Dosarul magistraților învinuiți de trafic de influență: cauza penală a fost trimisă în judecată

UPDATE 20 noiembrie, 11:10 Într-un răspuns pentru ZdG, Procuratura a precizat că capătul de acuzare privind coruperea pasivă a judecătoarei Valentina Garabagiu se află încă la faza de urmărire penală, precum și cauza penală în privința judecătorului Radu Grecu, și el vizat în dosarul inițial, fiind învinuit de corupere activă.

Știrea inițială (19 noiembrie):

Trei magistrați cercetați pentru trafic de influență într-un dosar penal pornit în 2023 au fost trimiși pe banca acuzaților, anunță Procuratura Anticorupție (PA). Este vorba despre Valentina Garabagiu de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, soțul acesteia, Garri Bivol, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, și Mihail Diaconu de la Curtea de Apel Chișinău.

Conform probelor administrate de către procurorii anticorupție, cei trei judecători au acționat în baza unor înțelegeri prealabile, pentru influențarea și obținerea unor soluții favorabile în cadrul unor cauze penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, potrivit unui comunicat al PA.

Mai exact, este vorba de următoare episoade:

• Episod 1: Bivol și Garabagiu, ambii judecători din cadrul Judecătoriei Chișinău, și un alt judecător de la Curtea de Apel Chișinău au acționat împreună în perioada septembrie-noiembrie 2023, cu intenția de a influența judecătorii Curții de Apel Chișinău să aplice o măsură preventivă mai blândă în privința unei persoane arestate preventiv, în schimbul sumei de 3 000 de euro, echivalentul a aproximativ 57 500 lei;
• Episod 2: Cei doi soți judecători inculpați, în perioada mai-iunie 2023, au încercat prin intermediul unei alte persoane, să influențeze activitatea unor funcționari publici din cadrul Agenției Servicii Publice, pentru a facilita obținerea unui permis de conducere, prin încălcarea prevederilor legale, în schimbul sumei negociate de 800 de euro, adică aproximativ 15 300 de lei.
• Episod 3: Valentina Garabagiu, la data de 29 mai 2023, a susținut față de aceeași persoană menționată mai sus că are influență asupra magistraților Curții de Apel Chișinău și îi poate determina să adopte o soluție favorabilă unei persoane condamnate, pe marginea recursurilor declarate împotriva unei hotărâri judecătorești. Pentru această pretinsă influență judecătoarea a cerut bani, fără a specifica o sumă exactă.

Inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, cauza penală fiind trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

„Pentru infracțiunea de trafic de influență, legea prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 100 000 la 150 000 lei sau închisoare de până la 6 ani pentru pretinderea de bani (art. 326 alin. (1) din Codul penal), iar în cazul promisiunii de bani, legea prevede amendă de la 100 000 la 150 000 lei sau închisoare de până la 3 ani (art. 326 alin.(1¹) din Codul penal)”, precizează PA.

În vederea garantării executării pedepsei amenzii și eventualei confiscări, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor deținute de către inculpați în valoare de aproximativ 1.550.000 MDL.

„Acțiunile altor persoane implicate în comiterea acestor infracțiuni, sunt examinate de către PA, în cadrul cauzelor penale rămase la faza de urmărire penală. În privința altor actori din sistemul de justiție documentate în cadrul investigației, PA a sesizat și urmează să sesizeze organele competente, inclusiv Inspecția Procurorilor, Inspecția Judiciară și Uniunea Avocaților, pentru examinarea prin prisma abaterilor disciplinare în urma comportamentului necorespunzător al unor procurori, magistrați și avocați”, se subliniază în comunicat.

Cauza penală a fost pornită în iunie 2023, de către Procuratura Anticorupție, suportul operativ fiind asigurat de către Centrul Național Anticorupție (CNA).

În noiembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală în privința judecătorilor, inclusiv arest și percheziții. Judecătorii bănuiți au fost suspendați din funcții până la adoptarea unei hotărâri definitive.

Detalii din cariera magistraților vizați

Mihail Diaconu a activat în sistem din 17 iunie 2004. Acesta a făcut carieră la Judecătoria Buiucani din capitală, instituție transformată după reforma justiției în sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău. Înainte de începerea urmăririi penale, acesta a fost magistrat la Curtea de Apel Chișinău.

În aprilie 2009, Mihail Diaconu îndeplinea funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Buiucani. Conform raportului Comisiei care a investigat evenimentele din 7 aprilie 2009, acesta s-a deplasat în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), unde a admis nouă demersuri înaintate de un procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Diaconu, însă, spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, şi-a păstrat intactă funcţia. În februarie 2010, Diaconu explica pentru ZdG că activitatea sa din aprilie 2009 a fost spre binele societăţii. „Eu l-am arestat pe cel care umbla cu puşca în spate prin centru. Şi pentru cei doi colegi ai lui tot eu am dus dosarele”, a declarat judecătorul, fără să explice dacă ar fi fost argumente suficiente la dosar pentru cei trei tineri. Judecătorul Diaconu a mai adăugat că persoanele pe care le-a judecat au avut avocaţi şi că a purtat mantia în timpul acestor procese.

În martie 2014, Mihail Diaconu s-a înscris în concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău și a obținut votul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), respectiv, candidatura acestuia a fost propusă președintelui de atunci, Nicolae Timofti, pentru numire în funcție. Decizia CSM de a-l promova pe Diaconu a generat protestul unei victime a evenimentelor din aprilie 2009, care a cerut în fața Președinției șefului țării să nu-l numească pe acesta în funcție. La scurt timp, Mihail Diaconu a renunțat la intenția de a fi avansat. În septembrie 2018 însă, printr-un decret al fostului președinte Igor Dodon, el a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Garri Bivol deținea roba de magistrat din luna mai 2004. În aprilie 2012 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Centru, municipiului Chişinău. Patru ani mai târziu plenul CSM a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală – de reținere, de aducere silită, de arestare și de percheziție în privința lui Bivol și a decis suspendarea acestuia din funcția de judecător.

Magistratul Garri Bivol a fost vizat în dosarul „Laundromat”, cunoscut și sub numele de „Spălătoria rusească”. Bivol este unul din cei cinci judecători care au cerut reîncadrarea în funcții după ce, în septembrie 2020, procurorii anticorupție au emis ordonanțe prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a 13 foști și actuali judecători vizați în dosarul „Laundromat”, pentru învinuirea de complicitate la spălarea de bani, pe motiv că fapta nu a întrunit elementele infracțiunii.

Valentina Garabagiu, soția lui Garri Bivol, a fost judecătoare la Judecătoria Chișinău din noiembrie 2007. În perioada 2013-2016, ea s-a aflat în concediu pentru îngrijirea copilului. Valentina Garabagiu este magistrata care și-a luat abținere de la judecarea dosarului din 2019 al fostului premier Vlad Filat, în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari. În 2021 Autoritatea Națională de Integritate a verificat datele incluse în declarația de avere și interese personale pentru 2021 a magistratei, însă a constatat „lipsa aparenței de existență a unei diferențe substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită” de aceasta.