Dosarul expertizelor trucate: Toți învinuiții sunt cercetați în stare de libertate
La o distanță de șapte luni de la percheziţiile efectuate de către oamenii legii la Centrul de Medicină Legală, în urma cărora 10 medici legişti și directorul instituției sunt acuzaţi că primeau sume imense de bani pentru a falsifica rapoartele de expertiză în cazul unor decese, dosarul încă se află la etapa de urmărire penală.
De la data de 20 noiembrie 2019, în urma percheziţiilor efectuate la Centrul de Medicină Legală în dosarele ce vizează expertizele trucate, contabilitatea neagră şi corupţia din instituţie, dosarul încă nu a ajuns pe masa magistraților.
Procurora Maria Vieru ne-a comunicat că dosarul se află la faza de urmărire penală, iar cei 10 medici legişti, cât și directorul instituției medicale, suspectaţi că falsificau rapoartele în legătură cu motivele deceselor, sunt cercetați în stare de libertate. Oamenii legii au declarat anterior că patru dintreu cei 10 medici legiști vizați colaborează cu ancheta.
- Ofiţerii CNA efectuează percheziţii la Centrul de Medicină Legală. Directorul a fost reținut
- Zece medici legişti, suspectaţi că falsificau rapoartele în legătură cu motivele deceselor
Aceştia sunt învinuiţi de organizarea unei scheme infracționale, prin intermediul căreia ar fi dobândit ilicit mijloace bănești ce reprezentau plăți pentru serviciile de expertiză judiciară. Potrivit materialelor cauzei, banii ar fi fost pretinşi pentru formularea unor concluzii denaturate în rapoartele de expertiză, întocmite în legătură cu examinarea cauzei morții, iar aceste plăţi variau între 900 şi 10 000 lei şi nu erau contabilizate în casieria instituției.
Prin urmare, sumele indicate ar fi fost împărţite între cei care prestau serviciile menţionate, în acest mod fiind cauzate prejudicii materiale instituţiei medicale.
În cadrul percheziţiilor din noiembrie 2019, desfăşurate de ofiţeri şi procurori, de la domiciliile celor vizaţi au fost ridicate zeci de mii de euro şi de lei, bijuterii din aur (despre care se presupune că ar fi aparţinut morţilor), precum şi înscrisuri de ciornă ce ar reprezenta contabilitatea neagră sau banii care nu ajungeau în casieria instituţiei.
Pe faptele enunţate au fost pornite două cauze penale – pentru corupere pasivă şi escrocherie, iar dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia riscă până la 15 ani de închisoare cu amendă de până la 500 000 de lei şi privarea de dreptul de a ocupa funcţii pe o perioadă de până la 15 ani.
