Discriminare între cei care au promovat evaluarea integrității, dar nu au fost numiți în funcțiile pentru care candidau, și cei care nu au participat la concursuri? Consiliul pentru egalitate a emis un aviz

Majorarea salariilor acordate judecătorilor și procurorilor care au promovat evaluarea integrității financiare și etice, în cadrul unor concursuri, este discriminatorie. Concluzia aparține Consiliului pentru egalitate, care a emis un aviz consultativ după ce a fost sesizat de un angajat care nu a participat la evaluarea externă și nu a beneficiat de majorarea salariului prevăzută pentru unii judecători și procurori în Legea bugetului de stat pentru anul 2024.

În opinia Consiliului, o măsură mai potrivită ar fi intervenția la partea variabilă a salariului, care poate să includă acodarea unui spor pentru promovarea evaluării integrității, fără a crea discrepanțe majore la remunerarea judecătorilor.

Judecătorii care au promovat evaluarea integrității, dar nu au fost aleși în funcțiile pentru care au candidat, beneficiază de un salariu cu 51% sau 58% mai mare.

Consiliul a indicat că unele prevederi ale Legii bugetului de stat pentru anul 2024 sunt discriminatorii și a recomandat excluderea acestora din proiectul legii pentru anul 2025. De asemenea, Consiliul a îndemnat autoritățile să identifice unele măsuri de stimulare a participării judecătorilor la procedurile de evaluare a integrității care să „corespundă principiului remunerării egale pentru muncă egală sau de valoare egală”.

„În opinia persoanei interesate, diferența salarială menționată este bazată pe criterii care par a fi discriminatorii şi subminează egalitatea și echitatea în sistemul judiciar, afectând judecătorii ce nu au parcurs încă această evaluare. De asemenea, aceasta susține că prevederile menționate instituie un tratament preferențial și nu reflectă o apreciere obiectivă bazată pe performanță, experiență sau alte criterii relevante”, se arată în avizul consultativ al Consiliului, emis la 29 noiembrie.

Consiliul relevă două categorii de persoane care sunt tratate diferențiat sub aspect de salarizare, și anume:

1. judecătorii care au promovat evaluarea prevăzută de Legea nr. 26/2022 sau evaluarea externă conform Legii nr. 252/2023, dar nu au fost aleși sau, după caz, numiți, în funcția la care au candidat
2. judecătorii care nu au candidat la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sau la funcții în Colegiile acestuia, sau la funcțiile indicate la art. 3 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 252/2023 și respectiv, nu au fost evaluați.

„Or, având în vedere că ambele categorii de judecători continuă să activeze în aceleași condiții, având aceleași atribuții, Consiliul relevă că diferența de salarizare care rezultă din majorarea valorii de referință pentru prima categorie este determinată de faptul participării la una din evaluările prevăzute de Legea nr. 26/2022 sau Legea nr. 252/2023 și promovarea acesteia. Pe de altă parte, în cea de a doua categorie se regăsesc judecătorii care nu au candidat la funcția de membru al CSM, al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor, pentru a fi supuși evaluării sau la funcțiile indicate la art. 3 alin. (1) lit. a)-f) din Legea nr. 252/2023 și nu sunt subiecți ai evaluării externe prevăzute de această lege”, subliniază Consiliul.

Instituția a observat că judecătorii care au promovat evaluarea, dar nu au fost aleși sau, după caz, numiți, în funcția la care au candidat și revin la funcțiile inițiale (prima categorie), pot fi considerați ca desfășurând o muncă egală cu judecătorii care nu au fost evaluați (a doua categorie).

Astfel, stabilirea unei valori de referință mai mare judecătorilor care au promovat evaluarea integrității, dar nu au fost aleși în funcțiile pentru care au candidat, în raport cu judecătorii care exercită funcții similare, dar nu au fost evaluați, ar conduce la o discrepanță majoră dintre salariile acestor două categorii, în condițiile în care atribuțiile, volumul de muncă și responsabilitatea decizională a funcțiilor exercitate și alte criterii de evaluare a posturilor rămân aceleași.

În special, în opina Consiliului, efectul disproporționat al acestei diferențe de remunerare rezidă în faptul că, pentru un număr semnificativ de judecători, care nu vor candida la funcția de membru al CSM, la funcții în Colegiile acestuia sau la alte funcțiile și nu sunt subiecți ai evaluării integrității, „nu există o certitudine privind perspectivele de ajustare a salarizării”.

„Revenirea la funcția inițială, ulterior promovării uneia din evaluările respective, nu presupune modificări privind cerințele educaționale, profesionale și în materie de formare”, a explicat Consiliul.

Prevederile Legii bugetului de stat pentru anul 2024 stabilesc o valoare de referință derogatorie majorată în mărime de 4 300 de lei pentru judecătorii care au promovat evaluarea externă conform Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative, precum şi candidații la unele funcții, care au promovat evaluarea, dar nu au fost aleși sau, după caz, numiți, în funcția la care au candidat.

De asemenea, alte prevederi ale Legii bugetului pentru anul 2024 stabilesc o valoare de referință derogatorie majorată în mărime de 4 500 de lei pentru membrii judecători din cadrul CSM, care au promovat evaluarea prevăzută de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorii candidați care au promovat evaluarea respectivă, dar nu au fost aleși în funcția de membru al CSM; – membrii judecători din cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor şi din cadrul Colegiului disciplinar al CSM, care au promovat evaluarea prevăzută de Legea nr. 26/2022, precum şi judecătorii candidați care au promovat evaluarea respectivă, dar nu au fost aleşi sau, după caz, numiți în funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor sau al Colegiului disciplinar al judecătorilor.

77 24 Draft Aviz Constatare… by Ziarul de Gardă

Într-o opinie solicitată de Consiliu de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), organizația a notat că deși nu toți judecătorii sau procurorii evaluați au fost numiți în funcții, simpla participare la procesul de vetting, care le confirmă integritatea, justifică o remunerație mai mare, deoarece contribuie la obiectivul de restabilire a încrederii publice şi în același timp, creează un bazin de „potențiali candidați” pentru funcțiile vacante din sistem. De asemenea, CRJM a menționat că această majorare o vor primi doar persoanele integre care vor contribui la soluționarea problemelor critice cu care se confruntă sistemul de justiție (integritatea, reputația sistemului şi locurile vacante).

„Astfel, nimic nu împiedică judecătorii şi procurori să participe la concursurile de promovare, să promoveze vettingul și să primească majorarea corespunzătoare. Conform datelor oferite de autorități, funcții vacante sunt suficiente pentru ca cel puțin 50% din toți judecătorii existenți să participe la vetting și să beneficieze de această majorare. Scopul legal urmărit prin instituirea acestei diferențieri salariale este dublu: asigurarea ocupării funcțiilor vacante și sporirea integrității în sistemul de justiție. În concluzie, menținerea diferenței de salarizare este proporțională cu acest scop, deoarece oferirea unei majorări salariale doar celor care promovează vettingul contribuie la încurajarea participării la acest proces și, astfel, la implementarea reformelor de justiție. Extinderea acestei majorări la toți judecătorii și procurorii ar submina scopul vettingului, reducând motivația de a participa la evaluările externe”, a argumentat CRJM.