Distrugerea barajului de la Kahovka: сonsecințe pentru Marea Neagră
Pe șase iunie, urmare a distrugerii barajului de la Kahovka din sudul Ucrainei, s-a scurs o cantitate imensă de apă. Acest fapt a declanșat inundații devastatoare și a provocat o nouă criză umanitară într-o regiune care se confruntă deja cu urmările războiului. Distrugerea barajului nu doar a inundat teritorii vaste, dar a produs și o serie de probleme de mediu.
Imediat după distrugerea barajului, au început ploi abundente și furtuni, ceea ce a agravat situația, făcând și mai dificilă evacuarea oamenilor și livrarea ajutorului umanitar. Consecințele acestei catastrofe au depășit cu mult problemele umanitare.
Potrivit martorilor, pe măsură ce apa s-a retras, a devenit evident faptul că distrugerea barajului s-a transformat într-un dezastru ecologic imens. Apele scurse au provocat un val de poluare ce are consecințe grave pentru Marea Neagră și regiunile înconjurătoare.
Greutatea dezastrului, prin poluarea semnificativă cu fecale din cauza spălării bazinelor și a instalațiilor de depozitare a gunoiului de grajd și cea industrială, s-a abătut asupra Mării Negre. Impactul asupra florei și faunei marine, asupra calității apei și sănătății umane a devenit subiectul unei analize atente.
Jurnaliștii de la JAM-News, G4Media, nauka.bg și Donbass News au încercat să abordeze această problemă, să analizeze consecințele distrugerii barajului de la Kahovka asupra mediului. Ei au studiat consecințele imediate și pe termen lung ale dezastrului. Cu ajutorul evaluărilor și analizelor unor experți, ei au încercat să dezvăluie consecințele complexe ale distrugerii barajului pentru Marea Neagră și regiunile înconjurătoare.
Impactul asupra mediului
Inundația cauzată de distrugerea barajului a adus mulți poluanți care au avut un impact semnificativ asupra calității apei, florei și faunei marine, sănătății umane.
Una dintre cele mai grave urmări este poluarea cauzată de apele reziduale. Viktor Leașko, ministrul sănătății din Ucraina, vorbind despre „contaminarea semnificativă a apei cu fecale”, a avertizat populația privind consumul apei în alimentație sau scăldatul în bazinele acvatice afectate, din cauza riscului de boli infecțioase. Autoritățile ucrainene au recomandat cetățenilor să se abțină de la scăldatul în bazinele acvatice afectate de calamitate și de la consumul de pește din aceste bazine acvatice, temându-se că ar putea provoca infecții gastrointestinale.
Pe lângă poluarea cu fecale, inundațiile au spălat și poluanți industriali. Zeci de uzine chimice și petrochimice au fost inundate, ceea ce a dus la poluarea industrială a apei. Potrivit Greenpeace, în primele zile după dezastru, aproximativ 150 de tone de ulei de motor s-au scurs în apă din rafinăriile inundate, benzinării, centrale electrice și depozite.
Drept urmare, apele poluate au nimerit în Marea Neagră prin Golful Odesa, ceea ce a dus la interzicerea înotului și pescuitului în regiunea Odesa. Salmonella, rotavirus și astrovirus, vibrionul de holeră, Vibrio parahaemolyticus, ouă și larve de helminți umani și de la animale s-au găsit în probele de apă din această regiune, iar indicele Escherichia coli a fost depășit semnificativ. Cauza poluării sunt pesticidele, substanțele chimice, deșeurile de canalizare, rămășițele din cimitire, cadavrele animalelor și alte resturi care au ajuns în Marea Neagră în aval de Nipru după distrugerea barajului.
„Și înainte vreme exista această problemă, marea constant înflorea din cauza acestor îngrășăminte care nimereau în apa mării din râuri. Înflorea periodic. Și acum o cantitate considerabilă [de îngrășăminte], acumulată în barajul de la Kahovka, a ajuns în mare. Nu a dispărut, nu va dispărea mult timp și vom vedea consecințele o lungă perioadă de timp”, a declarat Iuri Kvaci, cercetător principal la Institutul de Biologie Marină al Academiei Naționale de Științe din Ucraina.
Consecințele distrugerii barajului nu s-au limitat doar la poluarea apei. Afluxul masiv de apă dulce a redus salinitatea apei în partea de nord a Mării Negre de trei ori comparativ cu nivelul normal al acesteia. Scăderea salinității apei are un impact grav asupra faunei și florei locale, provocând mortalitatea ridicată a multor specii.
„Apa desalinizată a ajuns în momentul în care peștii depuneau icre. Și dacă peștele matur se poate îndepărta de țărm, atunci puietul și icrele nu pot „fugi”. Icrele au pierit. Peștele se va întoarce din nou, va da naștere altor pești. Dar s-a produs o schimbare în structura ecosistemului”, notează Iuri Kvaci.
Conform previziunilor oamenilor de știință, midiile ar fi trebuit să supraviețuiască, deoarece pot exista fără oxigen mai mult timp. Savanții sperau că atunci când va veni apa poluată, midiile o vor „recunoaște”.
„Această apă, cu un nivel de salinitate de 3-4 ppm, a fost mortală pentru midii. Am sperat că se vor închide și vor supraviețui, dar nu au supraviețuit. Am observat deja peste o săptămână moartea în masă a midiilor în bancurile de pe coastă… Acum observăm că midiile câte puțin se recuperează, apar câte puțin, dar trebuie să crească”, spune savantul.
Moartea midiilor este urmărită și de Vladislav Balinski, activist de mediu din Odesa, reprezentant al organizației obștești «Зеленый лист». Potrivit acestuia, colonia de pe diguri a suferit cel mai mult, aproximativ 50% din midii au murit lângă țărm.
Impactul pe termen lung asupra mediului cauzat de distrugerea barajului rămâne o preocupare foarte mare. Poluarea, combinată cu salinitatea redusă a apei, poate perturba echilibrul fragil al ecosistemului Mării Negre și poate afecta viața marină pentru mulți ani înainte.
Măsuri de răspuns și de atenuare
Consecințele de mediu după distrugerea barajului de la Kahovka au forțat diferite organizații și autorități să ia măsuri prompte pentru a atenua consecințele dezastrului și pentru a asigura securitatea populației afectate, a vieții marine și a mediului.
Imediat după distrugerea barajului, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a inițiat livrarea rapidă a kiturilor medicale pentru a satisface nevoile de sănătate în creștere ale populației afectate de dezastru în întreaga regiune. Aceste eforturi au vizat rezolvarea problemelor de sănătate cauzate de inundații și de poluarea mediului.
De la distrugerea barajului, diverse organizații și instituții din Bulgaria și România au monitorizat activ calitatea apei din Marea Neagră. S-a efectuat o monitorizare extinsă în peste 25 de locuri de-a lungul întregii coaste europene a Mării Negre, inclusiv prelevarea de probe de apă și sedimente, precum și monitorizarea peștilor. Rezultatele măsurătorilor conținutului de metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, cesiu-137 și multe alte elemente s-au încadrat în limitele admise stabilite de Uniunea Europeană.
Și Departamentul pentru bazinul Mării Negre de la Varna efectuează regulat monitorizări, apoi publică rezultatele analizelor pe site-ul său. În ciuda faptului că în unele locuri s-a constatat un conținut crescut de azot și cupru, rezultatele testelor pentru alte elemente și monitorizarea microbiologică indică asupra faptului că nivelul acestora este scăzut și în limitele normelor stabilite.
Pe lângă monitorizare, autoritățile iau măsuri pentru a reduce impactul distrugerii barajului asupra vieții marine și a mediului. Pentru a proteja sănătatea oamenilor și pentru a preveni consumul de pește potențial contaminat, a fost introdusă interdicția de scăldat și de pescuit în regiunea Odesa. De asemenea, s-au depus eforturi pentru a elimina poluarea cauzată de inundații și pentru a restabili ecosistemele afectate.
Lucrările de lichidare a inundațiilor au fost efectuate în comun de către diferite organizații, inclusiv internaționale, precum și de către autorități. Monitorizarea constantă a apei marine și măsurile luate pentru a elimina consecințele distrugerii barajului au jucat un rol crucial în asigurarea securității vieții marine, a sănătății umane și a mediului.
Opiniile experților
Consecințele ecologice și de mediu ale distrugerii barajului de la Kahovka au devenit subiectul analizei și discuțiilor unor experți. Opiniile lor permit o înțelegere mai profundă a consecințelor dezastrului și a posibilelor consecințe pe termen lung pentru ecosistemul Mării Negre.
Nikolai Valcev, directorul Institutului de Oceanologie al Academiei de Științe a Bulgariei (AȘB), a declarat că în prezent vânturile puternice mențin poluarea în apropierea coastei, astfel încât poluarea va ajunge destul de încet pe coasta bulgară, întâmpinând multe obstacole. El a menționat că pata de poluare va continua să se deplaseze spre sud, de-a lungul coastei, spre România și Bulgaria, dar destul de lent, cu o scădere a concentrației de poluanți.
Adrian Stănică, directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România (GeoEcoMar) a menționat că ruperea barajului a transportat în aval un volum uriaș de aluviuni – cu tot ceea ce conțineau acelea – de la poluanți, materie organică, tot soiul de reziduuri. Potrivit acestuia, cel mai semnificativ impact asupra mediului va rămâne în regiunea Odesa și în gura Niprului, iar pe măsură ce ne îndepărtăm de gura Niprului, impactul asupra mediului marin se reduce semnificativ datorită diluării apei.
Un impact semnificativ asupra mediului se va manifesta pe termen lung: toate precipitațiile mari, resturile de case și vegetația spălate de Nipru, transformându-se în sedimente de fund, se vor adăuga la poluanții din perioadele anterioare. Pentru a identifica aceste elemente, este necesară o analiză detaliată a conținutului fundului mării, precum și, după toate probabilitățile, o operațiune de curățare a acestuia.
„Este necesară o analiză detaliată a prezenței acestor elemente pe fundul mării și, cel mai probabil, o operațiune de curățare a acestuia. Repet, fără studii detaliate și repetate în zonă, este foarte greu să oferim rețete complete. Experiența ne spune însă că efectele cele mai importante rămân localizate aici, în sistemul Nipru – Estuar – Marea, sub influența Niprului. Însă, pe măsură ce ne îndepărtăm de gurile de vărsare ale Niprului, impactul asupra mediului marin se reduce considerabil, prin diluție”, spune Adrian Stănică.
Violin Raikov, angajat al Institutului de Oceanologie al AȘB, a declarat că monitorizarea la scară largă a fost efectuată în peste 25 de puncte de-a lungul întregii coaste a Mării Negre, iar rezultatele măsurătorilor conținutului de metale grele, hidrocarburi aromatice policiclice, cesiu-137 și multe alte elemente se încadrează în standardele admise stabilite de Uniunea Europeană. Ea a menționat, de asemenea, că Dunărea, care este mult mai lată decât Niprul, acționează ca o barieră naturală în drumul apelor poluate către coasta României.
Doctorul în științe biologice, Dimitar Berov, cercetător principal în cadrul Laboratorului de Ecologie Marină al Institutului de Biodiversitate al AȘB, a confirmat că rezultatul analizelor arată că nu există niciun motiv de panică. Potrivit acestuia, cu cât ne îndepărtăm mai la sud de zona afectată, cu atât concentrația de poluanți scade. Conform previziunilor biologului, până apele vor ajunge pe coasta de nord a Bulgariei, concentrația de poluanți va fi semnificativ mai mică decât cea care poate reprezenta un pericol grav pentru sănătate sau poate avea un efect toxic.
Ministerul Protecției Mediului din Georgia a informat JAMnews că apa Mării Negre de pe coasta țării este sigură. Probele de apă sunt prelevate la fiecare zece zile de la 12 stații, de la adâncimi diferite. Valorile a 59 de parametri în probele de apă din Marea Neagră se încadrează în limitele normale.
Cu toate acestea, pe lângă studiile oficiale, în Georgia nu se efectuează cercetări alternative ale apei din Marea Neagră. Potrivit ecologiștilor, acesta este un proces costisitor, de milioane, iar sectorul neguvernamental nu dispune de aceste surse.
Prin urmare, concluziile ecologiștilor privind calitatea apei din Marea Neagră se bazează doar pe cercetări oficiale.
„Curenții de suprafață se mișcă spre nord-vest, trec prin teritoriul adiacent României, Bulgariei, Varnei, apoi Bosforului, apoi Podișului Anatoliei, își continuă călătoria spre sud, apoi se împart în doi curenți lângă Georgia. Vă puteți imagina câte sute de kilometri trebuie să parcurgă acești curenți pentru ca toți acești poluanți să ajungă în Georgia”, spune Kaha Gucimanidze, ecologist din Batumi.
Ecologista Nino Cihobadze, președinta Mișcării „Green Friends of the Earth – Georgia”, spune că fluxul de apă poluată va ajunge în Georgia în aproape un an:
„Curenții de apă din Odesa vor ajunge la noi în aproximativ 8-11 luni. Este dificil de prezis ce anume va aduce această apă în Georgia. Apa are proprietatea de a se filtra singură, trebuie să presupunem că va filtra singură substanțele periculoase.”
Potrivit acesteia, trebuie să se țină cont de faptul că un număr mare de substanțe periculoase s-au sedimentat deja pe malurile Niprului. Și ceea ce a mai rămas în apă se va sedimenta treptat:
„Acum trebuie doar să așteptăm și să monitorizăm apa. În același timp, ar trebui să avem legături strânse cu țările din bazinul Mării Negre.”
Explozie în apropierea stațiunii românești
În apropierea stațiunii românești Costinești, în dimineața zilei de 14 august, a avut loc o explozie, a cărei cauză cel mai probabil a fost o mină maritimă. Conform datelor preliminare, în apă ar putea exista încă un obiect exploziv, așa că Marina română a trimis scafandrieri special instruiți pentru a căuta și neutraliza obiectul periculos. Reprezentantul Marinei române, colonelul Corneliu Pavel, spune că pericolul cauzat de minele navale a crescut după invazia pe scară largă a Rusiei pe teritoriul Ucrainei. În ziua exploziei, vânturile puternice au suflat dinspre mare spre țărm, iar scafandrii au fost trimiși la Costinești pentru a investiga incidentul.
Explozia din apropierea stațiunii românești Costinești reamintește despre conflictul din Ucraina și despre posibilele consecințe ale acestuia pentru regiunea Mării Negre.
Victoria Savițkaya (Donbass News), Radoslav Todorov (Știința), Nino Narimanișvili (JAMnews), Andrea Pavel și Joana Morovan (G4Media), „Rețeaua media”
