Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău în dosarul privind candidații partidului Șansă, susținut de Ilan Șor: „Emiterea dispoziției CSE a avut loc cu încălcarea competenței”
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a substituit organele electorale, contrar competenților atribuite prin lege. Astfel și-a argumentat completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău decizia de a anula dispoziția CSE prin care au fost excluși din cursa electorală candidații partidului Șansă.
„Colegiul remarcă că argumentele reprezentantului pârâtei CSE și ale terțului SIS cu privire necesitatea emiterii dispoziției contestate în circumstanțele pretinselor acțiuni de destabilizare, corupere sau implicarea factorilor externi, nu pot fi reținute, având în vedere că emiterea acesteia de către CSE a avut loc cu încălcarea competenței, or, instituțiile statului urmează să respecte procedurile legale corespunzătoare, potrivit legislației în vigoare.
(…) Chiar și în aceste circumstanțe excepționale, Constituția nu permite nici o derogare de la această ordine și a fortiori și nu permite concentrarea ramurilor puterii de stat într-o singură autoritate. Această clauză a fost instituită de către constituantă, pentru a preveni apariția dictaturii, având în vedere trecutul istoric al țării și faptul că cele mai multe abuzuri se comit pe fundalul situațiilor de urgență. În opinia Comisiei de la Veneția, experiența a arătat că cele mai grave încălcări ale drepturilor omului, tind să se producă anume în contextul unei situații de urgență, or, statele pot fi predispuse, sub pretextul stării de urgență, să-și folosească puterea de derogare în alte scopuri sau într-o măsură mai mare decât este justificată de exigența situației”, se arată în decizia motivată publicată miercuri, 13 decembrie.
Decizia a fost pronunțată marți, 12 decembrie, de același complet de judecată care, prima dată, a respins ca inadmisibilă cererea partidului Șansă: Voronica Negru – președintă, Ecaterina Palanciuc și Ina Dutca.
„Se anulează dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03.11.2023. Actul administrativ normativ anulat – dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03.11.2023, nu produce efecte juridice din momentul în care prezenta hotărârea devine definitivă.
Se obligă Comisia pentru Situații Excepționale să publice prezenta hotărâre în aceiași sursă de informare pe pagina web oficială a Guvernului.
Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de 72 ore”, a hotărât completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău.
Magistratele Palanciuc și Negru au făcut parte din completul de judecată care a examinat la Curtea de Apel Chișinău dosarul concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, prin a cărui decizie aerogara a revenit în gestiunea statului, acum aproape un an.
În aceeași componență, cele trei judecătoarea au admis, în luna iulie 2023, o acțiunea înaintată de socialistul Corneliu Furculiță împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI) privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și au decis anularea actului ANI prin care deputatul a fost constatat cu avere nejustificată de peste opt milioane de lei pentru anii 2017-2018.
Decizia instanței de apel a venit la aproape o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis recursul depus de partidul Șansă, care a contestat prima decizie a Curții de Apel Chișinău în cauza împotriva deciziei CSE prin care a fost anulată înregistrarea la alegeri a candidaților partidului Șansă.
Astfel, conform decizie CSJ, a fost anulată încheierea din 30 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de partidul politic Șansă împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova cu privire la anularea dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 92 din 03 noiembrie 2023 și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.
Anterior, Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea cu privire la excepția de neconstituționalitate a articolului 225 alin. (3) lit. e) din Codul administrativ – limitele controlului judecătoresc, referitor la proporționalitatea, ridicată de reprezentantul Comisiei pentru Situații Excepționale a R. Moldova, parte în dosarul privind anularea înregistrării la alegeri a candidaților partidului Șansă.
Decizia a fost luată joi, 9 noiembrie, și a fost semnată de Nicoale Roșca, care și-a anunțat demisia din funcția de președinte al CC în seara aceeași zile.
Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a decis anularea înregistrării la alegerile locale generale a tuturor candidaților partidului Șansă, cu două zile înaintea scrutinului electoral. Decizia a fost luată în contextul raportului prezentat de Serviciul de Informații și Securitate (SIS) privind atacurilor asupra R. Moldova și implicarea Federației Ruse în alegerile din R. Moldova.
Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Dorin Recean vineri, 3 noiembrie, după ședință CSE.
„În conformitate cu obligațiile constituționale și cu mandatul CSE (…). Atrag atenția că decizia este luată din considerente de securitate națională, în condițiile unui război hibrid pe care Federația Rusă îl poartă în R. Moldova:
Prin derogare de la prevederile articolului 72 alin. 4, articolului 102 alin. 2 și 5 din Codul electoral al R. Moldova se anulează înregistrarea concurenților electorali desemnați de către partidul politic Șansă în cadrul alegerilor locale generale din 5 noiembrie 2023.
Comisia Electorală Centrală, prin intermediul consiliilor electorale de circumscripție va asigura informarea imediată a tuturor birourilor electorale ale secțiilor de votare despre prezenta măsură, care cel târziu până la sfârșitul zilei de 4 noiembrie (…) vor aplica ștampila cu mențiunea retras în toate buletinele de vot în dreptul tuturor concurenților electorali din partea partidului Șansă”.
Președintele partidului Șansă, Alexei Lungu, a anunțat că, în cazul în care va fi scos din cursa electorală, Tatiana Cociu, jurnalistă, va fi alternativa pentru funcția de primar al orașului Orhei. Totodată, Arina Corșicova urma să fie înlocuită pe Victoria Șapa la alegerile pentru funcția de primar al orașului Bălți, „dacă cea din urmă va fi scoasă din cursa electorală”.
Directorul SIS Alexandru Musteața a anunțat, în cadrul unui briefing de presă, că Federația Rusă ar fi alocat peste 1 miliard de lei pentru destabilizare R. Moldova. Acesta a mai declarat că banii ar fi utilizați, inclusiv, de fostul deputat fugar Ilan Șor, pentru finanțarea partidului Șansă, după ce partidul Șor a fost declarat neconstituțional.
SIS comunică că „grupul criminal Șor, în scop de influență electorală subversivă, este susținut de grupul criminal Plahotniuc”. „Aceștia au creat un tandem cu obiectivul de a prelua puterea în stat în contextul următoarelor scrutine electorale”, cred organele de drept.
„Războiul hibrid dus de Federația Rusă în R. Moldova și a unor grupuri criminale transfrontaliere s-a intensificat în anul 2022 și se manifestă prin următoarele tactici: tentativă de răsturnare a ordinii constituționale și de preluare a puterii prin violență, amplificarea tendințelor radicale de natură separatistă în zona de sud a R. Moldova, în special Găgăuzia; interferența Federației Ruse în procesul electoral; propagarea și alterarea spațiului informațional; operațiuni subversive derulate de serviciile speciale ruse, precum și exploatarea elementelor de crimă organizată prin alterarea procesului electoral și democratic”, a declarat Alexandru Musteața.
Șeful SIS a menționat că R. Moldova nu este singura țară supusă „agresiunii hibride” din partea Federației Ruse.
Conform oficialului, datele ale SIS ar indica asupra pregătirii și realizării, începând cu a doua jumătate a anului 2022, a unui scenariu subversiv de imixtiune externă „cu scopul înlăturării violente a guvernării democratice și preluarea controlului politic de către grupări criminale subordonate altor țări”.
„Organizatorii acestui scenariu sunt afiliați structurilor de proiectare și implementare a unor tehnologii politice din Federația Rusă, conectați la administrația președintelui Federației Ruse și serviciile ruse de securitate. Autorii acestui scenariu, pe teritoriul R. Moldova, au fost stabiliți a fi exponenți ai grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, persoană inclusă în lista de sancțiuni internaționale și condamnat la 15 ani de privațiune de libertate. Grupul criminal organizat activează sub acoperirea mai multor proiecte politice. (…)
La cea de-a treia etapă, la care suntem martori acum, avem compromiterea proceselor electorale în R. Moldova, la nivel de stat. În contextul alegerilor locale generale din 5 noiembrie, SIS a identificat activități de influențare a proceselor electorale în scopul promovării interesului Federației Ruse, prin intermediul aceluiași grup criminal organizat condus de Ilan Șor (…)”, a afirmat șeful SIS.
Oamenii legii au documentat oferirea de către un partid politic, care participă la alegerile locale generale și ar fi controlat de Ilan Șor, a fondurilor financiare în proporții deosebit de mari, care ar proveni din altă țară.
„Toate aceste metode sunt implementate prin intermediul lui Ilan Șor care a creat un grup criminal organizat dintr-o rețea de deputați, funcționari publici, reprezentanți ai mediului de afaceri, jurnaliști, lideri politici și de opinie și care finanțează ilegal partide politice (…).
Drept urmare a declarării neconstituționalității partidului Șor, Ilan Șor a asigurat preluarea partidului Ai Noștri și redenumirea acestuia în partidul Șansă. A asigurat transferul infrastructurii și exponenților fostei structuri către partidul politic Șansă”, a mai relatat Musteața.
Potrivit directorului SIS, coruperea alegătorilor ar avea loc în toate localitățile din țară. Oamenii legii au deschis peste 160 de dosare penale, 63 dintre ele fiind deja trimise în instanță.
În dosarul penal privind finanțarea ilegală a partidelor, autoritățile au informații despre utilizarea de către „grupul criminal Șor” a circa 200 de milioane de lei, bani care ar fi fost utilizați inclusiv pentru finanțarea protestelor stradale și destabilizărilor din țară în 2022 și 2023. În total, ar fi vorba despre 400 de milioane de lei, presupun oamenii legii.
„Doar în ultimele luni au fost identificate și documentate peste 90 de milioane de lei destinate coruperii alegătorilor, concurenților electorali și finanțarea ilegală a campaniei electorale. Sumele alocate de Federația Rusă pentru destabilizare sunt de peste 1 miliard de lei”, a subliniat Musteața.
Acesta a mai comunicat că autoritățile ar fi sechestrat peste 1 milion de euro și 280 de mii de dolari, bani transferați în R. Moldova de cetățeanul Federației Ruse și Israelului Igal Shved.
