Au fost proporționale restricțiile aplicate reprezentanților fostului partid Șor, declarate neconstituționale? Opinia Comisiei de la Veneția
Modificările efectuate de Parlament la Codul electoral, care restricționau participarea la alegeri a mai multor reprezentanți ai fostului partid Șor pentru cinci ani, declarate neconstituționale între timp, contraveneau principiului proporționalității și ar fi putut duce la arbitraritate.
Este opinia Comisiei de la Veneția, care a fost întrebată de Legislativul de la Chișinău, cu o săptămână înainte de votarea proiectului de lege în lectură finală, în iulie, dacă o restricție de trei ani pentru a candida (pentru persoanele care dețin funcții de conducere sau funcții alese ale unui partid care a fost declarat neconstituțional) ar fi eficientă și proporțională.
Conform Comisie, deși această restricție poate răspunde scopului legitim de apărare a Constituției și a integrității statului democratic, ea se aplică în mod automat pe baza exclusivă a apartenenței la un partid și a ocupării unei anumite funcții, fără a face distincție între membrii de partid care ar fi putut contribui în mod activ la faptele ilegale atribuite partidului politic și cei care au îndeplinit doar „atribuții neutre” sau care „nu au fost conștienți de eventualele fapte ilegale comise de partid”.
„Restricția afectează un grup mare de persoane, făcându-le responsabile în mod colectiv pentru activitățile nelegitime ale partidului din care fac parte, lipsind astfel individualizarea și, prin urmare, garanțiile unui proces echitabil”, consideră organul consultativ al Consiliului Europei.
Prin urmare, Comisia de la Veneția și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) recomandă autorităților moldovenești, „dacă acestea doresc să împiedice anumiți membri ai partidelor declarate neconstituționale să dețină anumite funcții alese”:
- introducerea unor criterii adecvate și a unei evaluări individuale efective care să limiteze restricțiile dreptului de a fi ales doar pentru acei membri și/sau oficiali aleși ai partidului ale căror activități au pus în pericol Constituția și integritatea statului democratic, prin acțiunile și exprimările lor, și/sau au urmărit în mod activ obiectivele (ilegale) ale partidelor neconstituționale;
- acordând acestor persoane toate garanțiile procedurale în cadrul procesului de examinare, inclusiv a unei decizii suficient de bine motivate și a posibilității de a contesta limitarea drepturilor prin oferirea unei posibilități de a solicita o revizuire judiciară a deciziei de a le priva de dreptul de a candida la alegeri.
„Punerea în aplicare a acestor recomandări este esențială pentru a evita perturbarea echilibrului dintre obiectivul legitim de protejare a ordinii democratice a statului și a securității naționale și necesitatea de a proteja drepturile electorale individuale, fără a submina în mod disproporționat rolul esențial jucat de toți actorii politici în asigurarea pluralismului și fără a amenința caracterul reprezentativ al legislativului”, explică Comisia.
Instituția europeană a mai subliniat că alte două modificări ale legii „afectează în mod direct” dreptul de a candida la alegeri și, în acest sens, trebuie, de asemenea, să fie examinate pentru a verifica respectarea principiului proporționalității.
Noua dispoziție din Legea privind partidele politice prevede că atributele partidelor politice declarate neconstituționale (nume, simbol, logo etc.) nu pot fi utilizate de alte partide politice și subiecți electorali.
Utilizarea unor astfel de atribute va duce la refuzul de înregistrare a partidului politic de către Agenția pentru Servicii Publice (ASP) sau la refuzul de înregistrare partidului.
„În timp ce interzicerea utilizării atributelor unui partid politic interzis nu poate, ca atare, să încalce niciun standard internațional, refuzul automat de a înregistra un partid politic sau un subiect electoral pentru utilizarea unor astfel de atribute este disproporționat în lumina naturii actului. Măsurile corective alternative, cum ar fi avertismentele și o serie de amenzi, ar fi în conformitate cu principiul proporționalității aplicat unui astfel de comportament.
Aceeași analiză este aplicabilă unei noi dispoziții din Codul electoral care prevede anularea înregistrării unui subiect electoral dacă un organism electoral competent constată că este responsabil de cumpărarea de voturi, indiferent de gravitatea comportamentului (articolul 102 alineatul (5) litera (f)). Introducerea unei serii de sancțiuni administrative și individualizarea acestora, cu anularea înregistrării rezervată doar pentru cele mai grave cazuri sau modele de cumpărare de voturi, ar fi în conformitate cu principiul proporționalității”, au conchis experții europeni.
Marți, 3 octombrie, Curtea a declarat neconstituțională prevederea care restricționează dreptul de a fi ales al persoanelor care, la data pronunțării hotărârii CC privind declararea neconstituționalității unui partid politic, dețineau calitatea de membru al organului executiv al partidului politic declarat neconstituțional, precum și persoanele care ocupau funcții elective din partea partidului politic declarat neconstituțional, pe o perioadă de 5 ani de la data pronunțării hotărârii Curții Constituționale.
A doua zi, Parlamentul a votat, în prima și în a doua lectură, modificările la Codul electoral. Astfel, nu vor putea să candideze la alegerile locale generale din 5 noiembrie persoanele care:
- persoanele sunt bănuite, învinuite sau inculpate de săvârșirea unor infracțiuni care au fost menționate de către Curte ca argument în contextul declarării neconstituționalității partidului politic;
- au fost excluse dintr-un scrutin electoral anterior ca urmare a încălcării principiului finanțării transparente, iar acest fapt a fost reținut drept argument distinct la declararea neconstituționalității partidului politic;
- sunt culpabile de comiterea unor fapte ce au dus la includerea acestor persoane în listele de sancțiuni internaționale ale unor organizații internaționale au ale unor state, acest fapt constituind o circumstanță particulară reținută de către Curte în cuprinsul hotărârii de declarare a neconstituționalității partidului.
- au realizat alte fapte care, fără a se încadra expres în acțiunile prevăzute la pct. 1)–3), au fost menționate ca argumente reținute în hotărârea Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității partidului politic.
În vederea aplicării restricției date, Inspectoratul General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate și Procuratura Generală de comun cu procuraturile specializate urmau să prezente în adresa Comisiei Electorale Centrale informația cu privire la persoanele ce cad sub incidența criteriilor date, cu menționarea expresă a criteriului respectiv. Comisia Electorală Centrală, în baza informațiilor prezentate a întocmit lista persoanelor ce cad sub incidența acestei noi restricții și au comunicat-o organelor electorale, care vor ține cont de aceasta cu ocazia aplicării restricției în contextul înregistrării concurenților electorali.
Legea de completare a Codului electoral mai prevede și posibilitatea contestării la Curtea de Apel Chișinău a deciziilor administrative prin care se vor aplica restricțiile respective.
