Cum a scăpat fostul președinte al Judecătoriei Chișinău de dosarul penal privind abuzul de putere inițiat în contextul alocării indemnizațiilor de 16 mii de lei pentru angajații infectați cu COVID-19
Fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, nu mai este cercetat pentru abuz de putere, deși decizia pentru începerea urmăririi sale penale a rămas în vigoare, în pofida încercării sale de a anula în instanța de judecată hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), din luna mai 2022, prin care a fost eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința sa, existând „bănuielii rezonabile” privind săvârșirea abuzului de putere. Este vorba despre dosarul penal în care Țurcanu urma să fie cercetat pentru că nu ar fi alocat corect indemnizațiile de 16 mii de lei angajaților Judecătoriei care s-au infectat cu virusul COVID-19.
Țurcanu nu mai este în vizorul procurorilor anticorupție pe acest dosar după ce a depus la judecătorul de instrucție de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, care i-a fost anterior subaltern, o plângere în condițiile art. 313 Cod de procedură penală – Plângerea împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii. Plângerea a avut mai mult succes decât cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii.
CSJ declară inadmisibil recursul înaintat de Radu Ţurcanu
Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a emis miercuri, 17 aprilie, o decizie de inadmisibilitate a recursului lui Radu Țurcanu.
Radu Țurcanu by Ziarul de Gardă
În motivarea acțiunii înaintate la Curtea de Apel Chișinău, la 27 mai 2022, judecătorul Radu Țurcanu a indicat că hotărârea CSM cu privire la sesizarea procurorului general interimar, Dumitru Robu, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința unui judecător este „ilegală” deoarece „nu conține motivarea scopului, caracterului potrivit, necesar și rezonabil al deciziei luate privind pornirea urmăririi penale în privința sa”.
„Fiecare măsură autorizată de Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să fie motivată din punct de vedere a proporționalității. În speță, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, fără o motivare a necesității intervenirii în cariera și activitatea judecătorului, dispunerea pornirii urmăririi penale în privința sa”, a susținut printre altele Țurcanu.
Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Curţii de Apel Chişinău, acţiunea în contencios administrativ înaintată de Radu Țurcanu către CSM, privind contestarea actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 28 februarie 2023, Radu Ţurcanu a depus recursul nemotivat împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău, iar la 26 aprilie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău, cu pronunţarea unei noi decizii de admitere integral a acţiunii.
Totuși, examinând admisibilitatea recursului înaintat de Radu Ţurcanu, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție l-a considerat drept inadmisibil.
Mai mult „noroc” la judecătorul de instrucție
ZdG a relatat, în decembrie 2022, despre cum cauza penală în care este vizat fostul președinte al Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, a fost clasată la sfârșitul lunii octombrie 2022. O lună mai târziu, aceasta a fost redeschisă după ce o magistrată a depus o contestație.
Potrivit unui răspuns oferit acum Ziarului de Gardă de Serviciul de presă al Procuraturii Anticorupție (PA), ordonanța de reluare a urmăririi penale din 28 noiembrie 2022, prin care a fost dispusă anularea ordonanței procurorei anticorupție Nadejda Busuioc de scoatere de sub urmărire penală a lui Radu Țurcanu din data de 26 octombrie 2022, a fost declarată nulă prin încheierea judecătorului de instrucție din 10 august 2023, soluție menținută prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 septembrie 2023.
În corespundere cu prevederile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, judecătorul de instrucţie, considerând plângerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate.
„Astfel, este în vigoare ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție Nadejda Busuioc din 26 octombrie 2022, prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Radu Țurcanu, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b) din Codul Penal și clasarea cauzei penale, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2), lit. b) din Codul Penal”, a comunicat Procuratura.
Potrivit PA, urmărirea penală a fost reluată, în noiembrie 2022, în urma contestațiilor depuse de magistrata Vasilisa Muntean de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și asistenta judiciară din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Victoria Roșca.
„Prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin din 28 noiembrie 2022 a fost dispusă admiterea contestației doamnei Vasilisa Muntean și doamnei Victoria Roșca și anularea ordonanței din 26 octombrie 2022 de scoatere de sub urmărire penală a domnului Radu Țurcanu și clasare a cauzei penale cu reluarea urmăririi penale. În prezent urmărirea penală este în curs de desfășurare”, se arată într-un răspuns oferit de PA.
Contactată atunci de ZdG, judecătoarea Vasilisa Muntean a afirmat că a constatat că nu au fost efectuate mai multe acțiuni de urmărire penală, omisiuni care ar fi constituit „un viciu fundamental”.
„Au fost mai multe neconcordanțe în ceea ce privește soluția procurorului, în special cu probele care au fost prezentate de conducerea Judecătoriei Chișinău. (…) Domnul Radu Țurcanu, la data de 30 noiembrie 2020, a fost bolnav de COVID-19, dar hotărârea Guvernului stabilește expres că pentru persoanele din sistemul public pot fi alocați bani pentru infectarea cu COVID-19 doar până la 30 septembrie 2020. Mai mult, am constat că s-a făcut un proces verbal, datat cu 20 noiembrie 2020, care a fost semnat inclusiv de domnul Țurcanu, comisia a decis redistribuirea banilor către alte șapte persoane, printre care și fostul președinte al Judecătoriei Chișinău. Întrebarea mea retorică față de organul de urmărire penală a fost: cum putea domnul Țurcanu să-și atribuie compensații, în circumstanțele în care nici nu fusese bolnav de COVID-19 încă?”, a afirmat magistrata Vasilisa Muntean.
Aceasta a mai spus că a aflat despre caz, în ianuarie 2022, atunci când grefiera cu care lucra nu a primit indemnizația pentru COVID, iar când a încercat să afle motivul, i s-a spus că nu mai sunt bani.
„Totodată, cunosc faptul că altor persoane care s-au adresat cu aceeași problemă li s-a dat din deget: „Vedeți că prea mult vorbiți, prea multe solicitați, nu aveți de lucru?”. După mine aceasta a fost o intimidare, a grefierilor și asistenților”, a sublinat judecătoarea Muntean.
Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat, în septembrie 2020, lista angajaților instanțelor de judecată care s-au infectat cu COVID la locul de muncă. Lista era compusă din 65 de persoane care urmau să primească indemnizații de 16 mii de lei.
Anterior, procurora Mariana Cherpec, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), a comunicat pentru ZdG că magistratul Radu Țurcanu este suspectat că, în perioada anului 2020, atunci când deținea funcția de președinte al Judecătoriei Chișinău, a redistribuit altor persoane decât cele incluse în lista aprobată de CSM, mijloacele bănești alocate în calitate de indemnizație unică angajaților Judecătoriei Chișinău care au contactat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.
Marți, 10 mai, plenul CSM a eliberat acordul privind pornirea urmării penale în privința judecătorului Radu Țurcanu, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu.
Radu Țurcanu este magistrat din 2007, când a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.
În luna octombrie 2021, ZdG a scris că, în iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun.
Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare.
Înlăturarea acestuia din funcția de conducere a fost anulată prin hotărârea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, judecătorul exercitând funcția de președinte al instanței până la data expirării mandatului – 26 mai 2021.
