Dreptul de autor: ce este și cum poate fi protejat

Atunci când o persoană produce o lucrare originală – literară, științifică sau artistică, de exemplu, o poezie, un articol, un film, o melodie sau o sculptură, ea devine în mod automat și deținătoarea dreptului de autor asupra lucrării respective. Prin deținerea și înregistrarea dreptului de autor, proprietarul are drept exclusiv de a utiliza opera, dar există și anumite excepții. ZdG a discutat la acest subiect cu avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru. Am aflat ce este dreptul de autor, cine îl poate deține, cum poate fi acesta protejat, dar și cât durează protecția dreptului de autor. 

Ce este dreptul de autor?

Dreptul de autor se referă la protecția juridică acordată operelor originale din domeniul literar, artistic sau științific, indiferent de modul sau forma de exprimare și indiferent dacă acestea au fost sau nu aduse la cunoștința publicului. Autorul beneficiază de protecția dreptului de autor asupra operei sale prin simpla ei creare. Pentru recunoașterea și protejarea dreptului de autor nu este necesar să fie înregistrată opera, spune Vadim Vieru.

Ce tipuri de lucrări sunt protejate prin dreptul de autor?

Sunt protejate prin dreptul de autor:

• operele originale din domeniul literar, artistic sau științific, indiferent de modul sau forma de exprimare;
• operele derivate care se bazează pe una sau mai multe opere și/sau alte materiale preexistente, cum ar fi traducerile, adaptările, adnotările, aranjamentele muzicale și alte transformări ale operelor literare, artistice sau științifice, în condițiile în care acestea sunt rezultate ale creației intelectuale;
• culegerile de opere literare, artistice sau științifice (cum ar fi enciclopediile și antologiile, compilațiile de alte materiale sau date) care prin alegerea sau dispunerea materialului constituie creații intelectuale;
• partea componentă sau un alt element al operei (inclusiv titlul sau personajele acesteia) care reprezintă în sine o creație intelectuală.

Care sunt lucrările ce nu pot fi protejate prin dreptul de autor?

Obiecte ce nu pot fi protejate prin dreptul de autor:

• ideile, teoriile, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele matematice;
• actele normative, actele ce au caracter administrativ, politic sau judiciar și traducerile oficiale ale acestora;
• simbolurile de stat și semnele oficiale ale statului, cum ar fi drapelele, stemele, decorațiile, semnele bănești etc;
• expresiile folclorului;
• noutățile zilei și faptele diverse ce reprezintă o simplă informație;
• orice material rezultat dintr-un act de reproducere a operei de artă vizuală al cărei termen de protecție a expirat, cu excepția cazului în care materialul rezultat din actul de reproducere este original;
• fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice.

Cine deține dreptul de autor și cum este înregistrat acesta?

Potrivit lui Vadim Vieru, se consideră autor, în absența unei probe contrare, persoana fizică sub al cărei nume opera este adusă la cunoștința publicului pentru prima dată. În cazurile expres prevăzute de lege pot beneficia de protecția acordată autorului și alte persoane fizice sau juridice decât acesta.

Autorul sau titularul dreptului de autor asupra unei opere publicate sau nepublicate poate să o înscrie în Registrul de stat al obiectelor protejate de dreptul de autor și drepturile conexe, în decursul termenului de protecție a dreptului de autor. Înscrierea operei în Registrul de stat este facultativă, nu conferă drepturi și se supune unei taxe aprobate prin hotărâre de Guvern. 

Ce presupune încălcarea dreptului de autor și ce consecințe atrage?

Potrivit lui Vadim Vieru, încălcarea dreptului de autor se referă la orice utilizare neautorizată a operelor protejate prin acest drept. Aceasta poate include (dar nu se limitează la)   reproducerea, distribuirea, reprezentarea, execuția, comunicarea către public sau transformarea operei fără permisiunea titularului dreptului de autor.

Dacă dreptul de autor al unei persoane este încălcat, aceasta poate lua măsuri legale împotriva celui care a comis încălcarea. Aceste măsuri pot include solicitarea de daune și/sau obținerea unei ordonanțe judecătorești pentru a opri încălcarea.

În multe jurisdicții, persoanele care încalcă dreptul de autor pot fi supuse unor sancțiuni, indiferent dacă au fost sau nu conștiente de încălcare, precizează avocatul Promo-LEX.

Conform acestuia, în anumite cazuri este permisă reproducerea, radiodifuzarea, comunicarea publică și punerea la dispoziția publicului a operelor și a altor obiecte protejate aduse anterior la cunoștința publicului, fără consimțământul autorului sau al titularului de drepturi și fără plata vreunei remunerații. Aceste cazuri includ, de exemplu, utilizarea operelor/obiectelor menționate  în scop  unic de ilustrare în cadrul procesului educativ sau al cercetărilor științifice, utilizările de natură necomercială, în folosul persoanelor cu dizabilități și altele. 

Termenele de protecție a dreptului de autor

Dreptul de autor și drepturile conexe au termene de protecție. De exemplu, pentru operele nepublicate anterior care intră în domeniul public și sunt publicate legal pentru prima dată  termenul de protecție este de 25 de ani de la data publicării legale. Pentru publicațiile critice și științifice ale operelor intrate în domeniul public termenul de protecție este de 30 de ani de la prima publicare legală.

Care este diferența dintre dreptul de autor și marca comercială?

Dreptul de autor protejează operele originale de creație, cum ar fi cărțile, muzica, filmele, fotografiile, software-ul și alte opere artistice sau literare. În multe țări, drepturile de autor durează toată viața autorului, plus un anumit număr de ani după moartea acestuia (de obicei, 50 sau 70 de ani). În majoritatea țărilor, drepturile de autor sunt acordate automat atunci când opera este creată și fixată într-o formă tangibilă. Nu este necesară înregistrarea, deși înregistrarea poate oferi beneficii suplimentare. Totodată, menționează Vadim Vieru, dreptul de autor oferă creatorului dreptul exclusiv de a reproduce, distribui, interpreta, afișa sau adapta opera sa. Alții nu pot face aceste lucruri fără permisiunea titularului dreptului de autor.

Pe de altă parte, marca comercială protejează numele, logourile, sloganurile și alte semne distinctive care identifică bunurile sau serviciile. Aceasta ajută la distingerea produselor sau serviciilor unei companii de cele ale concurenților. O marcă comercială poate dura la nesfârșit atât timp cât este folosită în comerț și este reînnoită corespunzător. Deși unele drepturi pot fi obținute prin simpla utilizare a mărcii în comerț, drepturi mai puternice și mai extinse pot fi obținute prin înregistrarea mărcii la un birou de mărci.

Ce sunt brevetele?

Brevetele sunt documente legale care acordă titularului un drept exclusiv asupra unei invenții pentru o perioadă determinată de timp, de obicei, 20 de ani de la data depunerii cererii de brevet. Acest drept exclusiv permite titularului să prevină situațiile în care alții ar putea să producă, vândă, distribuie sau să folosească invenția fără permisiunea sa. În schimb, titularul brevetului este obligat să divulge publicului detaliile complete ale invenției, astfel încât, după expirarea brevetului, oricine să poată folosi acea invenție. 

Brevetele sunt concepute pentru a încuraja inovația, oferind inventatorilor un stimulent pentru a investi timp, efort și resurse în dezvoltarea de noi idei și tehnologii. În același timp, ele contribuie la diseminarea cunoștințelor tehnologice, deoarece detaliile invențiilor brevetate devin disponibile publicului. 

Există diferite tipuri de brevete, inclusiv brevete de utilitate – pentru invenții noi și utile, brevete de design – pentru aspectele ornamentale ale unui obiect și brevete de plante – pentru soiuri noi de plante. 

Pentru a obține un brevet, inventatorul trebuie să depună o cerere la oficiul de brevete din țara respectivă. Cererea trebuie să includă o descriere detaliată a invenției și să demonstreze că invenția este nouă și utilă. După depunerea cererii, aceasta este examinată de un expert în domeniul respectiv pentru a determina dacă invenția îndeplinește criteriile de brevetare. Odată ce brevetul este acordat, titularul are dreptul de a acționa în justiție împotriva celor care încalcă drepturile sale de brevet. Cu toate acestea, titularul are și obligația de a menține brevetul în vigoare, ceea ce poate implica plata unor taxe periodice.

Brevetele sunt valabile doar în țara sau regiunea în care au fost acordate. De exemplu, un brevet acordat în Republica Moldova nu oferă protecție în Statele Unite ale Americii, decât dacă a fost depusă și obținută o cerere de brevet și în SUA.

Acest articol a fost realizat grație suportului poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui articol este responsabilitatea Ziarului de Gardă și nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.