DOC CSJ a admis cererea de revizuire a doi frați, torturați în 2007 pentru a oferi mărturii într-un caz de omor

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis cererea de revizuire a dosarului în care sunt vizați frații Repeșcu și Repeșco, care în anul 2007 au fost supuși torturii și tratamentelor inumane și degradante de către colaboratori din cadrul Comisariatului de Poliție al sectorului Botanica, municipiul Chișinău, pentru a oferi mărturii false.

Adrian Repeșcu, Constantin Repeșco și Ștefan Adam au fost învinuiți că au participat, prin înțelegere prealabilă, la săvârșirea unui omor intenționat, cu cruzime deosebită, precum și de tâlhărie. Frații Repeșcu au fost, de asemenea, acuzați de păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, iar Ștefan Adam, de procurarea și păstrarea munițiilor fără autorizație. 

Cronologia dosarului

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, Adrian Repeșcu și Ștefan Adam fiind condamnați la 20 la 25 de ani de închisoare și amendă de la 1 000 la 5 000 de unități convenționale. Constantin Repeșco a fost găsit vinovat doar în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal și i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare de 11 luni și cinci zile. El a fost achitat de comiterea celorlalte infracțiuni de care era acuzat, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunii. 

Cauza a fost judecată de Curtea de Apel Chișinău de două ori. De fiecare dată instanța a casat sentința primei instanțe și a pronunțat soluții noi. Într-un final, instanța a aplicat și prevederile art. 385  alin. (4) Cod de procedură penală și a redus termenul pedepsei stabilind următoarele pedepse definitive:

• Ștefan Adam – 15 ani de  închisoare;
• Adrian Repeșcu – 12 ani de închisoare;
• Constantin Repeșco – șase ani de închisoare pentru tâlhărie, fiind achitat pentru omor.

La 15 ianuarie 2014, decizia a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție, care a declarat inadmisibile  recursurile apărării. 

Torturaţi pentru a „recunoaște” înfăptuirea crimei

În 2011 însă, Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco au depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) o cerere, denunțând rele tratamente aplicate în timpul urmăririi penale. Guvernul a recunoscut încălcarea art. 3 și 13 CEDO și a reglementat cauza cu reclamanții, iar Curtea a scos cauza de pe rol la 25 noiembrie 2014. 

La 27 iulie 2015, Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco au înaintat o nouă cerere la CtEDO, în care se plâng de faptul că instanțele naționale au refuzat să redeschidă procesul lor penal, în pofida soluționării amiabile a cauzei  în anul 2014.

La 28 martie 2022, avocatul Vitalie Nagacevschi, în numele lui Adrian Repeșcu și Constantin Repeșco, a depus un nou recurs în anulare, susținând că declarațiile incriminatoare au fost obținute prin tortură, încălcând art. 3 CEDO. La 13 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul ca inadmisibil,  invocând faptul că acesta a fost declarat repetat. 

„Potrivit afirmațiilor lor (ale fraților, n.r.), încă din momentul reținerii, fiecare ar fi fost supus unor forme grave de tortură fizică și psihologică, diferitor forme de presiuni, cu scopul de a obține declarații auto-incriminatoare. Reclamanții susțin că loviturile, bătăile crunte, utilizarea măștilor de gaz și amenințările repetate au continuat, iar în această perioadă li s-ar fi refuzat atât examinarea medicală adecvată, cât și dreptul la asistență juridică efectivă.

Frații au menționat că au încercat să reclame tratamentele la care ar fi fost supuși, însă, pe parcursul anchetei, ar fi fost intimidați, ca să renunțe la orice astfel de demersuri. Din aceste motive, spun ei, multe dintre leziunile fizice nu au fost documentate în timp util, iar probe relevante nu au fost verificate în mod exhaustiv”, se arată într-un comunicat al Promo-Lex, asociație care, alături de alți 2 avocați, a asigurat consultanță fraților Repeșcu și Repeșco, atât în cadrul instanțelor naționale, cât și la CtEDO.

În octombrie 2023, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat, din motiv că declarațiile făcute în timpul urmăririi penale au fost folosite ca probe, fără ca instanțele naționale să verifice riguros circumstanțele în care au fost obținute și să le asigure reclamanților o posibilitate reală de a contesta admisibilitatea acestora. 

La 27 mai 2024, apărarea a depus o cerere de revizuire, în care solicită casarea hotărârilor anterioare, rejudecarea cauzei și achitarea lui Adrian Repeşcu și Constantin Repeşco pe motivul că infracțiunile nu  au fost comise de aceștia, fie dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Ei au mai solicitat suspendarea executării pedepsei și eliberarea acestora până la soluționarea definitivă a cazului. Cererea de revizuire este fundamentată pe recunoașterea de către CtEDO a încălcărilor drepturilor fundamentale.  

Decizia CSJ din 2025

Astfel, la 15 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție a constatat că dreptul la un proces echitabil ar fi fost încălcat, în special prin utilizarea unor declarații potențial obținute în condiții contrare art. 3 din Convenție. Instanța supremă a dispus rejudecarea cauzei, subliniind necesitatea examinării riguroase a tuturor probelor și împrejurărilor care au condus la formularea acuzațiilor.

Cererea de suspendare a executării pedepsei nu a fost admisă, dar Curtea a pus accent pe necesitatea corectării oricăror încălcări procedurale care ar putea afecta temeinicia condamnării. Decizia vizează atât declarațiile reclamate ca fiind obținute sub constrângere, cât și analiza celorlalte probe prezentate în dosar.

Search Col Penal by Ziarul de Gardă

„Cazul fraților Repeșcu și Repeșco a fost unul foarte dificil, deoarece în acele timpuri tortura era pe larg aplicată, dar camuflată insistent de autoritățile comuniste. Victimele erau deținute arbitrar sau intenționat, mai ales dacă aveau urme vizibile de tortură, cum a fost în cazul dat.

A fost necesară o muncă grea din partea echipei A.O. RCTV Memoria, pentru ca să documenteze minuțios consecințele, să ofere sprijin victimelor, dar și mamei lor, care a dat dovadă de un curaj deosebit în acumularea probelor, pentru a-și apăra și susține fiii, care au fost torturați cu cruzime și condamnați pe nedrept. Ne-am adresat și la Organizația Mondiala contra torturii (OMCT) și la CSJ, pentru revizuirea cazului la Curtea de Apel Chișinău, deoarece nu s-a aplicat nici art. 15 al UNCAT.  

Viața lor a fost puternic zdruncinată de tortura suferita. Iar accesul la justiție a fost foarte anevoios, din cauza rezistenței din partea autorităților de atunci, dar și din cauza carențelor în legislație. Cine va răspunde pentru acest caz odios de tortură?”, se întreabă reprezentații Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii ”Memoria”, care au oferit consiliere psihologică celor doi bărbați și au documentat medical cazul.