„Chișinău Arena”, în incapacitate de plată. A rămas fără gaze naturale, iar aseară a fost la un pas să rămână și fără curent electric
Complexul sportiv „Chișinău Arena” a fost la un pas de a fi debranșat de la rețeaua de aprovizionare cu energie electrică, din cauza datoriilor istorice și curente de circa 93 de mii de lei. Situația devenise atât de critică, încât, joi, 25 august, furnizorul „Premier Energy” a telefonat societatea care gestionează obiectivul și a atenționat că merge să întrerupă alimentarea cu energie electrică. Arena polivalentă, darea în exploatare a căreia este tărăgănată din cauza lipsei infrastructurii rutiere, a fost deja deconectată de la rețeaua de alimentare cu gaze, la fel, din cauza datoriilor, iar cu întreprinderea care asigură paza obiectului a fost stabilită o înțelegere, privind achitarea ulterioară a datoriilor acumulate.
Arena, construită acum 3 ani și nefuncțională până în prezent, nu poate genera venituri de sinestătător și nu este finanațată prin linie bugetară directă. Astfel, de la finalizarea lucrărilor de construcție, SRL „Arena Națională”, societate care gestionează complexul, a fost mereu la un pas de a intra în incapacitate de plată față de furnizorii de utilități și de creditori.
Ziarul de Gardă a constatat că la mijlocul lunii iulie curent Consiliul SRL „Arena Națională” a pus în discuție inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate, dată fiind incapacitatea de plată a datoriilor de circa 2,5 milioane de lei către alți creditori decât partenerul privat, care are de recuperat de la stat pe parcursul următorilor 10 ani peste 28 de milioane de euro. S-a decis că inițierea procesului de insolvabilitate este inacceptabil, Agenția Proprietății Publice (APP) urmând să soluționeze problemele, iar Guvernul să aloce mijloace financiare pentru fondul de rulment care ar acoperi creanțele scadente către creditori și alte cheltuieli necesare.
„Chișinău Arena”, la un pas să rămână fără curent electric
„Arena Chișinău” a fost joi la un pas de a fi debranșată de la rețeaua de aprovizionare cu energie electrică, după ce a fost somată de furnizorul „Premier Energy”, față de care nu și-a onorat plata datoriilor istorice și curente. Într-o notificare transmisă, la 25 august, către mai multe instituții de resort, și în posesia căreia a intrat ZdG, SRL „Arena Națională” anunță că furnizorul de energie electrică nu mai tratează garanțiile oferite de companie ca fiind asiguratorii și cere deconectarea imediată de la rețea.
Odată cu această deconectare, urma să înceteze funcționarea tuturor rețelelor inginerești, în mod prioritar sistemul de securitate antiincendiară, paza monitorizată, dar și iluminatul nocturn.
Eduard Calancea, administrator al SRL „Arena Națională”, a declarat pentru ZdG că situația a fost rezolvată pe moment, societatea având răgaz până pe 14 septembrie să achite datoriile acumulate.
„Da, într-adevăr, ieri situația a fost destul de critică, dar am remediat-o spre sfârșitul zilei. Seara am ajuns la o înțelege cu furnizorul și avem o pauză până pe 14 septembrie. Sperăm să se rezolve la nivel de Guvern cu alocarea finanțării și vom ieși din situația respectivă. Deci, până pe data de 14 septembrie avem un răgaz de la furnizor. Astfel de somări am avut de mai multe ori, pentru că permanent avem situații de incapacitate de plată. Dar ieri deja ne-au sunat și ne-au spus că vin să debranșeze, pentru că avem datorii curente și istorice. Între timp, am expediat câteva garanții corporative, scrisori. A fost complicat, dar până la urmă am convenit cu furnizorul și ne așteaptă” a spus pentru ZdG Eduard Calancea, administrator al SRL „Arena Națională”.
Datoriile acumulate de SRL „Arena Națională” față de furnizorul de energie electrică „Premier Energy” se cifrează la circa 93 de mii de lei. Pentru că nu și-a onorat plățile, arena polivalentă a fost deja debranșată de la rețeaua de gaze naturale.
„Complexul este debranșat de la gaze. Apa și canalizarea nu. Paza lucrează. Cu cei de la pază, la fel, avem datorii, dar am făcut o înțelegere, ca să rezolvăm problema respectivă”, ne-a spus administratorul SRL „Arena Națională”.
SRL „Arena Națională” a pus în discuție, pentru prima dată, inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate
Ziarul de Gardă a constatat că la mijlocul lunii iulie curent Consiliul SRL „Arena Națională” a pus în discuție, pentru prima dată, inițierea și autorizarea procesului de insolvabilitate, dată fiind incapacitatea de plată și datorii către creditori care se cifrează la circa 2,5 milioane de lei. S-a decis că inițierea procesului de insolvabilitate este inacceptabil, APP urmând să soluționeze problemele, iar Guvernul să aloce mijloace financiare pentru fondul de rulment care ar acoperi creanțele scadente către creditori și alte cheltuieli necesare.
Eugeniu Cozonac, directorul APP, dă asigurări că problemele vor fi rezolvate în decurs de câteva săptămâni, astfel încât după construcția căilor de acces, care deocamdată nu a început, APP va prelua activitatea complexului.
„Noi avem un partener public care este Ministerul Infrastructurii. Ministerul urmează să finalizeze lucările de construcție a arenei și să o dea în exploatare. Cred că acest lucru va fi în viitorul cel mai apropiat. Cred că se va întâmpla în această toamnă. Reprezentanții Ministerului urmează să se expună pe partea ce ține de responsabilitățile lor. Dar atunci când arena este finalizată și dată în exploatare, atunci cu adevărat APP și SRL „Arena Națională” vor activa. Avem planuri, însă doar trebuie să realizăm construcția căilor de acces. Cred că timp de două săptămâni se va rezolva problema. „Chișinău Arena” va activa atunci când va fi dată în exploatare și noi asta așteptăm acum. APP va prelua activitatea arenei imediat ce Ministerul Infrastructurii va realiza căile de acces spre complex”, a spus Eugeniu Cozonac.
Administratorul SRL „Arena Națională” motivează premiera informării Consiliului despre oportunitatea inițierii și autorizării procesului de insolvabilitate prin faptul că de prea mulți ani dezvoltarea infrastructurii rutiere bate pasul pe loc.
„Pe parcursul a 3 ani permanent au fost situații în care societatea se regăsea în incapacitate de plată. Erau situații care au durat până la 5-7 luni, dar până la urmă am ieșit din ele. Anterior, mereu informam prin note informative. Nu se ajungea la astfel de situații de informare a Consiliului pentru că era și perspectiva de a construi și drumul mai repede. Problema cu calea de acces e de 3 ani. Asta depășește anumite simțuri bune de management public. Acum dacă Guvernul o să ne aloce mijloacele financiare ca să construim drumul și plata creditorului principal, o să putem să remediem și această problemă”, a adăugat Eduard Calancea.
La toamnă – noul termen pentru darea în exploatare a „Chișinău Arena”
La 13 iunie, în cadrul unei emisiuni de la TV8, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, anunța că ușile complexului sportiv s-ar putea deschide în toamna acestui an, lipsa infrastructurii rutiere, amenajarea căreia nici până acum nu a început, fiind principala piedică. „Sunt niște prognoze realiste”, spunea el. De altfel, în decembrie 2021, Spînu prognoza darea în exploatare a arenei pentru primăvara anului curent.
Accesul spre complex ar trebui să fie asigurat de două căi, conform proiectului. Autorităţile însă au promis că până în toamnă va fi amenajată doar o cale de acces – pe direcția drumului național Chișinău – Orhei – Bălți, numit și R6.
Intrarea de pe str. Bucovinei, nu va fi realizată, deocamdată, deoarece o parte din terenuri sunt proprietate privată. Este vorba despre 15 ari de pământ.
„Pentru o cale de acces am identificat terenul şi este în proprietate publică, pentru a doua cale de teren o parte este în proprietate private. Acum juriştii trebuie să idetifice soluţii pentru că sunt suspiciuni că au fost preluate illegal”, spunea oficialul.
Ministrul a mai spus că, inițial, „Chișinău Arena” nu va putea organiza evenimente foarte mari pentru că pentru buna funcţionare a acesteia este nevoie de cel puţin două căi de acces.
De altfel, reprezentanții APP, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Ministerului Finanțării au fost informați de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST) că numai cu accesul din R6, fără acces din str. Bucovinei, „Chișinău Arena” nu va primi autorizație de funcționare, dar, în revanșă, obiectul va putea fi înregistrat ca bun patrimonial al Agenției Servicii Publice.
„În acest sens, compania publică de implementare SRL „Arena Națională” va trebui să asigure acoperirea costurilor de întreținere a complexului până la soluționarea chestiunii de conectare a obiectului la rețeaua de drumuri pe două direcții și lansarea activității operaționale”, se arată într-un proces verbal în posesia căruia a intrat ZdG.
Acum o săptămână, Spînu anunța că Guvernul pregătește hotărârea pentru alocarea banilor pentru construcția căii de acces spre „Chișinău Arena”. Este vorba de 24 de milioane de lei. Proiectul a trecut în această săptămână prin ședința Secretarilor de stat.
„Noi nu vom avea o singură cale de acces. Trebuie să avem căi de acces pe diferite segmente. Pe direcția drumului național Chișinău – Orhei – Bălți, sau R6 cum îl numim, aici vom avea două căi de acces. Una va fi dedicată transportului de urgență special și de intervenție și alta va fi pentru transportul public. Totuși vor fi două căi de acces, una mai tehnică. Dar da, pentru așa gen de obiectiv, bineînțeles, că trebuie să avem acces și de pe str. Bucovinei și această problemă nu am ascuns-o. Conducerea cunoaște. Acolo sunt probleme cu faptul că trebuie să fie luate decizii vizavi de proprietatea privată. Chestia este soluționabilă. Sperăm că vom trece și de această etapă și va fi găsită soluția optimă, inclusiv pentru bugetul statului”, a mai spus Eduard Calancea.
Problemele de la Complexul sportiv au fost dezvăluite de către ZdG încă în septembrie 2020. Menționam atunci că „Chișinău Arena” urma să fie dat în exploatare în luna octombrie 2019, exact la un an de la începerea lucrărilor.
Deși de la data promisă trecuse aproape un an, „familiile cu copii” nu-și puteau petrece timpul liber în incinta Arenei, așa cum promitea unul dintre inițiatorii și promotorii proiectului, politicianul Andrian Candu. Terenurile de sport din cadrul Arenei nu puteau găzdui evenimente, iar complexul nu putea fi dat în exploatare, chiar dacă construcția a fost finalizată, iar echipamentele necesare pentru buna funcționare au fost instalate.
Inițial, s-a constatat că arena polivalentă nu putea fi dată-n exploatare pentru că nu putea fi conectată la rețelele de alimentare cu gaze, apă și canalizare, existente în zonă, apoi că nu era racordată la rețelele electrice. În mai 2019, printr-un prim acord adițional, statul și-a asumat obligația să achite în plus față de prevederile contractuale inițiale 1,5 milioane de euro pentru ca „Chișinău Arena” să fie conectată la apeduct și canalizare.
Ulterior, au apărut alte probleme care nu au fost luate în calcul la etapa inițierii proiectului, iar pentru a fi rezolvate, ZdG scria că era nevoie de investiții suplimentare: arena nu are construite drumuri de acces, iar unele terenuri adiacente complexului sportiv, pe unde urmează să fie făcute căi de acces, sunt în proprietate privată.
Pentru construcția drumurilor către complex și pentru exproprierea proprietarilor de terenuri din imediata apropiere sunt necesare hotărâri de Guvern și voturi în Parlament, care ar urma să majoreze aportul statului în acest proiect „social” cu alte peste 3 milioane de euro. Astfel, suma inițială indicată în contractul de parteneriat public-privat pe care statul trebuie să o ramburseze, de 43 de milioane de euro, urmează să crească, în final, cu peste 5 milioane de euro pentru ca proiectul „Chișinău Arena” să poată deveni funcțional.
Deși din septembrie 2020 au trecut doi ani, aceste probleme nu au fost rezolvat, iar „Chișinău Arena” nu a fost dată în exploatare. Acordul adițional nr 2, în valoare de 2,8 milione de euro (55 de milioane de lei) se pregătea încă din august 2020. Deși proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului Acordului adițional nr. 2 la CPPP nu era încă public, ZdG a aflat că acesta a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (MEI), în baza propunerilor Comisiei de Monitorizare a Parteneriatului Public-Privat. Acesta prevedea construcția căilor de acces spre complex de către partenerul privat, cu rambursarea ulterioară a investiției din bugetul de stat.
