajare a unei femei gravide din alte cauze trebuie să fie motivat, iar angajatorul trebuie să informeze în scris persoana în decurs de cinci zile calendaristice de la data înregistrării cererii de angajare despre refuzul de a o angaja”, explică avocata.
Salariatelor gravide nu li se aplică perioada de probă. Dacă femeia însărcinată solicită angajatorului să i se permită să aibă durata zilei de muncă mai mică de opt ore, angajatorul este obligat să-i stabilească săptămâna sau ziua de muncă parţială.
De asemenea, femeia însărcinată are dreptul să fie transferată la o muncă mai ușoară, în cazul în care locul de muncă prezintă riscuri pentru securitatea sau sănătatea acesteia ori îi poate afecta sarcina. În acest caz, angajatorul va lua măsuri și va modifica locul de muncă al femeii, astfel încât să excludă influența factorilor de risc asupra acesteia. Dacă evitarea riscurilor nu este posibilă, femeia va fi transferată la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului mediu de la locul de muncă precedent.
Munca de noapte și munca suplimentară
Este interzis ca angajatorul să atragă femeile gravide la muncă de noapte. Dacă anterior femeia presta o astfel de muncă, angajatorul o va transfera la o muncă de zi, cu menținerea salariului de la locul de muncă precedent.
„Transferul salariatei gravide la o muncă mai ușoară sau la o muncă de zi uneori necesită ceva timp pentru angajator pentru a identifica aceste locuri de muncă. Legea prevede că până la soluţionarea chestiunii privind acordarea unei alte munci sau în cazul în care schimbarea locului de muncă nu este posibilă din motive obiective, femeile gravide vor fi scutite de îndeplinirea obligaţiilor de muncă, cu menținerea salariului mediu pentru zilele pe care nu le-au lucrat din această cauză”, a menționat Tatiana Macovei.
Conform legii, femeile gravide nu pot fi atrase la muncă suplimentară, adică în zilele de sâmbătă și duminică sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare. De asemenea, nu se permite atragerea femeilor la munca în tură continuă, adică în afara localităţii în care domiciliază, fără ca aceasta să poată reveni zilnic la locul ei de trai.
Deplasările, reducerea salariului și concedierea
„Salariatele gravide pot fi trimise în deplasare numai cu acordul lor scris. Totodată, angajatorul este obligat să informeze în scris salariatele gravide despre dreptul lor de a refuza plecarea în deplasare. În caz de refuz de a pleca în deplasare în interes de serviciu, salariata gravidă nu poate fi sancționată”, a explicat avocata.
Angajatorul nu poate reduce salariul femeii pe motiv că aceasta este însărcinată. El nu o poate concedia, cu excepția cazului în care entitatea se lichidează. Gravidele pot fi concediate dacă au încălcat repetat, pe parcursul unui an, obligațiile de muncă sau dacă au lipsit nemotivat de la serviciu mai mult de patru ore consecutive, dacă s-au prezentat la locul de muncă în stare de ebrietate sau au săvârșit contravenții ori infracțiuni contra patrimoniului entității.
Păstrarea locului de muncă al femeii însărcinate
Atât timp cât salariata se află în concediu de maternitate, angajatorul poate angaja în locul ei o altă persoană pe perioadă determinată, iar atunci când salariata care s-a aflat în concediu de maternitate revine la muncă, angajatorul este obligat să îi acorde locul de muncă avut anterior.
„Deseori apare întrebarea dacă angajatorul are dreptul să reducă funcția ocupată de salariata aflată în concediu de maternitate sau în concediu parțial plătit de îngrijire a copilului. Deși noi nu recomandăm reducerea funcției date pe parcursul acestor perioade, angajatorii pot reduce funcțiile, însă la revenirea salariatei din concediul de maternitate sau din concediul parțial plătit de îngrijire a copilului, angajatorul este obligat să repună funcția în statele de personal”, a precizat avocata.
Instituții care apără drepturile femeilor însărcinate
Femeile gravide care consideră că li s-au încălcat drepturile legate de raporturile de muncă se pot adresa după ajutor sindicatelor, în cazul în care acestea sunt membre de sindicat și Inspectoratului de Stat al Muncii. În cazul în care au fost discriminate, pot sesiza Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.
De asemenea, ele pot acționa în instanța de judecată angajatorul care le încalcă drepturile. Pentru a demonstra încălcările admise de angajator, salariata gravidă ar trebui să adune probe cum ar fi ordinul de atragere la muncă suplimentară sau refuzul de acordare a timpului liber plătit pentru realizarea controalelor medicale prenatale.
Legea stabilește că salariaţii nu pot renunţa la drepturile lor. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunțarea salariatului la drepturile lui de muncă sau limitarea acestora este nulă.
„Astfel, angajatorii nu trebuie să limiteze femeile gravide în folosirea drepturilor și garanțiilor legale, deoarece salariatele gravide reprezintă o categorie particulară de salariați, față de care statul are o grijă deosebită”, a conchis Tatiana Macovei.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în anul 2021 ponderea femeilor în numărul mediu al salariaților a constituit 52,5%.
Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
