L-a vrut procurorul în libertate pe bărbatul vizat în dosarul „Frauda bancară” și reținut luni de Poliție? Detalii din decizia instanței prin care trei administratori ai unor firme au fost condamnați la 5 ani de închisoare
Andrei Nirauța, administratorul „Caritas Group”, reținut luni, 6 ianuarie 2025, de către oamenii legii a fost condamnat în noiembrie 2023 de Curtea de Apel Chișinău la cinci de închisoare pentru complicitate la spălarea banilor. Cu asemenea pedeapsă s-au ales atunci și alte două beneficiare „din acte” ale unor companii anchetate în dosarul „Fraudei bancare” pentru că ar fi adus un prejudiciu de peste 550 de milioane de dolari Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank. Este vorba despre Ala Guțu (Lala), fondatoarea companiei „Provolirom SRL”, și Tatiana Dolghina, administratoarea firmei „Dracard SRL”.
Analizând hotărârea Curții de Apel Chișinău din noiembrie 2023, Ziarul de Gardă a constatat că un procuror delegat atunci în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu a fost de acord cu soluția instanței de fond și a cerut o pedeapsă mai blândă în privința celor trei persoane, menționând că Judecătoria Chișinău „nu a motivat îndeajuns necesitatea izolării de societate a inculpaților și că pe parcursul examinării cauzei penale nu a fost probat faptul că inculpații sunt violenți și periculoși pentru societate”.
Condamnați inițial la 6 ani de închisoare
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 2 iunie 2021, Andrei Nirauța, Ala Guțu (Lala) și Tatiana Dolghina au fost condamnați la câte șase ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, pentru complicitate la spălarea banilor.
Potrivit organelor de drept, la începutul anului 2014, Andrei Nirauța, urmărind scopul de a obține un beneficiu material pentru sine şi, după caz, pentru alţii, a consimțit racolarea sa de către unul dintre membrii unui „grup criminal” condus de către două persoane în activități ilegale planificate. Reieșind din înțelegerile avute, lui Andrei Nirauța i-au fost stabilite atribuții de preluare a unei societăți comerciale, și anume „Caritas Group” SRL, și reprezentării formale a acesteia în fața organelor de stat și a instituțiilor bancare, primirea unor credite bancare și efectuarea unor tranzacții financiare legate de spălarea banilor însușiți prin aceste credite. În schimbul participării la activitatea acestei companii, lui Nirauța urmau a-i fi achitate ocazional și lunar diverse sume bănești.
„(…) Pe parcursul lunilor iunie – noiembrie 2014… cunoscând cu certitudine că agentul economic menționat administrat de el, nu a avut și nu are activitate economică, nu dispune de bunuri atât mobile cât și imobile care să-i permită contractarea unor credite, a asigurat funcționalitatea companiei rezidente „Caritas Group” pe teritoriul R. Moldova și utilizării acesteia în calitate de platformă locală pentru acumularea și, ulterior, transferarea mijloacelor bănești peste hotarele țării, și anume, semnarea actelor juridice de deschidere a conturilor în BC „Banca de Economii” SA, legalizarea documentelor necesare în acest sens la notari de încredere, indicați direct sau prin intermediari, de către conducătorii grupului criminal, asigurarea formalităților la efectuarea tranzacțiilor de acumulare a mijloacelor financiare pe conturile companiei, precum și ulterioarele operațiuni de spălare a acestor bani, acțiuni prin care a asigurat ca membrii organizației criminale să dobândească ilicit mijloace financiare în proporții deosebit de mari sub formă de credite de la BC „Banca de Economii” SA (…)”, se menționează în sentința instanței de fond.
În acest mod, potrivit Judecătoriei Chișinău, Andrei Nirauța a participat la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al R. Moldova, în suma totală de 2.593.393.486,25 de lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.
Prin aceeași schemă, Ala Guțu (Lala), asigurând funcționalitatea companiei „Provolirom SRL”, pe teritoriul R. Moldova, în „interesele grupului criminal, condus de Ilan Șor, ce face parte din organizația criminală, a participat la spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al R. Moldova, în suma totală de de 2.499.544.217,98 de lei”.
Iar Tatiana Dolghina, administratoarea firmei „Dracard SRL”, a participat la „spălarea mijloacelor bănești sustrase prin escrocherie din sistemul bancar al R. Moldova, în suma totală de 2.599.833.760,87 de lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari”.
Procurorul care susținea că „instanța nu a motivat îndeajuns necesitatea izolării de societate a inculpaților”
Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, procurorul delegat la acea vreme în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Vladislav Harti, care în 2022 a candidat la funcția de adjunct al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, a declarat recurs împotriva sentinței. Acesta a solicitat casarea parțială a hotărârii în partea pronunțării pedepsei de 6 ani de închisoare și pronunțarea unei noi decizii în privința inculpaților Andrei Nirauța, Ala Guțu (Lala), Tatiana Dolghina. Acuzatorul de stat a cerut în privința celor trei beneficiari închisoare pe un termen de patru ani cu suspendarea pedepsei. Recursuri au depus și apărătorii celor trei.
„În motivarea recursului, procurorul a invocat că instanța de fond a aplicat cea mai aspră pedeapsă, iar în argumentarea aplicării pedepsei cu privațiune de libertate instanța nu a motivat îndeajuns necesitatea izolării de societate a inculpaților. În același timp, pe parcursul examinării cauzei penale nu a fost probat faptul că inculpații sunt violenți și periculoși pentru societate, sunt predispuși la comiterea de noi infracțiuni și corectarea lor este posibilă numai în urma executării unei pedepse cu închisoarea.
Consideră procurorul-recurent, că instanța de fond la aplicarea pedepsei inculpaților, nu a luat în considerație faptul că, în cadrul procesului penal, inculpații au contribuit activ la descoperirea infracțiunii și identificarea altor infractori, membri ai organizației criminale, și nici circumstanțele prin care s-a constatat că corectarea și reeducarea acestora în spiritul respectării stricte a legii, poate avea loc și prin aplicarea unei pedepse penale neprivativă de libertate și a stabilit o pedeapsă prea aspră (…)”, a invocat procurorul în fața instanței de apel.
Argumentele Curții de Apel Chișinău
La rândul său, instanța de apel a reținut că de obligația instanței judecătorești nu ține probarea vinovăției inculpaților, dar verificarea și aprecierea probelor prezentate de procuror, iar „infracțiunea în care se învinuiesc inculpații nici nu prevede acțiuni de violență, dar pericolul social infracțiunii săvârșite constă în faptul că inculpații, acționând intenționat din interes material, au contribuit direct la primirea sub formă de credite bancare a sumelor mai mari decât 2 miliarde de lei fiecare, pe care, în lipsa unor acte de justificare, prin semnarea ordinelor de plată le-au transferat în mai multe conturi bancare din afară țării, prejudiciind BC „Banca de Economii” SA material în proporții deosebit de mari, fapt care a dus la procedura de lichidare a acesteia”.
Totodată, Colegiul penal a constatat drept declarative argumentele recurenților, precum că inculpații au contribuit activ la descoperirea infracțiunii și la identificarea altor infractori.
„(…) Procurorul nu a argumentat prin ce anume s-au manifestat acțiunile inculpaților în sensul contribuirii active a acestora la descoperirea infracțiunii și identificarea altor infractori, membri ai organizației criminale – în dosarul penal nu sunt materialele confirmative și care dovedesc acestea circumstanțe (…).
Având în vedere faptul că, inculpații au comis o infracțiune gravă de spălare de bani prin complicitate și săvârșit de o organizație criminală – îndreptată împotriva sistemului bancar al RM, împotriva dezvoltării economice a societății, care în final aduce atingere deosebită economiei Republicii Moldova, Colegiul penal ajunge la concluzie că, pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpaților este echitabilă și proporțională, care la caz, conform sancțiunii legii penale în baza căreia inculpații sunt trași la răspundere penală, va constitui pedeapsa cu închisoare (…)”, subliniază instanța de apel.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a casat parțial sentința din 2 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău în privința lui Andrei Nirauța, Ala Guțu (Lala) și Tatiana Dolghina, în partea pedepsei aplicate, aplicându-le câte o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
CITEȘTE ȘI:
- Mărturii din dosarul fraudei bancare: „În fiecare lună îmi dădea 100 de dolari ca să fiu mereu disponibil la telefon”
- Administratorul unei firme vizate în dosarul „Frauda bancară”, dat anterior în căutare, a fost reținut de oamenii legii
- Momentul reținerii administratorului unei firme vizate în dosarul „Frauda bancară”, dat anterior în căutare
