Doi foști premieri, Ion Sturza și Natalia Gavrilița, despre parcursul european al R. Moldova

• R. Moldova era răsfățata Europei
  
• Agenții Kremlinului au împiedicat integrarea
  
• Integrarea europeană este un proiect de dezvoltare
  
• E un model care se bazează pe drepturile omului
  
• Referendumul e un test de bonitate
  
• Alte alternative nu avem

Campania de informare „Culisele Integrării Europene”, inițiată de Asociația ADEPT, găzduiește interviuri exclusive despre istoria și procesul integrării europene a R. Moldova. Doi foști premieri, Ion Sturza și Natalia Gavrilița, au dezvăluit eforturile depuse de două guvernări, cea din 1999 și cea din 2023, pentru ca R. Moldova să se integreze în UE.

Potrivit lui Ion Sturza, în anul 1999, R. Moldova ar fi fost înaintea României în șansele de aderare la UE. „Era răsfățata Europei” – încă atunci, R. Moldova avea șanse să fie recunoscută în calitate de țară eligibilă pentru procesul de integrare, urmând să se declanșeze ceea ce s-a întâmplat cu R. Moldova abia în 2024. „Pe atunci, R. Moldova era un caz mult mai simplu decât România, schimbările necesare fiind mult mai ușor de implementat”, amintește fostul premier, precizând că „R. Moldova urma să fie un soi de exemplu de integrare rapidă a unei țări în UE, iar la întâlnirea Consiliului Europei din decembrie 1999, țara noastră ar fi fost încurajată să semneze cerere de aderare la UE odată cu România și Bulgaria.”

Sturza susține că cei care au împiedicat acest proces firesc de integrare europeană a R. Moldova erau agenți ai Kremlinului. „Guvernul a fost destituit de o alianță monstruoasă, formată din mai multe partide și condusă, într-un fel, de Iurie Roșca și Petru Lucinschi, președintele de atunci, ambii agenți de influență ai Federației Ruse”, explică Ion Sturza, întrebându-se „cum ne-am fi putut dezvolta dacă deveneam membri ai UE odată cu România și Bulgaria?” Sturza își amintește că în urmă cu 25 de ani, era convins că sistemul de securitate pe care trebuie să-l construiască R. Moldova este legat de NATO.

Atunci era „ultimul vagon al ultimului tren pentru integrarea europeană în următoarea perioadă”

În anul 2000, fiind studentă, fosta prim-ministră Natalia Gavrilița era traducătoare în cadrul întâlnirilor oficiale ale guvernului cu reprezentanții instituțiilor occidentale. Aceasta își amintește că la una dintre întâlniri, înalți demnitari europeni le-au zis oficialilor moldoveni că atunci era „ultimul vagon al ultimului tren pentru integrarea europeană pentru următoarea perioadă”.

Fosta prim-ministră Natalia Gavrilița dezvăluie episodul depunerii cererii de aderare la UE odată cu Ucraina, în martie 2022. „Știam că o cale mai bună pentru R. Moldova nu poate fi, deoarece integrarea europeană aduce nu doar prosperitate economică, dar și oportunități pentru fiecare cetățean. E un model care se bazează pe drepturile omului, pe o societate mai justă, care permite fiecăruia să-și realizeze potențialul. Proiectul de integrare europeană este un proiect de dezvoltare”, constată Natalia Gavrilița.

În acest context, Ion Sturza face referire la exemplul României: „Vedeți ce s-a întâmplat în ultimii 10 ani cu România, e cu totul alta: infrastructura, infrastructura socială, satele, medicina, învățământul, problemele de securitate. România s-a schimbat la față. Au venit investiții care au penetrat în toate sferele, au schimbat mentalitatea oamenilor, limbajul, fața oamenilor. Putea să se întâmple și cu R. Moldova. Dar a rămas stația terminus a URSS. Cel puțin jumătate din cei care au plecat ar fi rămas în țară. Anul trecut, în România, mai mulți s-au întors în țară decât au plecat.

E important să le dăm speranță. Problema celor plecați sunt veniturile, dar și speranța. Având speranță, ei vor vrea să rămână acasă. Referendumul e un test de bonitate (capacitate de plată și de credit, n.r.). UE și integrarea sunt adresele spre care tindem. Alte alternative nu avem.”

Cu referire la recentul său mandat de șefă a Executivului, Natalia Gavrilița afirmă că, „fiind o guvernare responsabilă, am făcut tot ce ne-a stat în puteri pentru a evita crizele. Trebuia să protejăm economia noastră, cetățenii, de o eventuală panică. Am discutat metodele de a gestiona criza refugiaților, de a crește capacitățile de apărare, ceea ce ține de comunicare, protecție civilă, servicii medicale. Am lucrat foarte mult asupra conceptului de securitate energetică.”

Toate se întâmplau în condițiile războiului din Ucraina. „Au existat multe discuții cu colegii ucraineni. Cunoșteam ce gândesc autoritățile din Ucraina, dar și reacția partenerilor europeni. E context potrivit. UE este un proiect al păcii și suntem gata să deschidem ușile pentru Moldova și Ucraina, care trebuie să spună foarte clar că vor o dezvoltare pașnică, prosperă, bazată pe valorile democrației, libertate, drepturile omului”, susține Natalia Gavrilița, punctând că anume așa a fost luată decizia de a depune cererea de aderare, deși existau voci care afirmau că doar Ucraina ar trebui să depună o astfel de cerere. R. Moldova a devenit țară candidată, fiind inițiate negocierile de aderare. „Este tragic contextul, dar e important că nu am pierdut ultimul vagon, ultimul tren pentru viitorul nostru”, constată Natalia Gavrilița pentru ADEPT.

Acest material a fost produs în colaborare cu Asociația ADEPT în cadrul unui proiect susținut financiar de Uniunea Europeană și German Marshall Fund of the United States (GMF). Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a ADEPT și nu reflectă neapărat opiniile GMF.